1ra-111/2018 — art. art. 236 alin. 2 lit. c, 312 alin. 2 lit. a, 42 alin. 3, 236 alin. 2 lit. c, 328 alin. 3 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. art. 236 alin. 2 lit. c, 312 alin. 2 lit. a, 42 alin. 3, 236 alin. 2 lit. c, 328 alin. 3 lit. d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-111/2018 — art. art. 236 alin. 2 lit. c, 312 alin. 2 lit. a, 42 alin. 3, 236 alin. 2 lit. c, 328 alin. 3 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-111/2018
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
24 aprilie 2018 mun. Chișinău
Colegiul lărgit în următoarea componență:
președinte: Toma Nadejda,
judecători: Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare, declarate de
către procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina și de
către avocatul Suveica Tudor în numele inculpatului Pantelei Victor, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 octombrie
2017, în cauza penală privindu-i pe
Rotari Sorin xxxxx, născut la xxxxx, originar
din xxxxx, locuitor al xxxxx, ultimul domiciliu
în xxxxx;
Lîsîi Alexandru xxxxx, născut xxxxx,
originar din xxxxx, domiciliat în xxxxx;
Pantelei Victor xxxxx, născut la xxxxx,
originar din xxxxx, domiciliat în xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 08.04.2014 – 11.07.2016;
Instanța de apel: 26.07.2016 – 11.10.2017;
Instanța de recurs: 24.11.2017 – 24.04.2018;
A C O N S T A T AT :
Prin sentința Judecătoriei Fălești din 11 iulie 2016, Rotari Sorin a fost
recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. c)
Cod penal, și în baza acestei legii i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
închis.
Lîsîi Alexandru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea în temeiul acestei legi
a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani.
1
Conform art. 312 alin. (2) lit. a) Cod penal, cu stabilirea în temeiul acestei
legi a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, fără privarea
de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.
Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 9 ani
închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, fără privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.
Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa stabilită i-a fost adăugată
prin cumul parțial, pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Rîșcani,
mun. Chișinău din 02 martie 2015, stabilindu-i definitiv pedeapsa de 13 ani
închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcții publice pe termen de 2 ani.
Pantelei Victor a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 42 alin. (3), 236 alin. (2) lit. c), 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, din
motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, Rotari Sorin,
împreună și după o înțelegere prealabilă cu Lîsîi Alexandru, conform planului
criminal întocmit, repartizând prealabil rolurile între ei, a primit de la ultimul 111
bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, cu semne de falsificare, pentru
a le pune în circulație pe teritoriul Republicii Moldova, în scopul obținerii de
profit.
Astfel, conform planului criminal întocmit, la 20 iunie 2011, aproximativ la
ora 16:00, Rotari Sorin, s-a deplasat în mun. Bălți, unde având scopul punerii în
circulație a bancnotelor de dolari SUA, cu semne de falsificare pe care anterior
le-a primit de la Lîsîi Alexandru, a realizat lui Bușovschi Roman, persoană care
participa la achiziția de control, 10 bancnote cu valoare nominală de 100 dolari
SUA, pentru care a primit suma de 500 dolari SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2087 din 30 iunie 2011, s-a constatat
că, cele 10 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili încorporați în
suport cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la întreprinderea
specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
Ulterior, Rotari Sorin, i-a transmis lui Lîsîi Alexandru o parte a beneficiului
obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA, cu semne de
falsificare. În rezultatul acțiunilor sale, Rotari Sorin a pus în circulație suma de
1000 dolari SUA falși, care conform ratei de schimb a Băncii Naționale a Moldovei,
echivalează cu suma de 11 669,7 lei.
Tot Rotari Sorin, i-a transmis lui Lîsîi Alexandru o parte a beneficiului
obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA, cu semne de
falsificare.
În rezultatul acțiunilor sale, Rotari Sorin a pus în circulație suma de 1000
dolari SUA falși, care conform ratei de schimb de Băncii Naționale a Moldovei,
echivalează cu suma de 11 669,7 lei.
Tot Rotari Sorin, conform planului criminal întocmit, în continuarea
acțiunilor sale criminale, în scopul obținerii de profit, la 06 iulie 2011, aproximativ
2
la ora 19:00, s-a deplasat în mun. Bălți, unde având scopul punerii în circulație a
bancnotelor de dolari SUA cu semne de falsificare, pe care anterior le-a primit de
la Lîsîi Alexandru, a realizat lui Bușovschi Roman, persoană care participa la
achiziția de control, 30 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru
care a primit suma de 900 dolari SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2338 din 14 iulie 2011, s-a constatat că,
cele 30 bancnote cu valoare nominală de 100 dolari SUA, care au fost achiziționate
de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate din două părți
de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili încorporați în suport cu
folosirea formelor de tipar plan-ofset, nu la întreprinderea specializată în
confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
Ulterior, Rotari Sorin, i-a transmis lui Lîsîi Alexandru o parte a beneficiului
obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA, cu semne de
falsificare.
În rezultatul acțiunilor sale, Rotari Sorin, a pus în circulație suma de 3 000
dolari SUA falși, care conform ratei de schimb a Băncii Naționale a Moldovei,
echivalează cu suma de 34 503 lei.
Tot Rotari Sorin, conform planului criminal întocmit, în continuarea
acțiunilor sale criminale, în scopul obținerii de profit, la 17 iulie 2011, aproximativ
la ora 16:00, având scopul punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA cu
semne de falsificare, pe care anterior le-a primit de la Lîsîi Alexandru, în timp ce
se afla în or. Fălești, a realizat lui Bușovschi Roman, persoană care participa la
achiziția de control, 70 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru
care a primit suma de 2100 dolari SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2325 din 12 august 2011, s-a constatat
că, cele 70 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili încorporați în
suport cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la întreprinderea
specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
Ulterior, Rotari Sorin, i-a transmis lui Lîsîi Alexandru o parte a beneficiului
obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA, cu semne de
falsificare.
În rezultatul acțiunilor sale, Rotari Sorin a pus în circulație suma de 7000
dolari SUA falși, care conform ratei de schimb a Băncii Naționale a Moldovei,
echivalează cu suma de 81 255,3 lei.
Prin urmare, în perioada 20 iunie-17 iulie 2011, Rotari Sorin a pus în
circulație 11000 dolari SUA falși, care conform ratei de schimb a Băncii Naționale
a Moldovei, echivalează cu suma de 127428 lei, ceea ce constituie proporții
deosebit de mari.
Lîsîi Alexandru, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Rotari Sorin, au
repartizat rolurile între ei pentru a pune în circulație valută străină falsă pe
teritoriul Republicii Moldova în scopul obținerii de profit.
Astfel, conform planului criminal întocmit, Lîsîi Alexandru, la 04 martie
2011, aproximativ la ora 08:30, în xxxxx, a participat la achiziția de control a
valutei străine false, sub supravegherea colaboratorilor Centrului pentru
3
combaterea crimelor economice și corupției, în cadrul cauzei penale nr.
2011036119, pornită conform prevederilor art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal. În
rezultatul acțiunilor date, Lîsîi Alexandru a primit de la Olari Dumitru, persoană
care pune în circulație valuta străină falsă, 500 bancnote cu valoarea nominală de
100 dolari SUA, dintre care 300 bancnote le-a predat organului de urmărire
penală, iar 200 bancnote le-a lăsat asupra sa.
În continuarea acțiunilor sale criminale, în perioada lunilor mai - iunie
2011, data exactă nefiind stabilită, Lîsîi Alexandru s-a întâlnit cu Rotari Sorin în
or. Fălești, unde i-a transmis acestuia 111 bancnote cu valoare nominală de 100
dolari SUA, pentru ca acesta să le pună în circulație pe teritoriul Republicii
Moldova, în scopul obținerii de profit.
Astfel, la 20 iunie 2011, aproximativ la ora 16:00, Rotari Sorin, s-a deplasat
în mun. Bălți, unde având scopul punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare, pe care anterior le-a primit de la Lîsîi Alexandru, a realizat
lui Bușovschi Roman, persoană care a participat la achiziția de control sub
supravegherea colaboratorilor de poliție, 10 bancnote cu valoarea nominală de
100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 500 dolari SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2087 din 30 iunie 2011, s-a constatat
că, cele 10 bancnote cu valoare nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili încorporați în
suport cu folosirea formelor de tipar plan-ofset, nu la întreprinderea specializată
în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
După realizarea tranzacției, Lîsîi Alexandru, a primit de la Rotari Sorin o
parte a beneficiului obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare. În rezultatul acțiunilor sale, Lîsîi Alexandru împreună cu
Rotari Sorin au pus în circulație 1000 dolari SUA falși, care conform ratei de
schimb a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 11 669,7 lei.
Ulterior, Rotari Sorin, conform planului criminal întocmit, în continuarea
acțiunilor sale criminale, în scopul obținerii de profit, la 06 iulie 2011, aproximativ
la ora 19:00, s-a deplasat în mun. Bălți, unde având scopul punerii în circulație a
bancnotelor de dolari SUA cu semne de falsificare, pe care anterior le-a primit de
la Lîsîi Alexandru, a realizat lui Bușovschi Roman, persoană care participa la
achiziția de control sub supravegherea colaboratorilor de poliție, 30 bancnote cu
valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 900 dolari
SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2338 din 14 iulie 2011, s-a constatat că,
cele 30 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili încorporați în
suport, cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la întreprinderea
specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
După realizarea tranzacției, Lîsîi Alexandru a primit de la Rotari Sorin o
parte a beneficiului obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare. În rezultatul acțiunilor sale, Lîsîi Alexandru împreună cu
4
Rotari Sorin a pus în circulație 3000 dolari SUA falși, care conform ratei de schimb
a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 34503 lei.
Rotari Sorin, conform planului criminal întocmit, în continuarea acțiunilor
sale criminale, în scopul obținerii de profit, la 17 iulie 2011, aproximativ la ora
16:00, având scopul punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA cu semne de
falsificare, pe care le-a primit de la Lîsîi Alexandru, în timp ce se afla în or. Fălești,
a realizat lui Bușovschi Roman, persoană care participa la achiziția de control sub
supravegherea colaboratorilor de poliție, 70 bancnote cu valoarea nominală de
100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 2 100 dolari SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2325 din 12 august 2011, s-a constatat
că, cele 70 bancnote cu valoare nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili încorporați în
suport cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la întreprinderea
specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
După realizarea tranzacției, Lîsîi Alexandru a primit de la Rotari Sorin o
parte a beneficiului obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare.
În rezultatul acțiunilor sale, Lîsîi Alexandru împreună cu Rotari Sorin au pus
în circulație 7 000 dolari SUA falși, care conform ratei de schimb a Băncii
Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 81 255,3 lei.
Ulterior, Lîsîi Alexandru, în continuarea acțiunilor sale criminale, în scopul
obținerii de profit, la 30 august 2011, aproximativ la ora 12:00, având scopul
punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA cu semne de falsificare, în timp
ce se afla în or. Fălești, a realizat lui Rotari Sorin, persoană care participa la
achiziția de control, sub supravegherea colaboratorilor de poliție, 74 bancnote cu
valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 3 000 dolari
SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 3000 din 13 septembrie 2011, s-a
constatat că, cele 70 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au
fost achiziționate de la Lîsîi Alexandru, în cadrul achiziției de control, sunt
confecționate din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili
încorporați în suport cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la
întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
În rezultatul acțiunilor sale, Lîsîi Alexandru a pus în circulație suma de 7400
dolari SUA falși, care conform ratei de schimb a Băncii Naționale a Moldovei,
echivalează cu suma de 83 885,66 lei.
Prin urmare, în perioada de 20 iunie - 30 august 2011, Lîsîi Alexandru a pus
în circulație suma de 18 400 dolari SUA falși, care conform ratei de schimb a Băncii
Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 211 313, 66 lei, ceea ce constituie
proporții deosebit de mari.
Tot Lîsîi Alexandru, la 06 noiembrie 2013, fiind preîntâmpinat pentru darea
cu bună știință a unor declarații false, conform prevederilor art. 312 Cod penal,
fiind audiat în calitate de parte vătămată în cadrul cauzei penale nr. 2013928357
de acuzare a lui Chiaburu Artur și Ciobanu Alexandru, a menționat, că la
5
05 noiembrie 2013, aceștia aplicând forța fizică, l-au răpit, după ce au estorcat de
la el mijloace bănești în proporții deosebit de mari.
Ulterior în cadrul ședințelor de judecată din 19 august 2014 și 14 noiembrie
2014, fiind audiat în calitate de parte vătămată, Lîsîi Alexandru a menționat că,
declarațiile depuse în cadrul urmăririi penale nu corespund adevărului.
Ca rezultat al acțiunilor acestuia, Chiaburu Artur și Ciobanu Alexandru au
fost achitați de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 164
alin. (2) lit. e), f), g), art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal.
La fel, prima instanță prin sentința în cauză a constatat, că potrivit învinuirii
formulate în rechizitoriu, Lîsîi Alexandru, la 05 noiembrie 2013, fiind
preîntâmpinat pentru denunțarea cu bună știință falsă conform prevederilor
art. 311 Cod penal, a depus o plângere la Procuratura Generală, prin care a
solicitat atragerea la răspundere penală a lui Chiaburu Artur și
Ciobanu Alexandru, indicând că aceștia aplicând forța fizică, l-au răpit, după ce au
estorcat de la acesta mijloace bănești în proporții deosebit de mari.
În baza sesizării din 06 noiembrie 2013 de către secția exercitare a
urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată și excepționale a
Procuraturii Generale, a fost pornită urmărirea penală în cauza nr. 2013928357,
conform prevederilor art. 164 alin. (2) lit. e), f), g) și art. 189 alin. (5) Cod penal,
la aceasta fiind conexate cauzele cu nr. 2013928379, pornită la 21 noiembrie
2013, conform prevederilor art. 188 alin. (2) lit. a), e), f) Cod penal, cu nr.
2014928011, pornită la 17 martie 2014, conform prevederilor art. 352 alin. (2)
lit. d) Cod penal.
Ulterior, în cadrul ședințelor din 19 august 2014 și 14 noiembrie 2014, în
cauza penală intentată în privința lui Chiaburu Artur și Ciobanu Alexandru,
acuzați de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. e), f), g),
art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiind audiat în calitate de parte vătămată,
Lîsîi Alexandru, a declarat că, plângerea depusă la 05 noiembrie 2013 la
Procuratura Generală a fost depusă din motive că era supărat pe inculpați,
menționând că faptele invocate în ea nu corespund adevărului, fiind dispusă
achitarea în această latură.
Tot instanța de fond a constatat, că Pantelei Victor, potrivit rechizitoriului,
se învinuiește că, fiind angajat conform ordinului nr. 165-ps din 09 iunie 2010 al
directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției în
funcție de inspector principal al Direcției nr. 06-E, Direcției generale combaterea
crimelor economice, având grad special de locotenent-colonel, fiind persoană cu
funcție de răspundere, căreia i se atribuie permanent prin lege anumite drepturi
și obligații, în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, fiind obligat
potrivit Legii cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și
Corupției nr. 1104-XV din 06 iunie 2002, să respecte Constituția Republicii
Moldova, prezenta lege și alte acte normative, împreună și după o înțelegere
prealabilă împărțind rolurile între ei, pentru a pune în circulație valută străină
falsă pe teritoriul Republicii Moldova, în scopul obținerii de profit.
