1ra-1867/2018 — Art. 264 alin. 3 lit. a, 266 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 05 aprilie 2018, Beșliu Radu a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal la 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani și în baza art. 266 Cod penal la 2 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1), (2) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din 05.04.2018, deducându-se durata aflării în arest preventiv de la 11.10.2017 până la 05.04.2018. 1

Instanța de fond a constatat că la 16 octombrie 2016, aproximativ ora 20.00, inculpatul Beșliu R., nedeținând permis de conducere, conducând motocicleta cu ataș de model „IJ”, de culoare roșie, fără numere de înmatriculare, prin s. Sireți, r-nul Strășeni, ignorând prevederile punctului 45 subpct.1) al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009, potrivit căruia conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: d) situația rutieră și subpct. 2) al aceluiași punct, potrivit căruia, în cazul în care limita vizibilității apar obstacole, care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, a tamponat pietonul Rebeja I., locuitor al s. Sireți, r-nul Strășeni, care se deplasa regulamentar lângă bordură. Drept consecință a încălcărilor comise de către șoferul Beșliu R., care au stat la baza producerii accidentului rutier, pietonului Rebeja I. i-au fost cauzate vătămări corporale sub formă de fractură deschisă a ambelor oase ale ambelor gambe, plăgi rupte ale gambelor care, conform raportului de expertiză medico- legală nr. 215 din 25.11.2016, prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale grave. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, ca încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana, care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale. Tot el, la 16 octombrie 2016, aproximativ ora 20.00, nedeținând permis de conducere, conducând motocicleta cu ataș de model „IJ”, de culoare roșie, fără numere de înmatriculare, prin s. Sireți, r-nul Strășeni, ignorând prevederile punctului 45 subpct. 1) al Regulamentului circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009, potrivit căruia conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: d) situația rutieră și subpct. 2) al aceluiași punct, potrivit, căruia în cazul în care limita vizibilității apar obstacole, care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, a tamponat pietonul Rebeja I., locuitor al s. Sireți, r-nul Strășeni, care se deplasa regulamentar lângă bordură. Drept consecință a încălcărilor comise de către șoferul Beșliu R., care au stat la baza producerii accidentului rutier, pietonului Rebeja I. i-au fost cauzate vătămări corporale sub formă de fractură deschisă a ambelor oase ale ambelor gambe, plăgi rupte ale gambelor, care conform raportului de expertiză medico- legală nr. 215 din 25.11.2016, prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale grave, iar șoferul Beșliu R. a părăsit locul accidentului rutier. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 266 Cod penal, ca părăsirea locului accidentului rutier, de către persoana care conducea mijlocul de transport și care a încălcat regulile de securitate a circulației, dacă aceasta a provocat urmările indicate în art. 264 alin. (3) Cod penal. Instanța a reținut că inculpatul nu și-a recunoscut vina și a refuzat să dea declarații în cadrul cercetării judecătorești. 2 Totodată, vinovăția acestuia este dovedită pe deplin prin probele administrate. Astfel, partea vătămată Rebeja I. a declarat că activează în calitate de paznic și la orele 19.30 mergea spre serviciu, având o sacoșă în mână. Afară era întuneric, iluminarea stradală nefiind conectată. Mergând pe drumul din fața magazinului, pe lângă bordură, a auzit din spate un zgomot de motocicletă și s-a ferit lângă bordură. Motocicleta nu avea lumină și venind cu viteză, l-a lovit din spate, la ambele picioare, și l-a aruncat cu capul în gard. S-a lovit la cap și mâna dreaptă, apoi a ajuns din nou în drum, unde a fost găsit de Chitic N., care a chemat ambulanța. A fost transportat la Spitalul raional din Strășeni, apoi a fost transferat la spitalul de urgență din Chișinău, unde a suportat două intervenții chirurgicale la ambele picioare. Recuperarea a fost de lungă durată, în urma accidentului suportând cheltuieli în mărime de 17.000 lei, pe care nu le poate confirma prin careva bonuri, deoarece nu le-a păstrat. Motocicleta care l-a lovit era cu ataș și nu avea lumină. Nu a văzut cine era la volanul motocicletei, însă feciorii săi au găsit sacoșa, care o avea la el în timpul