Astfel, conform planului criminal întocmit, Lîsîi Alexandru, la 04 martie
2011, aproximativ la ora 08:30, în xxxxx, a participat la achiziția de control a
valutei străine false, sub supravegherea colaboratorilor Centrului pentru
6
Combaterea Crimelor Economice și Corupției, în cadrul cauzei penale nr.
2011036119, pornită conform prevederilor art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar
Pantelei Victor era membru al grupului de urmărire penală în prezenta cauză.
În rezultatul acțiunilor date, Lîsîi Alexandru, la 04 martie 2011, aproximativ
la ora 08:30, a primit de la Olari Dumitru, persoană care punea în circulație valută
străină falsă, 500 bancnote cu valoare nominală de 100 dolari SUA, după care, la
indicația lui Pantelei Victor, care supraveghea acțiunea specială de investigație la
care participa ultimul, a predat 300 bancnote reprezentantului organului de
urmărire penală, iar 200 bancnote conform înțelegerii anterioare avute cu
aceasta, le-a lăsat asupra sa, pe care ulterior le-a transmis unui inspector a CCCEC,
membru al grupului de urmărire penală, la moment neidentificat de către organul
de urmărire penală, urmărirea penală în privința căruia a fost dispusă într-o
procedură separată. Peste câteva zile, în continuarea acțiunilor sale criminale,
Pantelei Victor după ce a intrat în posesia celor 200 bancnote cu valoarea
nominală de 100 dolari SUA, le-a transmis lui Lîsîi Alexandru, pentru ca acesta să
le pună în circulație pe teritoriul Republicii Moldova, în scopul obținerii de profit
și repartizarea venitului între ei.
Lîsîi Alexandru, în continuarea acțiunilor sale criminale, într-o zi din lunile
mai - iunie 2011, data exactă în cadrul urmăririi penale nu a fost posibil de stabilit,
s-a întâlnit cu Rotari Sorin în or. Fălești, unde i-a transmis acestuia 111 bancnote
cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru ca acesta să le pună în circulație
pe teritoriul Republicii Moldova, în scopul obținerii de profit.
Astfel, la 20 iunie 2011, aproximativ la ora 16:00, Rotari Sorin, s-a deplasat
în mun. Bălți, unde având scopul punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare, pe care anterior le-a primit de la Lîsîi Alexandru, a realizat
lui Bușovschi Roman, persoană care participa la achiziția de control sub
supravegherea colaboratorilor de poliție, 10 bancnote cu valoarea nominală de
100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 500 dolari SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2087 din 30 iunie 2011, s-a constatat
că cele 10 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili încorporați în suport
cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la întreprinderea specializată
în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
După realizarea tranzacției, Lîsîi Alexandru a primit de la Rotari Sorin, o
parte a beneficiului obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA
cu semne de falsificare din care o parte a transmis-o lui Pantelei Victor.
În rezultatul acțiunilor sale, Pantelei Victor, împreună cu Lîsîi Alexandru și
Rotari Sorin au pus în circulație 1000 dolari SUA falși, care conform ratei de
schimb a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 11 669,7 lei.
Ulterior, Rotari Sorin, conform planului criminal întocmit, în continuarea
acțiunilor sale criminale, în scopul obținerii de profit, la 06 iulie 2011, aproximativ
la ora 19:00, s-a deplasat în mun. Bălți, unde având scopul puneri în circulație a
bancnotelor de dolari SUA cu semne de falsificare pe care anterior le-a primit de
la Lîsîi Alexandru, a realizat lui Bușovschi Roman, persoană care participa la
achiziția de control sub supravegherea colaboratorilor de poliție, 30 bancnote cu
7
valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 900 dolari
SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2338 din 14 iulie 2011, s-a constatat că,
cele 30 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din două părți de hârtie simplă lipită între ele, fără inserții textili încorporați în
suport, cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la întreprinderea
specializată a hârtiilor de valoare.
După realizarea tranzacției, Lîsîi Alexandru a primit de la Rotari Sorin o
parte a beneficiului obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare, din care o parte a transmis-o lui Pantelei Victor.
În rezultatul acțiunilor sale, Pantelei Victor, împreună cu Lîsîi Alexandru și
Rotari Sorin au pus în circulație 3000 dolari SUA falși, care conform ratei de
schimb a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 34 503 lei.
Ulterior, Rotari Sorin, conform planului criminal întocmit, în continuarea
acțiunilor sale criminale, în scopul obținerii de profit, la 17 iulie 2011, aproximativ
la ora 16:00, având scopul punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA, cu
semne de falsificare pe care anterior le-a primit de la Lîsîi Alexandru, în timp ce
se afla în or. Fălești, a realizat lui Bușovschi Roman, persoană care participa la
achiziția de control sub supravegherea colaboratorilor de poliție, 70 bancnote cu
valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 2 100 dolari
SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2325 din 12 august 2011, s-a constatat
că, cele 70 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin în cadrul percheziției de control, sunt
confecționate din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili
încorporați în suport cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la
întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
După realizarea tranzacției, Lîsîi Alexandru a primit de la Rotari Sorin o
parte a beneficiului obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare, din care, o parte a transmis-o lui Pantelei Victor.
În rezultatul acțiunilor sale, Pantelei Victor, împreună cu Lîsîi Alexandru și
Rotari Sorin au pus în circulație suma de 700 dolari SUA falși, care conform ratei
de schimb a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 81 255, 3 lei.
Ulterior, Lîsîi Alexandru, în continuarea acțiunilor sale criminale, în scopul
obținerii de profit, la 30 august 2011 aproximativ la ora 12:00, având scopul
punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA cu semne de falsificare, în timp
ce se afla în or. Fălești, a realizat lui Rotari Sorin, persoană care participa la
achiziția de control, sub supravegherea colaboratorilor de poliție, 74 bancnote cu
valoare nominală de 100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 3000 dolari
SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 3000 din 13 septembrie 2011, s-a
constatat că, cele 74 bancnote de valoare nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Lîsîi Alexandru, în cadrul achiziției de control, sunt
confecționate din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili
8
încorporați în suport cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la
întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
În rezultatul acțiunilor sale, Lîsîi Alexandru și Pantelei Victor au pus în
circulație 7400 dolari SUA falși, care conform ratei de schimb a Băncii Naționale a
Moldovei, echivalează cu suma de 83855,66 lei.
Prin urmare, în perioada 20 iunie - 30 august, Pantelei Victor, Rotari Sorin
și Lîsîi Alexandru au pus în circulație 18400 dolari SUA falși, care conform ratei
de schimb a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 211313, 66 lei,
ceea ce constituie proporții deosebit de mari.
Tot el, în aceleași circumstanțe a săvârșit și infracțiunea de exces de putere,
soldate cu urmări grave, adică fapta prejudiciabilă prevăzută de legea penală și
pasibilă de pedeapsa penală, în următoarele circumstanțe:
Pantelei Victor, fiind angajat conform ordinului nr. 165-ps din 09 iunie 2010
al directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, în
funcție de inspector principal al Direcției nr. 6E a Direcției generale combaterea
crimelor economice, având grad special de locotenent-colonel, fiind persoană cu
funcție de răspundere, căruia i s-au atribuit permanent prin lege anumite drepturi
și obligații, în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, fiind obligat
potrivit Legii cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și
Corupției nr. 1104-XV din 06 iunie 2002 să respecte Constituția Republicii
Moldova, prezenta lege și alte acte normative, împreună și după o înțelegere
prealabilă cu Lîsîi Alexandru, au întocmit un plan criminal, repartizând prealabil
rolurile între ei, pentru a pune în circulație valută străină falsă pe teritoriul
Republicii Moldova, în scopul obținerii de profit.
Astfel, conform planului criminal întocmit, Lîsîi Alexandru, la 04 martie
2011, aproximativ la ora 08.30, în xxxxx, a participat la achiziția de control a
valutei străine false, sub supravegherea colaboratorilor Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice și Corupției, în cadrul cauzei penale nr.
201103119, pornită conform prevederilor art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar
Pantelei Victor era membru al grupului de urmărire penală în prezenta cauză.
În rezultatul acțiunilor date, Lîsîi Alexandru, la 04 martie 2011, aproximativ
la ora 08:30, a primit de la Olari Dumitru, persoană care punea în circulație valuta
străină falsă, 500 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, după care, la
indicația lui Pantelei Victor, care supraveghea acțiunea specială de investigație la
care participa ultimul, a predat bancnote reprezentantului organului de urmărire
penală, iar 200 bancnote conform înțelegerii anterioare avute cu acesta, le-a lăsat
asupra sa, pe care ulterior le-a transmis unui inspector CCCEC, membru al
grupului de urmărire penală, la moment neidentificat de către organul de
urmărire penală, urmărirea penală în privința căruia a fost disjunsă într-o
procedură separată.
Peste câteva zile, în continuarea acțiunilor sale criminale, Pantelei Victor,
după ce a intrat în posesia celor 200 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari
SUA, le-a transmis lui Lîsîi Alexandru, pentru ca acesta să le pună în circulație pe
teritoriul Republicii Moldova, în scopul obținerii de profit și repartizarea venitului
între ei.
9
Lîsîi Alexandr, în continuarea acțiunilor sale criminale, în perioada lunilor
mai-iunie 2011, data exactă în cadrul urmăririi penale nu a fost stabilită, s-a
întâlnit cu Rotari Sorin în or. Fălești, unde i-a transmis acestuia 111 bancnote cu
valoare nominală de 100 dolari SUA, pentru ca acesta să le pună în circulație pe
teritoriul Republicii Moldova, în scopul obținerii de profit.
Astfel, la 20 iunie 2011, aproximativ la ora 16:00, Rotari Sorin, s-a deplasat
în mun. Bălți, unde având scopul punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare, pe care anterior le-a primit de la Lîsîi Alexandru, a realizat
lui Bușovschi Roman, persoană care participa la achiziția de control sub
supravegherea colaboratorilor de poliție, 10 bancnote cu valoare nominală de
100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 500 dolari SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2087 din 30 iunie 2011, s-a constatat
că, cele 10 bancnote cu valoare nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din două părți de hârtie simplă între ele, fără inserții textili încorporați în suport
cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la întreprinderea specializată
în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
După realizarea tranzacției, Lîsîi Alexandru a primit de la Rotari Sorin o
parte a beneficiului obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare, din care, o parte a transmis-o lui Pantelei Victor.
În rezultatul acțiunilor sale, Pantelei Victor, împreună cu Lîsîi Alexandru și
Rotari Sorin au pus în circulație 1000 dolari SUA falși, care conform ratei de
schimb a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 11 669,7 lei.
Ulterior, Rotari Sorin, conform planului criminal întocmit, în continuarea
acțiunilor sale criminale, în scopul obținerii de profit, la 06 iulie 2011, aproximativ
la ora 19:00, s-a deplasat în mun. Bălți, unde având scopul punerii în circulație a
bancnotelor de dolari SUA cu semne de falsificare, pe care anterior le-a primit de
la Lîsîi Alexandru, a realizat lui Bușovschi Roman, persoană care participa la
achiziția de control sub supravegherea colaboratorilor de poliție 30 bancnote cu
valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 900 dolari
SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2338 din 14 iulie 2011, s-a constatat că,
cele 30 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din două părți de hârtie simplă între ele, fără inserții textili încorporați în suport,
cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la întreprinderea specializată
în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
După realizarea tranzacției, Lîsîi Alexandru a primit de la Rotari Sorin o
parte a beneficiului obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare, din care, o parte a transmis-o lui Pantelei Victor.
În rezultatul acțiunilor sale, Pantelei Victor, împreună cu Lîsîi Alexandru și
Rotari Sorin au pus în circulație suma de 3000 dolari SUA falși, care conform ratei
de schimb a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 34 503 lei.
Ulterior, Rotari Sorin, conform planului criminal întocmit, în continuarea
acțiunilor sale criminale, în scopul obținerii de profit, la 17 iulie 2011, aproximativ
la ora 16:00, având scopul punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA, cu
10
semne de falsificare, pe care anterior le-a primit de la Lîsîi Alexandru, în timp ce
se afla în or. Fălești, a realizat lui Bușovschi Roman, persoană care participa la
achiziția de control sub supravegherea colaboratorilor de poliție, 70 bancnote cu
valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru a primi suma de 2 100 dolari SUA
veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2325 din 12 august 2011, s-a constatat
că, cele 70 bancnote cu valoare nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili încorporați în
suport, cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la întreprinderea
specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
După realizarea tranzacției, Lîsîi Alexandru a primit de la Rotari Sorin o
parte a beneficiului obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare, din care, o parte a transmis-o lui Pantelei Victor.
În rezultatul acțiunilor sale, Pantelei Victor, împreună cu Lîsîi Alexandru și
Rotari Sorin au pus în circulație suma de 7000 dolari SUA falși, conform ratei de
schimb a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 81 255,3 lei.
Ulterior, Lîsîi Alexandru, în continuarea acțiunilor sale criminale, în scopul
obținerii de profit, la 30 august 2011, aproximativ la ora 12:00, având scopul
punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA, cu semne de falsificare, în timp
ce se afla în or. Fălești, a realizat lui Rotari Sorin, persoană care participa la
achiziția de control, sub supravegherea colaboratorilor de poliție, 74 bancnote cu
valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 3 000 dolari
SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 3000 din 13 septembrie 2011, s-a
constatat că, cele 74 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au
fost achiziționate de la Lîsîi Alexandru, în cadrul achiziției de control, sunt
confecționate din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili
încorporați în suport cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la
întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
În rezultatul acțiunilor sale, Lîsîi Alexandru și Pantelei Victor au pus în
circulație 7 400 dolari SUA falși, care conform ratei de schimb a Băncii Naționale
a Moldovei, echivalează cu suma de 83 885,66 lei.
Prin urmare, în perioada de 20 iunie - 30 august 2011, Pantelei Victor și
Lîsîi Alexandru au pus în circulație suma de 18400 dolari SUA falși, care conform
ratei de schimb a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 211 313,66
lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari, fiind pus sub învinuire
Pantelei Victor în baza art. 42 alin. (3), 236 alin. (2) lit. c) și 328 alin. (3) lit. d) Cod
penal.
Instanța de fond a calificat acțiunile lui Rotari Sorin în baza art. 236
alin. (2) lit. c) Cod penal, a lui Lîsîi Alexandru în baza art. 236 alin. (2) lit. c), 312
alin. (2) lit. a) Cod penal și a dispus achitarea lui Pantelei Victor de sub învinuirea
de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 236 alin. (2) lit. c), 328 alin.
(3) lit. d) Cod penal.
11
Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Lîsîi Alexandru,
avocatul Dulgher Dumitru în numele inculpatului Rotari Sorin și de către
procuror.
3.1. Inculpatul Lîsîi Alexandru, declarând apel a solicitat admiterea
acestuia, cu emiterea unei noi decizii prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai
blândă, invocând că a recunoscut vina integral și se căiește sincer de cele comise.
Totodată, a invocat că are la întreținere doi copii minori, părinții care sunt
la o vârstă înaintată și de care trebuie să aibă grijă, menționând că aflându-se în
detenție nu va putea realiza acestea, se caracterizează pozitiv și merge pe calea
corijării.
3.2. Avocatul Dulgher Dumitru în numele inculpatului Rotari Sorin,
declarând apel a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei
noi hotărâri prin care să fie dispusă achitarea inculpatului Rotari Sorin de sub
învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. c) Cod
penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.
În argumentarea apelului a invocat, că infracțiunea ce i se impută lui
Rotari Sorin, nu a fost demonstrată nici în cadrul urmăririi penale, nici în cadrul
cercetării judecătorești, iar instanța de judecată superficial și eronat a interpretat
unele probe în special declarațiile martorului Bușovschi Roman și anume în
cadrul audierii acestuia a relatat, că „în perioada iunie–august 2011 eu i-am dat de
înțeles lui Rotari Sorin ca să nu lucrăm cu bandiții ci din partea poliției. În perioada
iunie-august 2011, colaboratorii de poliție, i-au promis lui Rotari Sorin că dacă va
colabora cu ei, va fi restabilit în funcție și dacă va merge la poliție la Chișinău și va
conlucra cu ei, nu va avea probleme. Din câte cunosc, în prealabil Rotari Sorin, a fost
audiat în calitate de martor. Nu pot spune exact când mă aflam la Rotari Sorin
acasă, ultimul știa că eu conlucrez cu poliția”.
Astfel, a susținut, că anume această secvență a audierii martorului confirmă
cu certitudine, că Rotari Sorin cunoștea despre faptul că Bușovschi Roman
acționează sub controlul poliției referitor la primele trei episoade de punere în
circulație a banilor falși.
Aceste episoade au fost făcute la propunerea lui Bușovschi Roman, ultimul
explicându-i lui Rotari Sorin, că activează sub acoperire și în cazul în care totul va
fi bine Rotari Sorin, va fi repus în funcția de polițist pe care a deținut-o anterior.
Acesta fiind scopul lui Rotari Sorin de la bun început, dând acordul său la punerea
împreună cu Bușovschi Roman în circulație a banilor falși.
Tot în acest scop, Rotari Sorin dă acordul său scris la concluzia oficială cu
organul de poliție plecând cu Bușovschi Roman în mun. Chișinău, urmărind scopul
restabilirii sale în funcția deținută în cazul realizării cu succes a operațiunii date.
Primind un răspuns pozitiv, referitor la reangajarea în serviciu Rotari Sorin, a dat
acordul la înzestrarea sa cu tehnică specială pentru înscrierea convorbirilor între
el și alte persoane implicate în circulația banilor falși în scopul demascării
acestora și descoperirii locului aflării matriței (clișeului) cu care se falsifică bani,
în acest sens punându-i în pericol eminent viața și sănătatea sa, cât și a rudelor
apropiate.
A invocat apelantul, că în cazul lui Rotari Sorin lipsește latura subiectivă, și
anume prezența obligatorie a intenției directe la fabricarea sau punerea în
12
circulației a banilor falși, acesta fiind ferm convins că în primele trei episoade care
i se impută a acționat cu permisiunea indirectă (prin intermediul lui Bușovschi
Roman) a organului de poliție, iar celelalte episoade conlucrând direct cu organul
special de investigații având intenția realizării operațiunii, iar scopul fiind
reangajarea în funcția de polițist, cum i-a fost promis.
De asemenea, apelantul a menționat că nevinovăția inculpatului mai este
dovedită și prin declarațiile lui xxxxx, care este mama inculpatului Rotari Sorin,
aceste declarații fiind confirmate prin conținutul interceptărilor audio și video
obținute prin intermediul tehnicii speciale cu care a fost înzestrat Bușovschi
Roman la domiciliul lui xxxxx.
A mai invocat, că examinarea cauzei penale în lipsa inculpatului Rotari
Sorin, a avut loc cu abateri de la prevederile legale, deoarece acuzarea nu a
prezentat probe verosimile că persoana pusă sub învinuire, a renunțat în mod
expres la exercitarea dreptului său de a apărea în fața instanței și de a se apăra
personal, precum și se sustrage de la urmărirea penală și de la judecată.
Mai mult ca atât, procurorul, cât și instanța de judecată cunoșteau că
Rotari Sorin este reținut în Federația Rusă, dar tergiversarea extrădării acestuia
nu a fost condiționată de tendința acestuia de a nu se prezenta în fața instanței de
judecată, la caz fiind relevante și constatările din conținutul hotărârii CtEDO,
Russu vs Moldova din 13 noiembrie 2008.
3.3. Procurorul a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
prin care inculpatul Pantelei Victor să fie recunoscut vinovat de săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de:
- art. 42 alin. (3), 236 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub
formă de închisoare pe termen de 7 ani, cu executarea în penitenciar de tip închis;
- art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, la pedeapsa sub formă de închisoare pe
termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea
de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen
de 3 ani.
În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al
pedepselor aplicate, a-i stabili lui Pantelei Victor, pedeapsa definitivă sub formă
de închisoare pe termen de 8 ani, cu executarea în penitenciar de tip închis.
În argumentarea apelului a invocat că, instanța de judecată a dat apreciere
părtinitoare probelor acumulate în cadrul urmăririi penale și prezentate în
instanța de judecată, iar ca rezultat a adoptat o hotărâre ilegală.
Astfel, analizând declarațiile lui Lîsîi Alexandru, la faza urmăririi penale,
acuzatorul de stat a constatat că, în momentul ce a acționat în calitate de
investigator sub acoperire în cadrul cauzei penale nr. 2011036119, privind
deconspirarea activității criminale ale cet. Olari Dumitru, a primit indicație de la
Pantelei Victor, cu care era în relații de prietenie, de a nu preda reprezentantului
organului de urmărire penală toate bancnotele cu semne de falsificare, dar să
predea doar o parte din acestea, ultimele ulterior să fie puse în circulație de către
ei, în scopul obținerii de profit. În această ordine de idei, consideră că declarațiile
lui Lîsîi Alexandru, care au fost depuse la faza de urmărire penală drept legale și
întemeiate, și care, în ansamblu reflectă adevărul pe caz.
13
Inculpatul Lîsîi Alexandru, a depus aceleași declarații și în cadrul
confruntării petrecute cu învinuitul Pantelei Victor, unde ultimul susține aceleași
declarații depuse anterior, în cadrul cărora își recunoaște vina, dar totodată,
defăimează activitatea criminală a învinuitului Pantelei Victor.
A evidențiat procurorul, că declarațiile lui Lîsîi Alexandru coroborează cu
probele acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de judecată,
și anume cu interceptările convorbirilor telefonice.
Astfel, în opinia acestuia instanța de judecată urma să dea apreciere critică
declarațiilor inculpatului Lîsîi Alexandru depuse în instanța de judecată, cu
referire la faptul că Pantelei Victor nu a avut „nimic” cu punerea în circulație a
bancnotelor de dolari SUA falși, deoarece declarațiile depuse de către acesta la
urmărirea penală reflectă contrariul.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2017,
a fost admis apelul inculpatului Lîsîi Alexandru, din alte motive decât cele
invocate, casată sentința și emisă o hotărâre nouă, după cum urmează:
Procesul penal de învinuire a lui Lîsîi Alexandru în săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. c) și art. 312 alin. (2) lit. a) Cod penal, a fost
încetat în temeiul art. 2 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în
legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova.
A fost admis apelul inculpatului Dulgher Dumitru în numele inculpatului
Rotari Sorin, din alte motive decât cele invocate, casată sentința și emisă o nouă
hotărâre, după cum urmează:
Procesul penal de învinuire a lui Rotari Sorin în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal a fost încetat în temeiul art. 2 al
Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a
de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
A fost admis apelul procurorului, casată sentința, rejudecată cauza și emisă
o nouă hotărâre, după cum urmează:
Pantelei Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat:
- în baza art. 42 alin. (3), 236 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 5 ani închisoare;
- în baza art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu privarea
de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 3 ani.
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,
i-a fost aplicată pedeapsa definitivă, pe termen de 6 ani 6 luni închisoare, cu
executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa
funcții publice pe termen de 3 ani.
Dispozițiile sentinței cu privire la corpurile delicte au fost menținute fără
modificări.
În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat că, în urma
examinării probelor de prima instanță cât și de instanța de apel s-a stabilit cu
certitudine, că anume Rotari Sorin, împreună și după o înțelegere prealabilă cu
Lîsîi Alexandru, conform planului criminal întocmit, repartizând prealabil rolurile
între ei, a primit de la ultimul 111 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari
SUA, cu semne de falsificare, pentru a le pune în circulație pe teritoriul Republicii
Moldova, în scopul obținerii de profit.
14
Astfel, conform planului criminal întocmit, la 20 iunie 2011, aproximativ la
ora 16:00, Rotari Sorin, s-a deplasat în mun. Bălți, unde având scopul punerii în
circulație a bancnotelor de dolari SUA, cu semne de falsificare pe care anterior
le-a primit de la Lîsîi Alexandru, a realizat lui Bușovschi Roman, persoană care
participa la achiziția de control, 10 bancnote cu valoare nominală de 100 dolari
SUA, pentru care a primit suma de 500 dolari SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2087 din 30 iunie 2011, s-a constatat
că, cele 10 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili încorporați în
suport cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la întreprinderea
specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
Ulterior, Rotari Sorin, i-a transmis lui Lîsîi Alexandru o parte a beneficiului
obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA, cu semne de
falsificare. În rezultatul acțiunilor sale, Rotari Sorin a pus în circulație suma de
1000 dolari SUA falși, care conform ratei de schimb a Băncii Naționale a Moldovei,
echivalează cu suma de 11 669,7 lei.
Tot Rotari Sorin, i-a transmis lui Lîsîi Alexandru o parte a beneficiului
obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA, cu semne de
falsificare.
În rezultatul acțiunilor sale, Rotari Sorin a pus în circulație suma de 1000
dolari SUA falși, care conform ratei de schimb de Băncii Naționale a Moldovei,
echivalează cu suma de 11 669,7 lei.
Tot Rotari Sorin, conform planului criminal întocmit, în continuarea
acțiunilor sale criminale, în scopul obținerii de profit, la 06 iulie 2011, aproximativ
la ora 19:00, s-a deplasat în mun. Bălți, unde având scopul punerii în circulație a
bancnotelor de dolari SUA cu semne de falsificare, pe care anterior le-a primit de
la Lîsîi Alexandru, a realizat lui Bușovschi Roman, persoană care participa la
achiziția de control, 30 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru
care a primit suma de 900 dolari SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2338 din 14 iulie 2011, s-a constatat că,
cele 30 bancnote cu valoare nominală de 100 dolari SUA, care au fost achiziționate
de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate din două părți
de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili încorporați în suport cu
folosirea formelor de tipar plan-ofset, nu la întreprinderea specializată în
confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
Ulterior, Rotari Sorin, i-a transmis lui Lîsîi Alexandru o parte a beneficiului
obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA, cu semne de
falsificare.
În rezultatul acțiunilor sale, Rotari Sorin, a pus în circulație suma de 3 000
dolari SUA falși, care conform ratei de schimb a Băncii Naționale a Moldovei,
echivalează cu suma de 34 503 lei.
Tot Rotari Sorin, conform planului criminal întocmit, în continuarea
acțiunilor sale criminale, în scopul obținerii de profit, la 17 iulie 2011, aproximativ
la ora 16:00, având scopul punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA cu
semne de falsificare, pe care anterior le-a primit de la Lîsîi Alexandru, în timp ce
15
se afla în or. Fălești, a realizat lui Bușovschi Roman, persoană care participa la
achiziția de control, 70 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru
care a primit suma de 2 100 dolari SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2325 din 12 august 2011, s-a constatat
că, cele 70 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili încorporați în
suport cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la întreprinderea
specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
Ulterior, Rotari Sorin, i-a transmis lui Lîsîi Alexandru o parte a beneficiului
obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA, cu semne de
falsificare.
În rezultatul acțiunilor sale, Rotari Sorin a pus în circulație suma de 7 000
dolari SUA falși, care conform ratei de schimb a Băncii Naționale a Moldovei,
echivalează cu suma de 81 255,3 lei.
Prin urmare în perioada 20 iunie-17 iulie 2011, Rotari Sorin a pus în
circulație 11 000 dolari SUA falși, care conform ratei de schimb a Băncii Naționale
a Moldovei, echivalează cu suma de 127 428 lei, ceea ce constituie proporții
deosebit de mari.
Acțiunile lui Rotari Sorin fiind corect încadrate de prima instanță în baza
art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal și anume după indicii calificativi de punerea în
circulație a semnelor bănești false-bancnotelor emise de organul autorizat al unui
stat străin sau a unei uniuni monetare de state străine, utilizate pentru efectuarea
plăților, în proporții deosebit de mari.
La fel, instanța de apel a considerat dovedită și vinovăția lui Lîsîi Alexandru,
deoarece anume el împreună și după o înțelegere prealabilă cu Rotari Sorin, au
repartizat rolurile între ei pentru a pune în circulație valută străină falsă pe
teritoriul Republicii Moldova în scopul obținerii de profit.
Astfel, conform planului criminal întocmit, Lîsîi Alexandru, la 04 martie
2011, aproximativ la ora 08:30, în xxxxx, a participat la achiziția de control a
valutei străine false, sub supravegherea colaboratorilor Centrului pentru
combaterea crimelor economice și corupției, în cadrul cauzei penale nr.
2011036119, pornită conform prevederilor art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal. În
rezultatul acțiunilor date, Lîsîi Alexandru a primit de la Olari Dumitru, persoană
care pune în circulație valuta străină falsă, 500 bancnote cu valoarea nominală de
100 dolari SUA, dintre care 300 bancnote le-a predat organului de urmărire
penală, iar 200 bancnote le-a lăsat asupra sa.
În continuarea acțiunilor sale criminale, în perioada lunilor mai - iunie
2011, data exactă nefiind stabilită, Lîsîi Alexandru s-a întâlnit cu Rotari Sorin în
or. Fălești, unde i-a transmis acestuia 111 bancnote cu valoare nominală de 100
dolari SUA, pentru ca acesta să le pună în circulație pe teritoriul Republicii
Moldova, în scopul obținerii de profit.
Astfel, la 20 iunie 2011, aproximativ la ora 16:00, Rotari Sorin, s-a deplasat
în mun. Bălți, unde având scopul punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare, pe care anterior le-a primit de la Lîsîi Alexandru, a realizat
lui Bușovschi Roman, persoană care a participat la achiziția de control sub
16
supravegherea colaboratorilor de poliție, 10 bancnote cu valoarea nominală de
100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 500 dolari SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2087 din 30 iunie 2011, s-a constatat
că, cele 10 bancnote cu valoare nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili încorporați în
suport cu folosirea formelor de tipar plan-ofset, nu la întreprinderea specializată
în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
După realizarea tranzacției Lîsîi Alexandru a primit de la Rotari Sorin o
parte a beneficiului obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare. În rezultatul acțiunilor sale, Lîsîi Alexandru împreună cu
Rotari Sorin au pus în circulație 1000 dolari SUA falși, care conform ratei de
schimb a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 11 669,7 lei.