tamponării, agățată de motocicleta lui Beșliu R. Martorul Dănila E. a comunicat că în jurul orelor 20.40-21.00, inculpatul a invitat-o în centrul satului. Acesta era cu încă o persoană necunoscută, cu o motocicletă de model „IJ”, de culoare roșie, cu ataș. Ea a urcat în spate. Ajungând lângă casa de cultură, au fost opriți de două persoane, care au început să strige că inculpatul a lovit cu motocicleta o persoană și a părăsit locul accidentului fără a chema ambulanța. Ea a coborât de pe motocicletă și s-a dus acasă. Vânzătoarea de la magazin le-a arătat pe roata de la motocicletă o bucată de sacoșă galbenă. Inculpatul era în stare de ebrietate avansată. Peste câteva zile, discutând cu el, acesta i-a spus că a tamponat cu motocicleta un bărbat. Martorul Nour V. a relatat că inculpatul le-a spus că pentru ceea ce a făcut va răspunde și a plecat. El a zis că a tamponat pe cineva cu motocicleta. Totodată, după comportamentul inculpatului și după modul de a discuta, a înțeles că era în stare de ebrietate. Potrivit procesului-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie, din 21.12.2016, martorul Nor V. l-a recunoscut pe Beșliu Radu ca fiind persoana cu numele Radu care la data de 16.10.2016, a spus că a lovit cu motocicleta un moșneag. Conform procesului-verbal din 16.10.2016, la fața locului a fost depistată o bucată de sacoșă de culoare galbenă. Potrivit probelor administrate, motocicleta cu ataș de model „IJ” de culoare roșie, condusă de inculpat a fost implicată în accidentul rutier din data de 16.10.2016 în urma căruia părții vătămate Rebeja I. i-au fost cauzate vătămări corporale grave, fapt ce nu este negat de nici o parte. A fost constatat și că inculpatul n-a micșorat viteza întru evitarea tamponării pietonului și, în consecința încălcărilor comise de către acesta, care au stat la baza producerii accidentului rutier, părții vătămate i-au fost cauzate vătămări corporale sub formă de fractură deschisă a ambelor oase ale ambelor gambe, plăgi rupte ale gambelor, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. 215 din 25.11.2016, care prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale grave. 3 Martorii oculari Telechi D. și Valentinov M. au confirmat că, imediat după producerea accidentului rutier, inculpatul a părăsit locul accidentului rutier. Vinovăția inculpatului se probează și prin declarațiile martorului Nour V., că inculpatul a recunoscut că a tamponat cu motocicleta un pieton. Pe lângă aceasta, deoarece inculpatul a părăsit locul accidentului rutier, organul de urmărire penală a fost lipsit de posibilitatea de a stabili circumstanțele producerii accidentului, urmând imediat după accident să fie cercetat locul producerii accidentului, locul aflării mijlocului de transport după impact, urmele lăsate de motocicletă, cât și locul unde a fost aruncat pietonul, ca toate împreună să poată indica cu certitudine la circumstanțele cazului. Or, conform procesului-verbal de cercetare la fața locului din 16.10.2016, ora 21.20 – 21.35, a fost depistată o bucată de sacoșă de culoare galbenă, sacoșa pe care o deținea pietonul în momentul tamponării. Prin urmare, a fost confirmat că inculpatul a încălcat prevederile Regulamentului circulației rutiere or, acesta nu a manifestat prudență sporită conducând motocicleta, urmând să reducă viteza până la limita ce i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească mijlocul de transport întru evitarea unor consecințe nefaste. În același timp, nerecunoașterea vinei de către inculpat nu echivalează cu pronunțarea unei sentințe de achitare, fiind prezentate probe ce-i confirmă cu certitudine vinovăția, iar acțiunile acestuia corect au fost încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, potrivit concluziei raportului de expertiză medico-legală nr. 215 din 25.11.2016, părții vătămate fiindu-i cauzate, în urma acțiunilor inculpatului, vătămări corporale grave. Astfel, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate pe art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiind stabilit că el, conducând mijlocul de transport, a încălcat regulile de securitate a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport, prevăzute la pct. 45 alin. (1) lit. a), b), c), d), e) și pct. 45 alin. (2) din Regulamentul circulației rutiere, cauzându-i din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale părții vătămate. Totodată, este demonstrată și vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 266 Cod penal or, el intenționat, după ce a condus mijlocul de transport, încălcând regulile de securitate a circulației și de exploatare