Ulterior, Rotari Sorin, conform planului criminal întocmit, în continuarea
acțiunilor sale criminale, în scopul obținerii de profit, la 06 iulie 2011, aproximativ
la ora 19:00, s-a deplasat în mun. Bălți, unde având scopul punerii în circulație a
bancnotelor de dolari SUA cu semne de falsificare, pe care anterior le-a primit de
la Lîsîi Alexandru, a realizat lui Bușovschi Roman, persoană care participa la
achiziția de control sub supravegherea colaboratorilor de poliție, 30 bancnote cu
valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 900 dolari
SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2338 din 14 iulie 2011, s-a constatat că,
cele 30 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili încorporați în
suport, cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la întreprinderea
specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
După realizarea tranzacției, Lîsîi Alexandru a primit de la Rotari Sorin o
parte a beneficiului obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare. În rezultatul acțiunilor sale, Lîsîi Alexandru împreună cu
Rotari Sorin a pus în circulație 3000 dolari SUA falși, care conform ratei de schimb
a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 34 503 lei.
Rotari Sorin, conform planului criminal întocmit, în continuarea acțiunilor
sale criminale, în scopul obținerii de profit, la 17 iulie 2011, aproximativ la ora
16:00, având scopul punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA cu semne de
falsificare, pe care le-a primit de la Lîsîi Alexandru, în timp ce se afla în or. Fălești,
a realizat lui Bușovschi Roman, persoană care participa la achiziția de control sub
supravegherea colaboratorilor de poliție, 70 bancnote cu valoarea nominală de
100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 2 100 dolari SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2325 din 12 august 2011, s-a constatat
că, cele 70 bancnote cu valoare nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili încorporați în
suport cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la întreprinderea
specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
17
După realizarea tranzacției, Lîsîi Alexandru a primit de la Rotari Sorin o
parte a beneficiului obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare.
În rezultatul acțiunilor sale, Lîsîi Alexandr împreună cu Rotari Sorin au
împărțit o parte a beneficiului obținut din punerea în circulație a bancnotelor de
dolari SUA, cu semne de falsificare.
În rezultatul acțiunilor sale, Lîsîi Alexandru împreună cu Rotari Sorin au pus
în circulație 7000 dolari SUA falși, care conform ratei de schimb a Băncii Naționale
a Moldovei, echivalează cu suma de 81 255,3 lei.
Ulterior, Lîsîi Alexandru, în continuarea acțiunilor sale criminale, în scopul
obținerii de profit, la 30 august 2011, aproximativ la ora 12:00, având scopul
punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA cu semne de falsificare, în timp
ce se afla în or. Fălești, a realizat lui Rotari Sorin, persoană care participa la
achiziția de control, sub supravegherea colaboratorilor de poliție, 74 bancnote cu
valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 3 000 dolari
SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 3000 din 13 septembrie 2011, s-a
constatat că, cele 70 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au
fost achiziționate de la Lîsîi Alexandru, în cadrul achiziției de control, sunt
confecționate din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili
încorporați în suport cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la
întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
În rezultatul acțiunilor sale, Lîsîi Alexandru a pus în circulație suma de 7400
dolari SUA falși, care conform ratei de schimb a Băncii Naționale a Moldovei,
echivalează cu suma de 83 885, 66 lei.
Prin urmare, în perioada 20 iunie - 30 august 2011, Lîsîi Alexandru a pus în
circulație suma de 18 400 dolari SUA falși, care conform ratei de schimb a Băncii
Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 211313, 66 lei, ceea ce constituie
proporții deosebit de mari.
Tot Lîsîi Alexandru, la 06 noiembrie 2013, fiind preîntâmpinat pentru darea
cu bună știință a unor declarații false, conform prevederilor art. 312 Cod penal,
fiind audiat în calitate de parte vătămată în cadrul cauzei penale nr. 2013928357
de acuzare a lui Chiaburu Artur și Ciobanu Alexandru, a menționat, că la
05 noiembrie 2013, aceștia aplicând forța fizică, l-au răpit, după ce au estorcat de
la el mijloace bănești în proporții deosebit de mari.
Ulterior în cadrul ședințelor de judecată din 19 august 2014 și 14 noiembrie
2014, fiind audiat în calitate de parte vătămată, Lîsîi Alexandru a menționat că,
declarațiile depuse în cadrul urmăririi penale nu corespund adevărului.
Ca rezultat al acțiunilor acestuia, Chiaburu Artur și Ciobanu Alexandru au
fost achitați de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 164
alin. (2) lit. e), f), g), art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal.
Instanța de apel a constatat, că prima instanță corect a calificat acțiunile lui
Lîsîi Alexandru în baza art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal și anume după indicii
calificativi de punerea în circulație a semnelor bănești false-bancnotelor emise de
organul autorizat al unui stat străin sau a unei uniuni monetare de state străine,
utilizate pentru efectuarea de plăți, în proporții deosebit de mari, după cum și în
18
baza art. 312 alin. (2) lit. a) Cod penal adică prezentarea cu bună știință a
declarațiilor mincinoase de către partea vătămată, dacă această infracțiune a fost
săvârșită în cadrul urmăriri penale, legate de învinuirea de săvârșirea unei
infracțiuni grave.
Analizând infracțiunea incriminată lui Rotari Sorin în raport cu probele
examinate în prima instanță și instanța de apel, instanța de apel a considerat
necesar de a susține soluția primei instanțe, care a încadrat aceste acțiuni la
art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiind dovedită această infracțiune în totalitate
prin probele administrate.
La acest capitol instanța de apel a susținut argumentele primei instanțe care
a reținut componența de infracțiune de punere în circulație a semnelor bănești
false-bancnotelor emise de organul autorizat al unui stat străin sau a unei uniuni
monetare de state străine, utilizate pentru efectuarea de plăți, în proporții
deosebit de mari.
Instanța de apel a statuat, că în cadrul examinării cauzei prin probele
cercetate a fost dovedit obiectul juridic special care este format din relațiile
sociale cu privire la încrederea publică în autenticitatea semnelor bănești, la fel
fiind dovedit și obiectul material al infracțiunii bancnotele cu nominalul de 100
dolari SUA.
Totodată, instanța de apel a menționat că, declarațiile lui Lîsîi Alexandru
urmează a fi admise drept unele pertinente și veridice, deoarece aceste declarații
coroborează cu raportul de constatare tehnico-științifică nr. 2014 din 16 iunie
2011, conform concluziilor căruia s-a stabilit că, bancnota cu nominalul de 100
dolari SUA cu seria și numărul FC 74198655 A C3, anul de emisie 2003 A, este
confecționată din două părți de hârtie simplă fără inserții textil încorporați în
suport cu utilizarea formelor de tipar plan-ofset, nu la întreprinderea specializată
în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare (vol. I, f.d. 85 - 86), raportul de
expertiză nr. 2087 din 30 iunie 2011, conform căruia s-a stabilit, că 10 bancnote
cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au fost ridicate de la
Bușovschi Roman la 21 iunie 2011, în rezultatul achiziției de control efectuate în
mun. Bălți sunt confecționate din două părți de hârtie simplă lipite între ele nu la
întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare
(vol. I, f.d. 194-195), la fel raportul de expertiză cu nr. 2338 din 14 iulie 2011,
conform concluziilor căruia s-a stabilit că, 30 bancnote cu valoarea nominală de
100 dolari SUA, care au fost ridicate de la Bușovschi Roman la 06 iulie 2011, în
rezultatul achiziției de control sunt confecționate nu la întreprinderea specială în
confecționarea banilor și hârtiilor de valoare (vol. I, f.d. 218-219) și raportul de
expertiză cu nr. 2325 din 12 august 2011, conform concluziilor căruia s-a stabilit
că, 70 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au fost ridicate de
la Bușovschi Roman la 08 august 2011, în rezultatul achiziției de control sunt
confecționate nu la întreprinderea specială în confecționarea banilor și hârtiilor
de valoare (vol.I, f.d.243-244).
A mai menționat instanța de apel că, anume aceste probe care au fost obiect
al examinării în prima instanță și instanța de apel, sunt pertinente, concludente și
utile în confirmarea obiectului juridic și material al infracțiunii comise de Rotari
Sorin.
19
Cât ține de latura obiectivă a infracțiunii și anume punerea în circulație,
instanța de apel la fel, a menționat despre declarațiile lui Bușovschi Roman în
coroborare cu declarațiile lui Bușovschi Roman date în prima instanță și citite în
instanța de apel din care se confirmă, că anume Rotari Sorin a primit de la
Lîsîi Sorin bancnote false cu nominalul de 100 dolari SUA după care, i-a transmis
lui Bușovschi Roman și acesta a plecat cu bancnota la Direcția investigare a
fraudelor în mun. Chișinău și după efectuarea expertizei a primit propunere de a
demasca grupul criminal. Pe parcursul lunilor iunie 2011-august 2011 el a
efectuat două achiziții de la Rotari Sorin, prima dată a achiziționat suma de 1000
dolari SUA, după ce suma de 10000 dolari SUA. Achizițiile le efectua de la
Rotari Sorin, deoarece Lîsîi Alexandru nu avea încredere și erau certați.
Instanța de apel a admis declarațiile lui Lîsîi Alexandru și Bușovschi Roman
drept unele utile în confirmarea laturii obiective a infracțiunii, deoarece aceste
declarații coroborează în totalitate cu alte probe scrise și anume procesul-verbal
privind înzestrarea cu tehnică specială din 20 iunie 2011 a lui Bușovschi Roman
pentru participarea acestuia la întâlnirea cu Rotari Sorin cu scop de a procura de
la ultimul 1000 dolari SUA falși contra sumei de 500 dolari SUA (f.d. 185, vol.I),
procesul-verbal de înzestrare cu tehnică specială din 17 iulie 2011 a lui Bușovschi
Roman pentru participarea lui la achiziția de control din 17 iulie 2011 pentru a se
întâlni cu Lîsîi Alexandru și Rotari Sorin pentru a procura 7000 dolari falși contra
sumei de 2100 dolari SUA (f.d. 225, vol.I).
În principiu, aceste probe care confirmă latura obiectivă și obiectul
infracțiunii nu sunt contestate de apărare și unica problemă care a fost pusă în
fața instanței de apel se referă la una din componentele acestei infracțiuni și
anume latura subiectivă cum este intenția directă.
Instanța de apel a reținut, că apărarea exprimă dezacordul cu soluția primei
instanțe care a reținut în acțiunile lui Rotari Sorin, toate elementele infracțiunii
inclusiv și latura subiectivă, invocând drept o colaborare a acestuia cu organul de
drept și nu o intenție de a pune în circulație bani falși, însă aceste argumente ale
apărării după cum a fost menționat și mai sus nu pot fi acceptate, fiind contrare
circumstanțelor și anume probelor descrise de prima instanță și verificate de
instanța de apel.
În argumentarea acestei poziții instanța de apel a menționat în primul rând
despre acordul de colaborare exprimat de Rotari Sorin la data de 23 august 2011
(f.d. 175, vol.II) care a fost apreciat corect de prima instanță una din probele
acuzării în confirmarea intenției directe a lui Rotari Sorin de a pune în circulație
bancnote false cu nominalul de 100 dolari SUA, anume cu scop de a se îmbogăți și
nu pentru a demasca alți figuranți pe acest caz.
Instanța de apel a susținut poziția primei instanțe care a admis în acest sens
declarațiile lui Lîsîi Alexandru și declarațiile lui Bușovschi Roman conform cărora
se confirmă cu certitudine punerea în circulație de către Rotari Sorin a
bancnotelor false până la data de 23 august 2011 și anume până la semnarea
angajamentului de colaborare, circumstanțe confirmate nu numai prin
declarațiile date de martori, dar și prin stenografia convorbirilor telefonice din 20
iunie 2011 între Lîsîi Alexandru și Rotari Sorin (f.d. 104–108, vol.I), din 21 iunie
2011 între Lîsîi Alexandru și Rotari Sorin (f.d. 113–114, vol.I), din 07 iulie 2011
20
între Lîsîi Alexandru și Rotari Sorin (f.d. 119-120, vol.I), din 21 iulie 2011 între
Lîsîi Alexandru și Rotari Sorin (f.d. 125-127, vol.I), din 22 iulie 2011 între Lîsîi
Alexandru și Rotari Sorin (f.d. 132, vol.I).
La fel, intenția directă de a pune în circulație bancnote false cu nominalul de
100 dolari SUA, se confirmă și prin stenograma convorbirilor purtate dintre
Bușovschi Roman, Rotari Sorin și Rotari Vera din 17 iulie 2011 (f.d. 169-173,
vol. I).
Instanța de apel a menționat și despre argumentul apărării referitor la
examinarea cauzei în lipsa inculpatului Rotari Sorin drept o violare a art. 6 CEDO,
deoarece acest argument contravine circumstanțelor cauzei și anume refuzul
inculpatului Rotari Sorin de a se prezenta în fața instanței. Acesta fiind anunțat în
căutare, a refuzat de a fi prezent în fața instanței neglijând instanța de judecată,
pe când instanța a întreprins toate acțiunile pentru a asigura acest drept.
Deși prima instanța corect a dat apreciere circumstanțelor și probelor
prezentate de acuzare în susținerea actului de învinuire, instanța de apel a
considerat necesar de a casa sentința primei instanțe în privința lui Rotari Sorin
din alte motive decât cele menționate în apel, reieșind din cererile depuse de
avocatul Dulgher Dumitru.
În acest sens instanța de apel a reținut prevederile art. 107 Cod penal în
coroborare cu prevederile Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-
a de la proclamarea Independenței RM.
Astfel, instanța de apel a stabilit, că infracțiunea săvârșită de Rotari Sorin a
avut loc în anul 2011. La data de 29 iulie 2016, a fost adoptată Legea privind
amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea Independenței RM.
Din conținutul legii sus menționate norma art. 236 alin. (2) Cod penal nu
este inclusă în art. 10 alin. (1) lit. d) Legea amnistiei drept infracțiune pentru care
nu este aplicabilă legea dată. Reieșind din faptul, că pe cauză există cererea
inculpatului Rotari Sorin privind aplicarea amnistiei și infracțiunea pentru care
aceștia sunt învinuiți nu se regăsește în art. 10 alin. (1) lit. d) Legea amnistiei,
sentința primei instanțe urmează a fi casată și dispusă încetarea procesului penal
cu înlăturarea răspunderii penale pentru infracțiunea data.
Analizând apelul inculpatului Lîsîi Alexandru, instanța de apel a menționat
că, acest apel se referă la pedeapsa penală fără a critica probele examinate în
prima instanță care au fost puse la baza condamnării acestuia, pentru ce nu este
necesară o expunere repetată a probelor examinate de prima instanță și acceptate
de inculpat.
În acest sens instanța de apel a menționat despre lipsa temeiurilor invocate
de inculpat privind aplicarea unei pedepse mai ușoare, aceste argumente fiind
neîntemeiate, deoarece la momentul individualizării pedepsei față de
Lîsîi Alexandru, prima instanță a dat apreciere tuturor circumstanțelor,
personalității inculpatului și prevederilor normelor penale de la art. art. 61, 75 și
78 Cod penal după cum și la art. 84 Cod penal fiind aplicată o pedeapsă legală.
Deși prima instanță a individualizat corect pedeapsa la momentul
pronunțării sentinței, instanța de apel a considerat necesar de a casa sentința din
alte motive, decât cele invocate în legătură cu intervenirea Legii cu privire la
21
amnistie adoptată la 29 iulie 2016 și cererea inculpatului privind aplicarea actului
de amnistie.