a mijlocului de transport, care au provocat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale părții vătămate, adică urmările indicate la art. 264 alin. (3) Cod penal, după ce a încălcat și cerințele pct.12 alin. (1) lit. a), b), c), g) al Regulamentului circulației rutiere, a părăsit locul accidentului rutier. La stabilirea pedepsei, instanța a reținut că inculpatul a săvârșit o infracțiune gravă, care se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani și una ușoară, că se caracterizează negativ, face abuz de alcool, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, anterior a fost condamnat, însă nu și-a făcut concluziile necesare și nu s-a corectat, că nu au fost stabilite circumstanțe atenuante și agravante, concluzionând că reeducarea și corectarea lui este posibilă prin izolare de societate, pedeapsa aplicată fiind echitabilă, corect individualizată și proporțională faptelor săvârșite de inculpat. 4

Avocata Natalia Cupțova a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. Apelanta a invocat că nu au fost prezentate probe concludente și pertinente referitor la faptul că la data de 16 octombrie 2016, seara, inculpatul era la volanul motocicletei care a tamponat partea vătămată. Nimeni din martorii acuzării nu au putut confirma că l-au văzut la volanul automobilului. Partea vătămată a indicat că nu a văzut nici fața șoferului și nici culoarea motocicletei. Prin urmare, nu au fost administrate probe ce ar putea determina cu precizie ferma vinovăție a inculpatului.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2018, apelul a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a reținut că inculpatul a refuzat să dea declarații. Totodată, vinovăția lui a fost dovedită, în afara dubiilor rezonabile, prin probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, și anume declarațiile părții vătămate Rebeja I., ale martorilor Puiu M., Valentinova M., Dănila E., Telechi D., Țulea A., Sula V. și Nour V. Potrivit procesului-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie, din 21.12.2016, martorul Nour V. l-a recunoscut pe Beșliu R. ca fiind persoana cu numele Radu care la data de 16.10.2016, a spus că a lovit cu motocicleta un moșneag. Conform procesului-verbal de cercetare la fața locului din 16.10.2016, la fața locului a fost depistată o bucată de sacoșă de culoare galbenă. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 215 din 25.11.2016, lui Rebeja I. i-au fost cauzate vătămări corporale sub formă de fractură deschisă a ambelor oase ale ambelor gambe, plăgi rupte ale gambelor, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale grave. Instanța de apel, audiind participanții la proces, examinând probele acuzării prin prisma argumentelor apelului, consideră ca fiind dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Totodată, declarațiile inculpatului au scopul eschivării de la răspunderea și pedeapsa penală, fiind combătute prin probele administrate, care confirmă pe deplin vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Astfel, partea vătămată Rebeja I. a indicat că …a auzit din spatele lui, zgomot de motocicletă, s-a ferit chiar lângă bordură, ...motocicleta nu avea lumină și venea cu viteză, astfel l-a lovit din spate, la ambele picioare, și l-a aruncat cu capul în gard, ... feciorii săi au găsit sacoșa care o avea la el în timpul tamponării, la motocicletă, ... Chitic N. i-a spus că la volanul motocicletei se afla inculpatul. Martorul Puiu M. a comunicat că inculpatul împreună cu un consătean i-au reparat motocicleta. Apoi, inculpatul l-a întrebat dacă nu vrea să vândă motocicleta. El a fost de acord și i-a vândut motocicleta la suma de 5000 lei, astfel că la data comiterii accidentului motocicleta deja era la acesta. Martorul Valentinova M. a auzit cum partea vătămată le spunea medicilor de pe salvare că a fost tamponat de o motocicletă. Totodată, în timp ce aștepta salvarea din centrul satului se auzea sunet de motocicletă și s-a pornit într-acolo, 5 însă nu ține minte cine a mai mers cu ea. La club, a văzut o motocicletă de culoare roșie și s-a apropiat de ea. Acolo era inculpatul împreună cu o fată. Acesta împingea motocicleta care, posibil, era defectată. Martorul Dănila E. a relatat că în jurul orelor 20.40-21.00, a telefonat-o inculpatul și a invitat-o în centrul satului. În decurs de o oră ea a ieșit în centru, unde el o aștepta. Inculpatul era cu o motocicletă de model „IJ” de culoare roșie, cu ataș. Peste câteva zile, discutând cu el, i-a spus că s-a pornit la fratele său, dar pe drum, a tamponat cu motocicleta un bărbat. Martorul Telechi D. a