Conform învinuirii aduse lui Lîsîi Alexandru și sentinței primei instanțe
acesta este recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 236
alin. (2) lit. c) Cod penal și art. 312 alin. (2) lit. c) Cod penal. Din conținutul
art. 10 alin. (1) lit. d) Legea amnistiei din 29 iulie 2016 aceste norme penale nu
sunt incluse în categoria celora pentru care nu poate fi aplicat actul de amnistie și
din aceste considerente instanța de apel, a considerat posibilă încetarea procesul
penal în privința lui Lîsîi Alexandru în legătură cu aplicarea actului de amnistie,
urmând ca acesta să execute pedeapsa penală stabilită prin sentința anterioară
din 02 august 2015.
Potrivit învinuirii formulate în rechizitoriu, Lîsîi Alexandru a fost pus sub
învinuire și pentru faptul, că acesta la 05 noiembrie 2013, fiind preîntâmpinat
pentru denunțarea cu bună știință falsă conform prevederilor art. 311 Cod penal,
a depus o plângere la Procuratura Generală, prin care a solicitat atragerea la
răspundere penală a lui Chiaburu Artur și Cioban Alexandru, indicând că aceștia
aplicând forța fizică, l-au răpit, după ce au estorcat de la acesta mijloace bănești în
proporții deosebit de mari. În baza sesizării din 06 noiembrie 2013 de către Secția
exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată și excepționale
a Procuraturii Generale, a fost pornită urmărirea penală în cauza nr. 2013928357,
conform prevederilor art. 164 alin. (2) lit. e), f), g) și art. 189 alin. (5) Cod penal,
la aceasta fiind conexate cauzele cu nr. 2013928379, pornită la 21 noiembrie
2013, conform prevederilor art. 188 alin. (2) lit. a), e), f) Cod penal, cu nr.
2014928011, pornită la 17 martie 2014, conform prevederilor art. 352 alin. (2)
lit. d) Cod penal.
Ulterior, în cadrul ședințelor din 19 august 2014 și 14 noiembrie 2014, în
cauza penală intentată în privința lui Chiaburu Artur și Cioban Alexandru, acuzați
de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. e), f), g), art. 352
alin. (2) lit. d) Cod penal, fiind audiat în calitate de parte vătămată, Lîsîi Alexandru,
a declarat că, plângerea depusă la 05 noiembrie 2013 la Procuratura Generală a
fost depusă din motive că era supărat pe inculpați, menționând că faptele invocate
în ea nu corespund adevărului.
Pe acest capăt de învinuire inculpatul Lîsîi Alexandru a fost achitat de sub
învinuirea înaintată, soluție care nu a fost contestată și respectiv nu poate fi obiect
al examinării în instanța de apel.
A mai reținut instanța de apel, că prin sentința dată a fost dispusă și
achitarea lui Pantelei Victor de sub învinuirea adusă acestuia în baza art. 236
alin. (2) lit. c) Cod penal și în baza art. 328 alin. (3) lit. Cod penal, soluție care în
opinia instanței de apel nu poate fi menținută, deoarece aceasta contravine
probelor prezentate de organul de urmărire penală și cercetate în prima instanță
precum și instanța de apel din care se confirmă cu certitudine că: Pantelei Victor,
fiind angajat conform ordinului nr.165ps din 09 iunie 2010 al directorului
Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției în funcția de
inspector principal al Direcției nr. 06-E, a Direcției generale combaterea crimelor
economice, având grad special de locotenent-colonel, fiind persoană cu funcție de
răspundere, căreia i se atribuie permanent prin lege anumite drepturi și obligații,
22
în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, fiind obligat potrivit Legii cu
privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției nr. 1104-
XV din 06 iunie 2002, să respecte Constituția Republicii Moldova, prezenta lege și
alte acte normative, împreună și după o înțelegere prealabilă au împărțit rolurile
între ei, pentru a pune în circulație valută străină falsă pe teritoriul Republicii
Moldova, în scopul obținerii de profit.
Astfel, conform planului criminal întocmit, Lîsîi Alexandru, la 04 martie
2011, aproximativ la ora 08:30, în xxxxx, a participat la achiziția de control a
valutei străine false, sub supravegherea colaboratorilor Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice și Corupției, în cadrul cauzei penale nr.
2011036119, pornită conform prevederilor art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar
Pantelei Victor era membru al grupului de urmărire penală în prezenta cauză.
În rezultatul acțiunilor date, Lîsîi Alexandru, la 04 martie 2011, aproximativ
la ora 08:30, a primit de la Olari Dumitru, persoană care punea în circulație valută
străină falsă, 500 bancnote cu valoare nominală de 100 dolari SUA, după care, la
indicația lui Pantelei Victor, care supraveghea acțiunea specială de investigație la
care participa ultimul, a predat 300 bancnote reprezentantului organului de
urmărire penală, iar 200 bancnote conform înțelegerii anterioare avute cu
aceasta, le-a lăsat asupra sa, pe care ulterior le-a transmis unui inspector a al
CCCEC, membru al grupului de urmărire penală, la moment neidentificat de către
organul de urmărire penală, urmărirea penală în privința căruia a fost dispusă
într-o procedură separată. Peste câteva zile, în continuarea acțiunilor sale
criminale, Pantelei Victor după ce a intrat în posesia celor 200 bancnote cu
valoarea nominală de 100 dolari SUA, le-a transmis lui Lîsîi Alexandru, pentru ca
acesta să le pună în circulație pe teritoriul Republicii Moldova, în scopul obținerii
de profit și repartizarea venitului între ei.
Lîsîi Alexandru, în continuarea acțiunilor sale criminale, într-o zi din lunile
mai-iunie 2011, data exactă în cadrul urmăririi penale nu a fost posibil de stabilit,
s-a întâlnit cu Rotari Sorin în or. Fălești, unde i-a transmis acestuia 111 bancnote
cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru ca acesta să le pună în circulație
pe teritoriul Republicii Moldova, în scopul obținerii de profit.
Astfel, la 20 iunie 2011, aproximativ la ora 16:00, Rotari Sorin, s-a deplasat
în mun. Bălți, unde având scopul punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare, pe care anterior le-a primit de la Lîsîi Alexandru, a realizat
lui Bușovschi Roman, persoană care participa la achiziția de control sub
supravegherea colaboratorilor de poliție, 10 bancnote cu valoarea nominală de
100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 500 dolari SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2087 din 30 iunie 2011, s-a constatat
că cele 10 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili încorporați în suport
cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la întreprinderea specializată
în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
După realizarea tranzacției, Lîsîi Alexandru a primit de la Rotari Sorin, o
parte a beneficiului obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA
cu semne de falsificare din care o parte a transmis-o lui Pantelei Victor.
23
În rezultatul acțiunilor sale, Pantelei Victor, împreună cu Lîsîi Alexandru și
Rotari Sorin au pus în circulație 1000 dolari SUA falși, care conform ratei de
schimb a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 11 669,7 lei.
Ulterior, Rotari Sorin, conform planului criminal întocmit, în continuarea
acțiunilor sale criminale, în scopul obținerii de profit, la 06 iulie 2011, aproximativ
la ora 19:00, s-a deplasat în mun. Bălți, unde având scopul punerii în circulație a
bancnotelor de dolari SUA cu semne de falsificare pe care anterior le-a primit de
la Lîsîi Alexandru, a realizat lui Bușovschi Roman, persoană care participa la
achiziția de control sub supravegherea colaboratorilor de poliție, 30 bancnote cu
valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 900 dolari
SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2338 din 14 iulie 2011, s-a constatat că,
cele 30 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din două părți de hârtie simplă lipită între ele, fără inserții textili încorporați în
suport, cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la întreprinderea
specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
După realizarea tranzacției, Lîsîi Alexandru a primit de la Rotari Sorin o
parte a beneficiului obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare, din care o parte a transmis-o lui Pantelei Victor.
În rezultatul acțiunilor sale, Pantelei Victor, împreună cu Lîsîi Alexandru și
Rotari Sorin au pus în circulație 3000 dolari SUA falși, care conform ratei de
schimb a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 34 503 lei.
Ulterior, Rotari Sorin, conform planului criminal întocmit, în continuarea
acțiunilor sale criminale, în scopul obținerii de profit, la 17 iulie 2011 aproximativ
la ora 16:00, având scopul punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA, cu
semne de falsificare pe care anterior le-a primit de la Lîsîi Alexandru, în timp ce
se afla în or. Fălești, a realizat lui Bușovschi Roman, persoană care participa la
achiziția de control sub supravegherea colaboratorilor de poliție, 70 bancnote cu
valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 2 100 dolari
SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2325 din 12 august 2011, s-a constatat
că, cele 70 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin în cadrul percheziției de control, sunt
confecționate din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili
încorporați în suport cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la
întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
După realizarea tranzacției, Lîsîi Alexandru a primit de la Rotari Sorin o
parte a beneficiului obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare, din care, o parte a transmis-o lui Pantelei Victor.
În rezultatul acțiunilor sale, Pantelei Victor, împreună cu Lîsîi Alexandru și
Rotari Sorin au pus în circulație suma de 700 dolari SUA falși, care conform ratei
de schimb a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 81 255,3 lei.
Ulterior, Lîsîi Alexandru, în continuarea acțiunilor sale criminale, în scopul
obținerii de profit, la 30 august 2011 aproximativ la ora 12:00, având scopul
punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA cu semne de falsificare, în timp
24
ce se afla în or. Fălești, a realizat lui Rotari Sorin, persoană care participa la
achiziția de control, sub supravegherea colaboratorilor de poliție, 74 bancnote cu
valoare nominală de 100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 3 000 dolari
SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 3000 din 13 septembrie 2011, s-a
constatat că, cele 74 bancnote de valoare nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Lîsîi Alexandru, în cadrul achiziției de control, sunt
confecționate din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili
încorporați în suport cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la
întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
În rezultatul acțiunilor sale, Lîsîi Alexandru și Pantelei Victor au pus în
circulație 7 400 dolari SUA falși, care conform ratei de schimb a Băncii Naționale
a Moldovei ,echivalează cu suma de 83 855,66 lei.
Prin urmare, în perioada 20 iunie - 30 august, Pantelei Victor, Rotari Sorin
și Lîsîi Alexandru au pus în circulație 18 400 dolari SUA falși, care conform ratei
de schimb a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 211 313,66 lei,
ceea ce constituie proporții deosebit de mari.
Tot el, în aceleași circumstanțe a comis și infracțiunea de exces de putere,
soldate cu urmări grave, adică fapta prejudiciabilă prevăzută de legea penală și
pasibilă de pedeapsa penală, în următoarele circumstanțe.
Pantelei Victor, fiind angajat conform ordinului nr. 165ps din 09 iunie 2010
al directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, în
funcție de inspector principal al Direcției nr. 6E a Direcției generale combaterea
crimelor economice, având grad special de locotenent-colonel, fiind persoană cu
funcție de răspundere, căruia i s-au atribuit permanent prin lege anumite drepturi
și obligații, în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, fiind obligat
potrivit Legii cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și
Corupției nr. 1104-XV din 06 iunie 2002 să respecte Constituția Republicii
Moldova, prezenta lege și alte acte normative, împreună și după o înțelegere
prealabilă cu Lîsîi Alexandru, au întocmit un plan criminal, repartizând prealabil
rolurile între ei, pentru a pune în circulație valută străină falsă pe teritoriul
Republicii Moldova, în scopul obținerii de profit.
Astfel, conform planului criminal întocmit, Lîsîi Alexandru, la 04 martie
2011, aproximativ la ora 08:30, în xxxxx a participat la achiziția de control a
valutei străine false, sub supravegherea colaboratorilor Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice și Corupției, în cadrul cauzei penale nr.
201103119, pornită conform prevederilor art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar
Pantelei Victor era membru al grupului de urmărire penală în prezenta cauză.
În rezultatul acțiunilor date, Lîsîi Alexandru, la 04 martie 2011, aproximativ
la ora 08:30, a primit de la Olari Dumitru, persoană care punea în circulație valuta
străină falsă, 500 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, după care, la
indicația lui Pantelei Victor, care supraveghea acțiunea specială de investigație la
care participa ultimul, a predat bancnote reprezentatului organului de urmărire
penală, iar 200 bancnote conform înțelegerii anterioare avute cu acesta, le-a lăsat
asupra sa, pe care ulterior le-a transmis unui inspector CCCEC, membru al
grupului de urmărire penală, la moment neidentificat de către organul de
25
urmărire penală, urmărirea penală în privința căruia a fost disjunsă într-o
procedură separată.
Peste câteva zile, în continuarea acțiunilor sale criminale, Pantelei Victor
după ce a intrat în posesia celor 200 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari
SUA, le-a transmis lui Lîsîi Alexandru, pentru ca acesta să le pună în circulație pe
teritoriul Republicii Moldova, în scopul obținerii de profit și repartizarea venitului
între ei.
Lîsîi Alexandru, în continuarea acțiunilor sale criminale, în perioada lunilor
mai-iunie 2011, data exactă în cadrul urmăririi penale nu a fost stabilită, s-a
întâlnit cu Rotari Sorin în or. Fălești, unde i-a transmis acestuia 111 bancnote cu
valoare nominală de 100 dolari SUA, pentru ca acesta să le pună în circulație pe
teritoriul Republicii Moldova, în scopul obținerii de profit.
Astfel, la 20 iunie 2011, aproximativ la ora 16:00, Rotari Sorin, s-a deplasat
în mun. Bălți, unde având scopul punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare, pe care anterior le-a primit de la Lîsîi Alexandru, a realizat
lui Bușovschi Roman, persoană care participa la achiziția de control sub
supravegherea colaboratorilor de poliție, 10 bancnote cu valoare nominală de
100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 500 dolari SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2087 din 30 iunie 2011, s-a constatat
că, cele 10 bancnote cu valoare nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din două părți de hârtie simplă între ele, fără inserții textili încorporați în suport
cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la întreprinderea specializată
în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
După realizarea tranzacției, Lîsîi Alexandru a primit de la Rotari Sorin o
parte a beneficiului obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare, din care, o parte a transmis-o lui Pantelei Victor.
În rezultatul acțiunilor sale, Lîsîi Alexandru, împreună cu Lîsîi Alexandru și
Rotari Sorin au pus în circulație 1000 dolari SUA falși, care conform ratei de
schimb a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 11 669,7 lei.
Ulterior, Rotari Sorin, conform planului criminal întocmit, în continuarea
acțiunilor sale criminale, în scopul obținerii de profit, la data de 06 iulie 2011,
aproximativ la ora 19:00, s-a deplasat în mun. Bălți, unde având scopul punerii în
circulație a bancnotelor de dolari SUA cu semne de falsificare, pe care anterior
le-a primit de la Lîsîi Alexandru, a realizat lui Bușovschi Roman, persoană care
participa la achiziția de control sub supravegherea colaboratorilor de poliție, 30
bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru care a primit suma de
900 dolari SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2338 din 14 iulie 2011, s-a constatat că,
cele 30 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din două părți de hârtie simplă între ele, fără inserții textili încorporați în suport,
cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la întreprinderea specializată
în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
26
După realizarea tranzacției, Lîsîi Alexandru a primit de la Rotari Sorin o
parte a beneficiului obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare, din care, o parte a transmis-o lui Pantelei Victor.
În rezultatul acțiunilor sale, Pantelei Victor, împreună cu Lîsîi Alexandru și
Rotari Sorin au pus în circulație suma de 3000 dolari SUA falși, care conform ratei
de schimb a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 34 503 lei.
Ulterior, Rotari Sorin, conform planului criminal întocmit, în continuarea
acțiunilor sale criminale, în scopul obținerii de profit, la 17 iulie 2011, aproximativ
la ora 16:00, având scopul punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA, cu
semne de falsificare, pe care anterior le-a primit de la Lîsîi Alexandru, în timp ce
se afla în or. Fălești, a realizat lui Bușovschi Roman, persoană care participa la
achiziția de control sub supravegherea colaboratorilor de poliție, 70 bancnote cu
valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru a primi suma de 2 100 dolari SUA
veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 2325 din 12 august 2011, s-a constatat
că, cele 70 bancnote cu valoare nominală de 100 dolari SUA, care au fost
achiziționate de la Rotari Sorin, în cadrul achiziției de control, sunt confecționate
din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili încorporați în
suport, cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la întreprinderea
specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
După realizarea tranzacției, Lîsîi Alexandru a primit de la Rotari Sorin o
parte a beneficiului obținut din punerea în circulație a bancnotelor de dolari SUA,
cu semne de falsificare, din care, o parte a transmis-o lui Pantelei Victor.
În rezultatul acțiunilor sale, Pantelei Victor, împreună cu Lîsîi Alexandru și
Rotari Sorin au pus în circulație suma de 7 000 dolari SUA falși, conform ratei de
schimb a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 81 255,3 lei.
Ulterior, Lîsîi Alexandru, în continuarea acțiunilor sale criminale, în scopul
obținerii de profit, la 30 august 2011, aproximativ la ora 12:00, având scopul
punerii în circulație a bancnotelor de dolari SUA, cu semne de falsificare, în timp
ce se afla în or. Fălești, a realizat lui Rotari Sorin, persoană care participa la
achiziția de control, sub supravegherea colaboratorilor de poliție, 74 bancnote cu
valoarea nominală de 100 dolari SUA, pentru care a primit suma de 3 000 dolari
SUA veritabili.
Conform raportului de expertiză nr. 3000 din 13 septembrie 2011, s-a
constatat că, cele 74 bancnote cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, care au
fost achiziționate de la Lîsîi Alexandru, în cadrul achiziției de control, sunt
confecționate din două părți de hârtie simplă lipite între ele, fără inserții textili
încorporați în suport cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la
întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare.
În rezultatul acțiunilor sale, Lîsîi Alexandru și Pantelei Victor au pus în
circulație 7 400 dolari SUA falși, care conform ratei de schimb a Băncii Naționale
a Moldovei, echivalează cu suma de 83 885,66 lei.
Prin urmare, în perioada 20 iunie-30 august 2011, Pantelei Victor,
Lîsîi Alexandru au pus în circulație suma de 18 400 dolari SUA falși, care conform
ratei de schimb a Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 211313, 66
lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari și acțiunile acestuia urmează a fi
27
încadrate în baza art. 42 alin. (3), 236 alin. (2) lit. c) Cod penal – adică organizator
la punerea în circulație a semnelor bănești false-bancnotelor emise de organul
autorizat al unui stat străin sau a unei uniuni monetare de state străine, utilizate
pentru efectuarea plăți săvârșite în proporții deosebit de mari, totodată acțiunile
acestuia lui Pantelei Victor urmează a fi încadrate și în baza art. 328 alin. (3) lit. d)
Cod penal cu elementele de exces de putere, soldate cu urmări grave, adică
săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit
limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune
intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor
fizice și juridice soldate cu urmări grave.
Prin urmare, apreciind în ansamblu probele administrate, instanța de apel
a constatat că, instanța de fond greșit a dispus achitarea lui Pantelei Victor de sub
învinuirea adusă acestuia în baza art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal și în baza
art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, prima instanță judecând cauza penală în privința
lui Pantelei Victor în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. c)
Cod penal și în baza art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, nu a respectat normele
procesuale, nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv
circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală din
punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate
în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, iar soluția instanței de fond
privind achitarea lui Pantelei Victor este eronată și nu corespunde probelor
cercetate atât în ședința primei instanțe, cât și în ședința instanței de apel.
În cadrul judecării cauzei în ordine de apel, la solicitarea procurorului
instanța de apel în corespundere cu prevederile art. 415 alin. (21) Cod de
procedură penală, a dispus reluarea cercetării judecătorești cu audierea
inculpatului Pantelei Victor în privința căruia a fost emisă o sentință de achitare,
la fel a fost audiat inculpatul Lîsîi Alexandru și cercetate probele scrise acumulate
în această cauză, după cum a fost analizate și declarațiile martorilor audiați în
prima instanță.
Instanța de apel a menționat că, vina inculpatului Pantelei Victor se
confirmă prin declarațiile inculpatului Pantelei Victor și a lui Lîsîi Alexandru, a
martorilor Bușovschi Roman, Stoica Dumitru, Donighevici Vasile, Catană Iurie și
Paraschiv Vasile.
Totodată, vina inculpatului se mai confirmă și prin următoarele probe:
- procesul-verbal de ridicare din 15 iunie 2011 prin care au fost ridicată de
la Bușovschi Roman o bancnotă cu nominalul 100 dolari SUA (f.d. 77, vol.I) și care
în conformitate cu raportul de constatare tehnico-științifică din 16 iunie 2011
este falsă și este inclusă în colecția banilor falși a DT-C a DP al MAI (f.d. 85-85) la
fel fiind în coroborare cu declarațiile martorului Bușovschi Roman și declarațiile
suplimentare ale inculpatului Lîsîi Alexandru;
- stenograma convorbirilor telefonice (f.d. 104-176 vol.I) prin care se
confirmă declarațiile inculpatului Lîsîi Alexandru date la urmărirea penală, și
declarațiile martorului Bușovschi Roman, din care la fel, se confirmă legătura
între Lîsîi Alexandru și Pantelei Victor și anume în acest sens urmează de a
menționa stenograma convorbirilor telefonice din 20 iunie 2011 între
Rotari Sorin și Lîsîi Alexandru de la ora 17.44.34 (f.d. 108, vol.I) după care imediat
28
începe discuția între Lîsîi Alexandru și Pantelei Victor la ora 17.44.46 (f.d. 109,
vol.I) fiind identică și situația din 07 iulie 2011 stenograma convorbirilor
telefonice între Lîsîi și Rotari Sorin de la ora 06.50.28 - 06.53.10 (f.d. 119, 120,
vol.I) după care apare imediat discuția între Lîsîi Alexandru și Pantelei Victor la
ora 07.05.58 – 07.06.36 (f.d. 121, vol.I);
- procesul-verbal de numărare a sumei de 900 dolari SUA din 06 iulie 2011
(f.d. 2016, vol.I) prin care se confirmă transmiterea sumei de 900 dolari lui
Bușovschi Roman pentru transmiterea lui Rotari Sorin și Lîsîi Alexandru, care
coroborează cu stenogramele convorbirilor telefonice a lui Lîsîi Alexandru cu
Rotari Sorin din 07.07.2011 (f.d.119,120, vol.I) în care figurează cifra de 9
transmisă lui Rotari Sorin și solicitarea acestei informații pentru transmiterea
altor persoane, după care conform stenogramei convorbirilor telefonice din
07 iulie 2011 dintre Lîsîi Alexandru și Pantelei Victor prin care Pantelei Victor
este informat imediat de Lîsîi Alexandru despre realizarea situației (f.d. 121,
vol.I);
- rapoartele de expertiză nr. 2087 din 30 iunie 2011 (f.d. 194, 195, vol.I),
nr. 2338 din 14 iulie 2011 (f.d. 218,219, vol.1), nr. 2325 din 12 august 2011 (f.d.
243,244, vol.I), nr. 3000 din 13 septembrie 2011 (f.d. 15,16, vol.II) prin care se
confirmă că bancnotele cu nominalul de 100 dolari ridicate de la
Bușovschi Roman sunt bancnote false care nu sunt confecționate la întreprinderi
specializate și toate sunt incluse în masivul cartotecii bancnotelor false a DT-c a
MAI RM;
- procesul-verbal de confruntare din 20 martie 2014 între Lîsîi Alexandru și
Pantelei Victor, citit în instanța de apel (f.d. 158-163, vol.II), conform căruia se
confirmă acțiunile infracționale ale lui Lîsîi Alexandru comise sub conducerea lui
Pantelei Victor, răspunsurile fiind date în prezența lui Pantelei Victor,
răspunsurile din acest proces-verbal coroborează cu declarațiile din
procesul-verbal de audiere suplimentară a inculpatului Lîsîi Alexandru;
- procesul-verbal de examinare a obiectului din 06 martie 2014 (f.d. 170,
vol.II) prin care se confirmă declarațiile martorului Bușovschi Roman privind
circumstanțele punerii în circulație a bancnotelor cu nominalul de 100 dolari și la
fel, circumstanțele infiltrării lui Rotari Sorin;
- procesul-verbal de examinare a obiectului din 06 martie 2014 (f.d. 8,
vol.III) prin care se confirmă declarațiile inculpatului Lîsîi Alexandru și
circumstanțele infiltrării lui Lîsîi Alexandru;
- procesul-verbal de examinare a obiectului din 08 noiembrie 2013 (f.d. 133,
vol.III) prin care se examinează actele procesuale privind pornirea urmăririi
penale în baza art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal anume privind punerea în
circulație a sumei de 50000 dolari falși, fiind la fel în coroborare cu declarațiile
suplimentare ale lui Lîsîi Alexandru;
- proces-verbal de examinare a obiectului din 21 ianuarie 2014 (f.d. 35, 36
vol.IV).
Instanța de apel, nu a putut susține argumentele primei instanțe privind
achitarea lui Pantelei Victor de sub învinuirea adusă, deoarece această soluție este
una neîntemeiată și contrară circumstanțelor cauzei.
29
Din conținutul sentinței atacate se stabilește, că prima instanța a menționat
despre un șir de probe în argumentarea soluției de achitare, însă această soluție
nu a putut fi acceptată de instanța de apel, pe motiv, că probele menționate de
prima instanță nu au fost cercetate sub toate aspectele fiind analizate fiecare în
parte și fără ca aceste probe să coroboreze între ele.
În acest sens instanța de apel a ținut să menționeze despre poziția greșită a
primei instanțe care a criticat declarațiile lui Lîsîi Alexandru date în cadrul
urmăririi penale, fiind admise cele date în instanța de fond, deoarece această
poziție a primei instanțe contravine restul probelor examinate în prima instanță.
A mai reținut instanța de apel că, prima instanță la motivarea soluției de
achitare indică despre declarațiile lui Pantelei Victor drept unele veridice în
partea sosirii acestuia în apartamentul de pe xxxxx mai târziu decât restul
persoanelor implicate în operațiunea de reținere, pentru faptul, că acesta a fost
ocupat cu reținerea lui Armencea Vadim, referindu-se la (f.d. 171 vol. III), pe când
instanța de apel nu poate accepta această soluție a primei instanțe, deoarece din
fila dosarului nr. 171 vol. III se confirmă doar reținerea acestuia fără a fi indicat
despre participarea lui Pantelei Victor în acțiunile de reținere. Pe când din
declarațiile lui Paraschiv Vasile conform cărora ”…Pantelei Victor avea în sarcina
sa de a ține legătura în timpul investigației cu Centrul și cu alte Direcții ale
Centrului…”, la fel din declarațiile lui Catană Iurie ”… Pantelei Victor asculta
convorbirile dintre Lîsîi Alexandru și persoanele implicate în tranzacție… una era
pe corpul lui Lîsîi Alexandru și una în automobilul de serviciu, de unde ofițerii
operativi și Pantelei Victor ascultau și așteptau cuvântul cheie…” și declarațiile lui
Stoica Dumitru ”…. A intrat în apartament, apoi a mers la bucătărie, iar ulterior a
ieșit din apartament. Cu persoanele reținute, Pantelei Victor nu a discutat și nici
alte persoane nu au discutat cu excepția ofițerilor de urmărire penală…” se
confirmă statutul acestuia drept o persoană de legătură și nu de forță. Tot din
aceste declarați se mai confirmă și veridicitatea declarațiilor date de Lîsîi
Alexandru anume în fața organului de urmărire penală și nu cele date în instanța
de fond coroborând în totalitate cu declarațiile martorilor.
Nu este clară soluția instanței privind dispunerea achitării pentru faptul, că
Pantelei Victor la data de 04 martie 2011 nu deținea rolul de conducere a
operațiunii, fără a ține cont de faptul că anume el era persoana care supraveghea
discuțiile din apartament, el era persoana care deținea capacitatea de libera
deplasare în această operațiune și anume el a fost persoana care a inițiat și
organizat operațiunea deținând numai el în totalitate toate detaliile pe caz
(f.d.156, vol.II) și anume el fiind persoana cu influență asupra lui Lîsîi Alexandru.
Tot la acest capitol, instanța de apel a menționat și despre stenograma
convorbirilor telefonice avute cu Lîsîi Alexandru din 20 iunie 2011 și 07 iulie 2011
pe care prima instanță la fel le-a pus la baza unei sentințe de achitare, fără a ține
cont de conținutul acestor discuții din care se confirmă intenția lui Pantelei Victor
de a primi bani de la Lîsîi Alexandru și inițiate anume după discuția lui Lîsîi
Alexandru cu Rotari Sorin.
Instanța de fond menționează despre unele cuvinte expuse de
Lîsîi Alexandru și Pantelei Victor care nu confirmă circumstanțele cauzei, însă
această concluzie a primei instanțe poate fi acceptată doar în situația în care
30
aceste discuții pot fi analizate în mod separat de restul probelor acumulate pe caz,
pe când în coroborare cu declarațiile lui Lîsîi Alexandru date la urmărirea penală
și procesul-verbal de confruntare a lui Lîsîi Alexandru cu Pantelei Victor, confirmă
cu certitudine implicarea lui Pantelei Victor în comiterea infracțiuni anume în
calitate de organizator la punerea în circulație a dolarilor falși.
Reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a ținut să menționeze
despre declarațiile lui Lîsîi Alexandru, care au fost date în ședința de judecată, pe
care le-a considerat drept unele contrare circumstanțelor și cu scop de a elibera
inculpatul Pantelei Victor de la răspunderea penală, fiind în relații de prietenie.
În acest sens instanța de apel a mai menționat despre existența unei
sentințe de condamnare în privința lui Lîsîi Alexandru care deja impune
executarea pedepsei sub formă de închisoare spre deosebire de Pantelei Victor
care se află în libertate, la fel lipsa unei răspunderi a lui Lîsîi Alexandru pentru
astfel de declarații totodată lipsa unei plângeri în sensul amenințării, spre
deosebire de alte plângeri depuse de Lîsîi Alexandru în alte circumstanțe cum este
cauza penală nr. 2015928111.