menționat că doamna Nina, care locuiește alături, a spus că a văzut cum o motocicletă de model „IJ” de culoare roșie se deplasa cu viteză mare din partea din sus, spre casa de cultură și în apropierea intersecției a lovit cu suportul pentru picior al atașului partea vătămată și și-a continuat drumul, părăsind locul accidentului. La acel moment nimeni nu a spus cine era la volanul motocicletei și nici ulterior nu a auzit cine a condus motocicleta. Pe lângă acesta, vina inculpatului se mai confirmă prin procesele-verbale de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie din 21.12.2016, prin care martorii Nour V. și Nour V. l-au recunoscut pe Beșliu R. ca fiind persoana cu numele Radu care la 16.10.2016, în casă la Sula V., a spus că a lovit cu motocicleta un moșneag; procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 16.10.2016 prin care se confirmă că la fața locului a fost depistată o bucată de sacoșă de culoare galbenă. La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederile art. 75-77 Cod penal, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al faptelor săvârșite, că acesta după tamponarea părții vătămate, a părăsit locul accidentului rutier, neacordând primul ajutor părții vătămate. Or, se determină faptul că inculpatul este o personalitate predispusă efectiv la comiterea de infracțiuni, fără semne evidente de corijare, resocializare și revenire la conduita unui cetățean onest, corect, care respectă valorile sociale și regulile general umane. Prin urmare, scopul prestabilit al legii penale privind corectarea și reeducarea inculpatului va fi pe deplin atins prin menținerea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe un termen de 4 ani, care presupune conștientizarea de către acesta a celor săvârșite și reîntoarcerea, reîncadrarea lui în societate.

Inculpatul a declarat recurs ordinar, în care solicită suspendarea executării hotărârilor judecătorești pe caz. Recurentul a indicat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nefiind rezolvat fondul apelului. Pentru stabilirea adevărului era obligatorie numirea unei expertize complexe, în conformitate cu art. 142, 143, 147 Cod de procedură penală, hotărârile adoptate fiind incomplete și ilegale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. 6 În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Sub acest aspect se reține că în recursul ordinar declarat, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5. din decizie). Rezultă că, recursul ordinar nu îndeplinește cerințele legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. Totodată, soluția solicitată de recurent – „suspendarea executării hotărârilor judecătorești pe caz”, nu cade sub incidența art. 453 Cod de procedură penală, adică nu are niciun suport juridic (pct. 5. din decizie). Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia în baza art. 264 alin. (3) lit. a) și 266 Cod penal, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate Rebeja I. și ale martorilor Puiu M., Valentinova M., Dănila E., Telechi D., Țulea A., Sula V. și Nour V., procesul- verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie, din 21.12.2016, martorul Nour V. l-a recunoscut pe Beșliu R. ca fiind persoana cu numele Radu 7 care la data de 16.10.2016 a spus că a lovit cu motocicleta un moșneag, procesului- verbal din 16.10.2016 că la fața locului a fost depistată o bucată de sacoșă de culoare galbenă, raportul de expertiză medico-legală nr. 215 din 25.11.2016, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol. La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel, just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 61, 75, Cod penal, conform căror persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane (pct. 2. și 4. din decizie). Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei în latura pedepsei penale. Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în latura pedepsei penale în alt sens decât cel pe care îl propune inculpatul este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). 8 Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că s-au aplicat inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale, că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul menționat este vădit neîntemeiat, acesta urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Beșliu Radu XXXXXX, împotriva sentinței Judecătoriei Strășeni din 05 aprilie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2018, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 14 decembrie 2018. Președinte Elena Covalenco Judecători Iurie Diaconu Liliana Catan 9