Constatând ca fiind dovedită vinovăția inculpatului pe capetele de învinuire
reținute în prezenta decizie, instanța de apel la stabilirea categoriei și termenului
pedepsei penale a dat eficiență dispozițiilor art. 61 Cod penal, ce ține de scopul
pedepsei penale întru restabilirea echității sociale, urmărind scopul corectarea
celui vinovat, întru prevenirea continuării activității criminale, atât de către el, cât
și de alte persoane. La fel, a ținut cont și de criteriile generale de individualizare a
pedepsei penale, stipulate la art. 75 Cod penal, cum sunt: gravitatea faptelor
imputate, care fac parte din categoria infracțiunilor grave și deosebit de grave,
caracterul lor prejudiciabil și pericolul pentru societate; personalitatea
inculpatului, de caracteristicile de la locul de lucru precum și de circumstanțele
cauzei, totodată la stabilirea pedepsei definitive urmează a ține cont de art. 84
alin. (1) Cod penal, deoarece inculpatul Pantelei Victor a comis două infracțiuni.
Referitor la termenul de pedeapsă care urmează să fie aplicat lui Pantelei
Victor instanța de apel a ținut cont de circumstanțele cauzei, de rolul lui Pantelei
Victor la comiterea infracțiunii prevăzute la art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal, de
comportamentul acestuia pe parcursul urmăririi penale precum și examinării
cauzei penale, care nu a încălcat obligațiile asumate pe întreg procesul de
examinare a cauzei prezentându-se la toate ședințele de judecată, totodată
instanța de apel la aplicarea termenului de pedeapsă pentru această categorie de
infracțiune a ținut cont de termenul de examinare a cauzei care este mai mare de
6 ani, acest termen nefiind imputabil inculpatului Pantelei Victor, la fel termenul
de la pornirea urmăririi penale a cauzei cu nr.2011990208 și până la emiterea
ordonanței de recunoaște a acestuia în calitate de învinuit din 27.03.2014, pentru
care instanța a considerat necesar de a reduce termenul de pedeapsă sub limita
minimă prevăzută de legea penală stabilindu-i o pedeapsă de 5 ani drept o
satisfacție echitabilă.
La executarea pedepsei sub formă de închisoare stabilite lui Pantelei Victor,
instanța de apel s-a condus de prevederile art. 72 alin. (4) Cod penal, deoarece
una din infracțiunile comise, face parte din categoria celor deosebit de grave.
31
Referitor la actul de amnistie adoptat la 29.07.2016, instanța de apel a
menționat, că nu poate fi aplicat inculpatului Pantelei Victor, deoarece acesta nu
și-a exprimat voința la aplicarea Legii cu privire la amnistie prin cerere după cum
au fost depuse astfel de cereri din partea lui Rotari Sorin și Lîsîi Alexandru.
Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare
procurorul și avocatul Suveica Tudor în numele inculpatului Pantelei Victor.
6.1. Procurorul, la 06 decembrie 2017, în termen, declarând recurs ordinar,
a solicitat admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu
menținerea dispozițiilor sentinței în privința lui Lîsîi Alexandru și Rotari Sorin.
În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) art.
427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:
- instanța de apel neîntemeiat a încetat procesul penal în privința lui
Lîsîi Alexandru și Rotari Sorin, deoarece sancțiunea alin. (2) art. 236 Cod penal
prevede pedeapsă cu închisoare de la 7 la 15 ani, iar persoana juridică se
pedepsește cu amendă în mărime de la 4000 la 7000 unități convenționale cu
privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei
juridice. Astfel prevederile art. 2 din Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind
amnistia, nu sunt aplicabile în privința lui Lîsîi Alexandru și Rotari Sorin.
6.2. Avocatul Suveica Tudor în numele inculpatului Pantelei Victor, la
08 noiembrie 2017, în termen, declarând recurs ordinar, a solicitat admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței în partea
prin care s-a dispus achitarea inculpatului Pantelei Victor.
În motivarea recursului, invocând temeiurile de drept prevăzute de pct. 6)
și 8) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:
- rechizitoriul nu corespunde cerințelor art. 296 Cod de procedură penală,
or, formularea învinuirii din dispozițiile rechizitoriului trebuie să corespundă
întocmai învinuirii din ordonanța de punere sub învinuire, emisă și înaintată în
conformitate cu art. art. 281-283 Cod de procedură penală, prin conținutul ei
faptic și încadrările juridice;
- pe capătul de învinuire privind depășirea atribuțiilor de serviciu în
rechizitoriu nu este indicată încadrarea juridică a acțiunilor;
- în rechizitoriu nu este făcută o analiză a probelor care confirmă fapta și
vinovăția învinuitului, a argumentelor invocate de învinuit întru apărarea sa și
rezultatele verificării acestor argumente;
- motivul schimbării declarațiilor de către Lîsîi Alexandru, peste o perioadă
îndelungată de timp necesita a fi verificată minuțios. După cum s-a stabilit în
cadrul urmăririi penale, în perioada anului 2011 Lîsîi Alexandru într-adevăr a
făcut cunoștință cu Oleinic Oleg, care activa în calitate de taximetrist și împreună
cu acesta deseori se deplasau în s. Puhoi, r-nul Ialoveni. Aceste probe coroborează
cu declarațiile primare a lui Lîsîi Alexandru și nu corespund cu cele date ulterior;
- învinuirea lui Pantelei Victor se bazează în exclusivitate pe declarațiile
învinuitului Lîsîi Alexandru, care se prezenta altor persoane ca colaborator de
poliție, angajat al CCCEC, adică mințea;
- Lîsîi Alexandru împreună cu alte persoane, prin înțelegere prealabilă, se
ocupau cu punerea în circulație a banilor falși și nici o persoană din cele audiate
32
nu a declarat că în aceste acțiuni în mod direct, sau indirect ar fi fost implicat
învinuitul Pantelei Victor;
- în rechizitoriu se indică că Pantelei Victor a organizat un plan criminal, a
repartizat rolurile între membrii grupării criminale, însă în cadrul urmăririi
penale n-a fost stabilit nici un plan criminal, obținute careva probe privitor la
repartizarea rolurilor și participarea la acestea a condamnatului Pantelei Victor.
Astfel de probe nu au fost prezentate nici în ședința de judecată;
- în rechizitoriu, se indică că Lîsîi Alexandru a transmis 200 bancnote a câte
100 dolari SUA unui colaborator al CCCEC, membru al grupului de urmărire
penală și că acesta la moment nu este identificat. Aceste afirmații nu corespund
materialelor cauzei, or, Lisîi Alexandru numește persoana concretă, că acesta ar fi
fost Catană Iurie;
- în cazul în care banii au fost transmiși altui colaborator, organul de
urmărire penală urma să stabilească cum, și dacă a întrat Pantelei Victor în
posesia lor;
- învinuirea înaintată lui Pantelei Victor nu este concretă și din motivul că
în aceasta nu este indicată data, locul sumele transmise de către Lîsîi Alexandru
lui Pantelei Vicotr și invers cerință care este obligatorie conform prevederilor
Codului de procedură penală;
- martorii audiați în ședința de judecată la fel, au făcut declarații care
combat probele acuzării și stabilesc nevinovăția inculpatului Pantelei Victor;
- vinovăția inculpatului Pantelei Victor nu și-a găsit confirmarea;
- ignorând prevederile legislației procesual penale, instanța de apel a pus la
baza deciziei de condamnare a lui Pantelei Victor doar declarațiile condamnatului
Lîsîi Alexandru făcute în cadrul urmăririi penale, care ulterior au fost schimbate
din motiv că au fot date sub presiunea colaboratorilor organelor de drept, fapt
care nu a primit nici o apreciere juridică.
6.3. Avocatul Suveica Tudor în numele inculpatului Pantelei Victor, la
01 decembrie 2017, în termen, declarând recurs ordinar suplimentar, prin care a
solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea
sentinței în partea prin care s-a dispus achitarea inculpatului Pantelei Victor.
În motivarea recursului, invocând temeiurile prevăzute de pct. 6) și 8)
art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:
- instanța de apel, casând sentința în privința lui Pantelei Victor a pus la bază
o altă apreciere a probelor, decât cea dată de către prima instanță și în special
declarațiile condamnatului Lîsîi Alexandru date la faza urmăririi penale, fără a le
lua în considerație pe cele făcute în cadrul audierii în ședința de judecată a
instanței de fond și celei de apel, calificând fapta lui Pantelei Victor în baza de
art. 42 alin. (3), 236 alin. (2) lit. c) Cod penal;
- calificând fapta lui Pantelei Victor în baza acestor norme penale, instanța
de apel urma ca, în conformitate cu prevederile art. 394 și art. 417 Cod de
procedură penală, deoarece s-a rejudecat cauza după regula primei instanțe, să
constate fapta săvârșită de către Pantelei Victor, respectiv, probele pe care se
întemeiază concluziile instanței și motivele pentru care instanța a respins alte
probe;
33
- instanța de apel a pus la baza deciziei probele administrate și cercetate la
faza urmării penale, de la care Lîsîi Alexandru s-a dezis, declarând în timpul
audierii în instanța de fond și cea de apel că, aceste declarații au fost făcute sub
presiunea colaboratorilor MAI;
- instanța de apel nu a audiat repetat martorii care figurează în cauza penală
în scopul stabilirii adevărului.
Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal
lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.
Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise
de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură
penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să
caseze total hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul
a fost greșit admis.
Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de
apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept,
care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a
aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte
au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Recurenții invocă în recursurile declarate temeiuri de drept prevăzute de
art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise
de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare
gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele
infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă
decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor
reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde.
Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de
art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate
de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
În sensul prevederilor art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de
procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe
noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor
motivelor invocate în apel.
În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile
pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât
și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea
34
în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau
motivarea în termeni vagi-evazivi, reprezintă motiv de casare.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal
lărgit reține că temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de
procedură penală și-au găsit confirmarea în cauza dată.
Astfel, potrivit prevederilor art. 414 Cod de procedură penală și practicii
judiciare constante apelul, constituind o continuare a judecării fondului cauzei,
legea (art. 414 alin. (4) Cod de procedură penală) prevede posibilitatea instanței
de a da o nouă apreciere probelor administrate la judecarea în prima instanță.
La judecarea apelului, se poate proceda la cercetarea suplimentară a
probelor administrate de prima instanță (care pot fi, de altfel, apreciate diferit față
de felul cum au fost evaluate de instanța ierarhic inferioară), precum și la
administrarea oricăror probe noi.
Instanța de apel poate adopta una dintre soluțiile pe care le poate pronunța
prima instanță, apreciind temeinicia sau netemeinicia învinuirii, respectiv
dispunând, după caz, condamnarea, achitarea inculpatului, fie încetarea
procesului penal.
În această ipoteză, apelul are caracterul unei căi de atac de reformare, în
sensul că instanța de apel, după desființarea hotărârii atacate, procedează ea
însăși, ca instanță de control judiciar, la înlăturarea erorilor constatate,
pronunțând o nouă hotărâre.
Prin urmare, instanța de apel rejudecă fondul cauzei la cel de-al doilea grad
de jurisdicție și nu ca primă instanță.
Mai mult, efectul devolutiv nu promovează o reeditare de către instanța de
apel a judecății care a avut loc în prima instanță, ci o nouă judecată, cu caracter
autonom, care are ca obiect reexaminarea acelor dispoziții din hotărâre, care au
fost greșit sau nelegal soluționate.
Colegiul penal lărgit constată, că în ședința instanței de apel inculpații
Lîsîi Alexandru și Rotari Sorin au depus cereri prin care au recunoscut săvârșirea
infracțiunilor incriminate și au solicitat aplicarea în privința lor a Legii nr. 210 din
29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova.
Instanța de apel a conchis, că prima instanță întemeiat l-a recunoscut
vinovat pe Rotari Sorin în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (2)
lit. c) Cod penal, și în baza acestei legii l-a condamnat la închisoare pe un termen
de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
La fel instanța de apel a considerat, că prima instanță întemeiat l-a
recunoscut vinovat și pe inculpatul Lîsîi Alexandru în comiterea infracțiunilor
prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. c) și art. 312 alin. (2) lit. a) Cod penal, și l-a
condamnat la închisoare pe un termen de 8 ani și respectiv de 2 ani, fără privarea
de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.
Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prima instanță a stabilit lui
Lîsîi Alexandru o pedeapsă definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, sub formă de 9 ani închisoare, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip închis, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcții sau de a exercita o anumită activitate.
35
Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa stabilită lui Lîsîi Alexandru
s-a adăugat pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău
din 02 martie 2015, prin care s-a stabilit pedeapsa sub formă de 8 ani 2 luni
închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un
termen de 2 ani, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit definitiv
pedeapsa sub formă de 13 ani închisoare cu executarea acesteia, în penitenciar de
tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen
de 2 ani.
Totodată instanța de apel, considerând că în privința inculpaților sunt
întrunite toate condițiile de aplicare a actului de amnistie, a admis cererea
inculpaților și a încetat procesul penal în privința acestora.
Cu referire la argumentele expuse în recursul procurorului cu privire la
faptul că instanța de apel în mod eronat a ajuns la concluzia că în privința
inculpaților Lîsîi Alexandru și Rotari Sorin sunt aplicabile prevederile Legii
amnistiei, Colegiul penal lărgit reține că, potrivit art. 2 alin. (1) al Legii nr. 210 din
29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova, procesul penal încetează la faza de urmărire
penală sau la cea de judecare referitor la infracțiunea săvârșită până la adoptarea
prezentei legi pentru care Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 sau Codul
penal aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961 prevede în
calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa
cu închisoare pe un termen de 7 ani.
Astfel, Colegiul penal lărgit constată, că argumentele procurorului, care
invocă în susținerea acestora temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6)
Cod de procedură penală, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, sunt corecte, deoarece instanța de apel neîntemeiat și
neargumentat a încetat procesul penal în privința lui Lîsîi Alexandru și
Rotari Sorin în temeiul art. 2 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în
legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova, deoarece sancțiunea art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal prevede
închisoare de la 7 la 15 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în
mărime de la 4000 la 7000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a
exercita o anumită activitate sau lichidarea persoanei juridice.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide, că în speță este imposibilă
aplicarea Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova în
privința lui Lîsîi Alexandru și Rotari Sorin, dat fiind faptul că, pedeapsa principală
maximă prevăzută de art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal este mai aspră decât
pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, stabilită în art. 2 din Legea
sus-nominalizată, fapt ce a fost eronat interpretat de către instanța de apel.
Potrivit prevederilor art. 435 alin. (2) lit. a) Cod de procedură penală
judecând recursul, instanța adoptă decizia prin care admite recursul, casează,
parțial sau total, hotărârea atacată și menține hotărârea primei instanțe, când
apelul a fost greșit admis.
Din considerentele expuse, dat fiind faptul recunoașterii vinovăției de către
inculpații Lîsîi Alexandru și Rotari Sorin, precum și de faptul că aceștia n-au
36
contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel prin care au fost recunoscuți
vinovați de săvârșirea infracțiunilor incriminate, astfel nefiind contestată de către
partea apărării vinovăția și încadrarea juridică a faptelor, Colegiul penal lărgit
consideră constatat în speță faptul admiterii greșite de către instanța de apel a
apelurilor depuse de către partea apărării în numele inculpaților Lîsîi Alexandru
și Rotari Sorin, fapt ce condiționează casarea deciziei contestate în această parte
cu menținerea sentinței Judecătoriei Fălești din 11 iulie 2016.
Cu referire la argumentele avocatului Suveică Tudor în numele inculpatului
Pantelei Victor, care a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de
procedură penală, care stabilesc că hotărârile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel
în următoarele temeiuri: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau
acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat
soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii, Colegiul penal lărgit
reține, că argumentele apărătorului sunt întemeiate.
Astfel, potrivit practicii judiciare constante a Colegiului penal al Curții
Supreme de Justiție și având în vedere dispozițiile art. 6 din Convenția pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, așa cum acestea au
fost interpretate și aplicate, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima
instanță, instanța de apel nu poate dispune condamnarea persoanei fără audierea
acesteia în ședința de judecată a instanței de apel.
Instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare,
bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține depozițiile
martorilor și declarațiile inculpatului, același dosar, în temeiul căruia fusese achitat
în primă instanță. Instanța de apel urmează să procedeze la o nouă audiere atât a
inculpatului, cât și a anumitor martori ai acuzării solicitați de părți (hotărârile
CEDO Popovici împotriva Moldovei din 27 noiembrie 2007, §72, și Dănila
împotriva României din 8 martie 2007, §62-63).
Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care depozițiile lor
constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod
substanțial condamnarea învinuitului (hotărârea CEDO Spînu împotriva
României din 29 aprilie 2008, §60).
În conformitate cu principiul contradictorialității în procesul penal,
reglementat de art. 24 Cod de procedură penală, urmărirea penală, apărarea și
judecarea cauzei sunt separate și se efectuează de diferite organe și persoane.
Instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă
în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele
legii.
În conformitate cu prevederile art. 26 alin. (3) Cod de procedură penală,
sarcina prezentării probelor învinuirii îi revine procurorului.
În baza principiului contradictorialității în procesul penal, principiu unanim
recunoscut și susținut de jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile
Omului, sarcina probațiunii în ședințele de judecată în prima instanță și în
instanța de apel îi revine acuzatorului de stat, fiindcă funcția acuzării este pusă pe
37
seama procurorului. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în hotărârea
Capean contra Belgiei din 13 ianuarie 2005, a constatat că, în domeniul penal,
problema administrării probelor trebuie să fie abordată din punctul de vedere al
articolului 6§2 și e obligatoriu, inter alia, ca sarcina de a prezenta probe să-i revină
acuzării.”
Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d. 57 verso vol.VII)
instanța de apel a admis demersul procurorului și a dispus reluarea cercetării
judecătorești, audiind declarațiile inculpaților Lîsîi Alexandru și Pantelei Victor
(f.d. 71-73, vol.VII), în cadrul căreia au fost date citirii declarațiile acestora din
cadrul ședinței de judecată a primei instanțe (f.d.180-183 vol.VI) și respectiv (f.d.
184-186 vol.VI), ambii negând implicarea lui Pantelei Victor în săvârșirea
infracțiunilor incriminate, fiind de asemenea date citirii unor documente
procedurale din materialele cauzei (f.d. 69-70, vol.VII).
Din analiza deciziei contestate și probelor puse la baza acesteia, Colegiul
penal lărgit concluzionează, că pentru argumentarea soluției sale instanța de apel
a dat o nouă apreciere acelorași probele administrate la dosar, fără a face o analiză
a acestora, punând la baza deciziei de condamnare aceleași probe în baza cărora
prima instanță l-a achitat pe Pantelei Victor de săvârșirea infracțiunilor prevăzute
de art. art. 42 alin. (3), 236 alin. (2) lit. c) și art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal,
expunându-se în mod selectiv asupra acestora și acordând o valoare primară
probelor care, în opinia instanței, demonstrează vinovăția inculpatului
Pantelei Victor.
Astfel, deși instanța de apel aduce critici declarațiilor inculpatului
Lîsîi Alexandru din cadrul ședinței primei instanțe și a instanței de apel, prin care
el neagă implicarea lui Pantelei Victor la săvârșirea infracțiunilor incriminate,
declarații puse la baza sentinței de achitare, aceste declarații nici nu se conțin în
textul deciziei contestate, în ea fiind indicate numai declarațiile inculpatului
Lîsîi Alexandru din cadrul urmăririi penale (f.d. 129-131 vol.VII), instanța de apel
omițând în totalitate să se expună în acest fel asupra alegațiilor lui Lîsîi Alexandru
privind influențarea acestor declarații de către organul de urmărire penală,
expuse în instanța de apel.
Cu referire la declarațiile martorilor Bușovschi Roman, Stoica Dumitru,
Donighevici Vasile, Catană Iurie, Paraschiv Vasile, instanța de apel a transcris cu
fidelitate declarațiile acestora depuse în ședința primei instanțe, stabilind în mod
arbitrar, în baza unor fraze selectate din declarațiile martorilor, că prezența lui
Pantelei Victor la locul desfășurării acțiunilor de urmărire penală „confirmă
statutul acestuia drept persoană de legătură și nu de forță”, pentru ca ulterior să
indice în mod divergent în textul deciziei că anume Pantelei Victor „deținea rolul
de conducere a operațiunii”, „a inițiat și a organizat operațiunea”, instanța de apel
omițând să se expună asupra declarațiilor martorilor indicați supra care au fost
puse la baza sentinței de achitare.
În acest sens Colegiul penal lărgit menționează, că prima instanță, analizând
declarațiile martorilor, depuse atât la etapa urmăririi penale, cât și în instanța de
judecată, a constatat, că nici unul dintre aceștia nu au declarat, că Pantelei Victor
a contribuit la punerea în circulație a semnelor bănești false, mai mult ca atât,
martorii Catană Iurie, Paraschiv Vasile și Stoica Dumitru, au mărturisit că,
38
Pantelei Victor a participat împreună cu grupul de colaboratori la supravegherea
achiziției de control, acesta având sarcina să țină legătură în timpul investigației
cu Centrul și cu Direcțiile Centrului, în apartament a intrat peste 20 – 30 minute
după ce au intrat ceilalți colaboratori, totodată specificând că, în apartament
inculpatul Pantelei Victor nu a executat nici o acțiune procesuală.
Totodată, Colegiul penal lărgit reține, că instanța de apel în mod
neîntemeiat a respins aprecierea critică înfăptuită de către prima instanță a
declarațiilor inculpatului Lîsîi Alexandru date la 20 martie 2014 în calitate de
învinuit, în urma confruntării cu Pantelei Victor (f.d. 158 – 163, vol.II), și anume
că ar fi fost în înțelegere cu Catană Iurie și Pantelei Victor și că banii în sumă de
20000 dolari falși i-ar fi transmis lui Catană Iurie, care la rândul său i-ar fi
transmis lui Pantelei Victor, care în acea zi i-ar fi întors, or, organul de urmărire
penală nu a stabilit astfel de circumstanțe, iar Catană Iurie fiind audiat în ședința
de judecată în calitate de martor, sub jurământ, a declarat contrariul.
Mai mult ca atât, Colegiul penal lărgit menționează, că urmează a fi reținut
faptul că instanța de apel n-a dat apreciere integral declarațiilor inculpatului
Lîsîi Alexandru, care a menționat că a transmis colaboratorilor Centrului doar
suma de 30000 dolari falși, iar ceilalți 20000 dolari falși i-a lăsat asupra sa, care
ulterior la propunerea lui Rotari Sorin i-a pus în circulație.
Punând la baza deciziei de condamnare a lui Pantelei Victor descifrările
convorbirilor telefonice, instanța de apel a admis numai faptul că acestea au avut
loc între inculpați la o anumită oră, însă nu s-a expus asupra concluziilor primei
instanțe, care a respins aceste probe, făcând o analiză amplă a conținutului
acestora în sentința pronunțată.
Astfel, Colegiul penal lărgit atestă clar că în speță instanța de apel nu a
examinat cauza potrivit rigorilor legii, punând la baza deciziei de condamnare a
lui Pantelei Victor aceleași probe, în temeiul cărora fusese achitat în prima
instanță. Mai mult decât atât, instanța de apel a dat o nouă apreciere acestor
probe, fără a analiza fiecare probă în parte conform prevederilor art. 101 alin. (1)
Cod de procedură penală, care stipulează că fiecare probă urmează să fie apreciată
din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar
toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, fără a-și motiva
soluția în acest sens și a expune considerentele de respingere a concluziilor
primei instanțe, potrivit cărora din conținutul probelor prezentate de partea
acuzării și puse ulterior la baza deciziei de condamnare de către instanța de apel,
nu s-a constatat că, inculpatul Pantelei Victor a săvârșit infracțiunile ce i se
incriminează.
Subsidiar instanța de recurs reține că art. 8 alin. (3), 24 alin. (2), 325
alin. (1), 389 alin. (2), art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, prevăd că
instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în
favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.
Judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în limitele învinuirii
formulate în rechizitoriu. Concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea
infracțiunii și sentința de condamnare nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar
toate dubiile în probarea învinuirii se interpretează doar în favoarea inculpatului.
39
Astfel, cu referire la argumentele recursului depus de către avocat, care a
invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală precum că
nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de
condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub
învinuire, Colegiul penală lărgit relevă, că instanța de apel n-a făcut o analiză
juridică a ordonanței de punere sub învinuire, rechizitoriului și ordonanța de
concretizare a învinuirii (f.d. 88 vol.V) pentru a stabili clar care sunt acțiunile
incriminate lui Pantelei Victor în baza art. 42 alin. (3), 236 alin. (2) lit. c) Cod penal
și care în baza art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, precum și care este încadrarea
juridică dată de către urmărirea penală acestor acțiuni.
Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a transcris învinuirile aduse
lui Pantelei Victor potrivit ordonanței de concretizare a învinuirii, fără a înfăptui
o analiză a învinuirilor aduse prin prisma prevederilor art. 385 Cod de procedură
penală, care stabilește, că la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează
următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate:
1) dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul;
2) dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat;
3) dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege
penală este prevăzută ea.
În acest sens Colegiul penal lărgit atestă, că prima instanță l-a achitat pe
inculpat din motiv, că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunii (art. 390
alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală), deoarece nu s-a stabilit faptul implicării
inculpatului Pantelei Victor în punerea în circulație a banilor falși, inclusiv ca
organizator și că prin acțiunile sale ar fi admis exces de putere, or, partea acuzării
nu a prezentat nici o probă în acest sens, iar din ordonanța de punere sub
învinuire, rechizitoriului și ordonanța de concretizare a învinuirii nu rezultă astfel
de circumstanțe, fapt ce a fost corect stabilit de către prima instanță.
Mai mult, instanța de apel, n-a făcut o analiză juridică a faptelor constatate
cu indicarea concretă a elementelor infracțiunii și probelor care confirmă
întrunirea acestora.
Colegiul penal lărgit atestă o totală lipsă de motivare juridico-penală a
deciziei instanței de apel și în ce privește învinuirea adusă lui Pantelei Victor în
baza art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, instanța de apel omițând să se expună
inclusiv asupra consecințelor în urma acțiunilor care depășesc limitele
drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege indicate în actul de învinuire adusă
lui Pantelei Victor, care constituie un semn obligatoriu al laturii obiective a acestei
infracțiuni, luând în considerație faptul că prin decizia Curții Constituționale din
27 iunie 2017 s-a declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din
alin. (1) art. 328 Cod penal din 18 aprilie 2002.
Mai mult decât atât, Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel,
constatând faptele săvârșite de către inculpații Lîsîi Alexandru și Rotari Sorin, a
transcris constatarea așa cum aceasta este indicată în sentința primei instanțe,
adică fără a indica, că faptele au fost comise de către aceștia cu participarea
inculpatului Pantelei Victor, iar ulterior, constatând fapta săvârșită de către
Pantelei Victor, instanța de apel deja indică faptul participării la acțiunile ilegale
40
a lui Pantelei Victor, admițând în așa mod o constatare contradictorie a faptei
săvârșite.
Luând în considerație cele expuse supra Colegiul penal lărgit atestă că la
examinarea cauzei în privința lui Pantelei Victor de către instanța de apel au fost
admisă încălcarea dreptului inculpatului la un proces echitabil, prevăzut de
dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale, inclusiv prin lipsa unei motivări corespunzătoare, care
este considerată de către instanța europeană una dintre garanțiile dreptului la un
proces echitabil, fiind o obligație a tribunalelor.
În aceste condiții, Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la
examinarea cauzei a comis erorile de drept, invocate în recursuri, și a admis greșit
apelurile depuse.
În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile ordinare
declarate de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți,
Gavdiuc Valentina și de către avocatul Suveica Tudor în numele inculpatului
Pantelei Victor, urmează a fi admise cu casarea totală a deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2017 ca fiind neîntemeiată, emisă cu
încălcarea principiului contradictorialității procesului penal, fiind confirmată
prezența erorilor de drept, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de
procedură penală, precum și constatată lipsa unei motivări corespunzătoare, cu
menținerea sentinței Judecătoriei Fălești din 11 iulie 2016.
Conducându-se de art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura
de Circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina și de către avocatul Suveica Tudor în
numele inculpatului Pantelei Victor, casează total decizia Colegiului penal al Curții
de Apel Bălți din 11 octombrie 2017 în cauza penală privindu-i pe Rotari Sorin
xxxxx, Lîsîi Alexandru xxxxx și Pantelei Victor xxxxx cu menținerea sentinței
Judecătoriei Fălești din 11 iulie 2016 în aceiași cauză, prin care:
- inculpatul Pantelei Victor xxxxx a fost achitat de sub învinuirea de
săvârșire a infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (3), 236 alin. (2) lit. c) și art.
328 alin. (3) lit. d) Cod penal;
- inculpatul Rotari Sorin a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal, și în baza acestei legii a fost
condamnat la închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip închis;
- inculpatul Lîsîi Alexandru a fost recunoscut vinovat în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal și condamnat la
închisoare pe un termen de 8 ani și conform art. 312 alin. (2) lit. a) Cod penal, cu
stabilirea în temeiul acestei legii a unei pedepse sub formă de închisoare pe un
termen de 2 ani, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a
exercita o anumită activitate.
41
Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, s-a stabilit lui Lîsîi Alexandru xxxxx o
pedeapsă definitivă pentru concurs de infracțiunii, prin cumul parțial al
pedepselor aplicate, sub formă de 9 ani închisoare, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip închis, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite activității
sau de a exercita o anumită activitate.
Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa stabilită lui Lîsîi Alexandru
xxxxx s-a adăugat pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun.
Chișinău din data de 02.03.2015, prin care s-a stabilit pedeapsa sub formă de 8
ani 2 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe
un termen de 2 ani, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit definitiv
pedeapsa sub formă de 13 ani închisoare cu executarea acesteia, în penitenciar de
tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen
de doi ani.
Termenul ispășirii pedepsei pentru inculpatul Rotari Sorin xxxxx de
calculat din momentul reținerii, iar pentru inculpatul Lîsîi Alexandru xxxxx de
calculat din data de 24 aprilie 2018, cu includerea în termenul pedepsei a
perioadei de timp în care acesta s-a aflat în arest din 17 februarie 2014 până la 02
martie 2015 și termenul de pedeapsă executat în temeiul sentinței din 02 martie
2015 pronunțată de Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, începând cu 02 martie
2015 până la 11 iulie 2016 și de 11 iulie 2016 până la 24 aprilie 2018.
Inculpatul Pantelei Victor xxxxx, urmează a fi eliberat imediat din
penitenciar dacă nu are de executat pedeapsa închisorii sau măsura preventivă –
arestul, în baza altor hotărâri judecătorești.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 iunie 2018.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
42