ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 12.12.2018

1ra-1923/18 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

HOTĂRÂRE
12.12.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 287 alin. 2 lit. b CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6,8,10 CPP
Citează această cauză
1ra-1923/18 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1923/18

Curtea Supremă de Justiție

14 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Elena Covalenco

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

inculpatul Adam Daniel și avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului Djafarov

Elșan, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 05 iunie 2018, în cauza penală în privința lui

Adam Daniel Xxxxx, născut la xx.xx.xxxx,

originar și domiciliat Xxxxx.

și

Djafarov Elșan Xxxxx, născut la xx.xx.xxxx,

originar din or. Xxxxx, regiunea Xxxxx, Federația

Rusă, domiciliat Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 28.02.2017 - 05.03.2018;

Instanța de apel: 11.04.2018 - 05.06.2018;

Instanța de recurs: 23.08.2018 - 14.11.2018.

Adam Daniel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit.

b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 2 (doi) ani închisoare.

În conformitate cu art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată

prin prezenta sentință, s-a adăugat parțial pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei

Nisporeni din 28 aprilie 2015, stabilindu-i pedeapsa definitivă lui Adam Daniel de 2

(doi) ani 6 (șase) luni închisoare, cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

Djafarov Elșan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 2 (doi) ani închisoare.

În conformitate cu art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată

prin prezenta sentință, s-a adăugat parțial pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei

Nisporeni din 05 septembrie 2013, stabilindu-i pedeapsa definitivă lui Djafarov Elșan

1

de 3 (trei) ani 6 (șase) luni închisoare, cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip

semiînchis.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și Leușanu Nicolae în privința căruia

hotărârile nu se contestă cu recurs ordinar.

Djafarov Elșan și Leușanu Nicolae, la 06 septembrie 2016, aproximativ ora 02.00,

aflându-se pe str. Suveranității din or. Nisporeni, acționând în coautorat, intenționat,

încălcând grosolan ordinea publică, manifestată prin aplicarea violenței asupra

persoanei, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate și normele etice general

acceptate, din intenții huliganice, l-au numit pe Chirvas Gheorghii cu cuvinte

injurioase, după care toți trei i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele

peste corp, cauzându-i excoriații ale regiunii frontale, coatelor, toracelui, care se

califică ca vătămare corporală neînsemnată, care nu aduce prejudiciu sănătății.

3.1. inculpatul Adam Daniel, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care

să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, motivând că nu este de acord cu pedeapsa

stabilită, instanța ignorând faptul că el este tânăr, are la întreținere un copil minor,

mama a decedat, el cu sora fiind în grija tatălui, regretă de cele comise.

3.2. avocatul Nastas Victor în numele inculpatului Adam Daniel, care a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii

stabilite pentru prima instanță, prin care să fie recalificate acțiunile lui Adam Daniel în

baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional, cu aplicarea în privința acestuia a unei

pedepse sub formă de amendă contravențională.

În motivarea apelului a invocat că cauza a fost examinată în procedură generala

deoarece Adam Daniel a declarat că a aplicat doar el acte de violență față de partea

vătămata, iar ceilalți participanți nu l-au atins. Același lucru l-au afirmat ceilalți

inculpați și partea vătămată, căreia la urmărirea penala nu i s-a explicat faptul că are

dreptul să nu facă declarații împotriva rudei sale, adică împotriva lui Adam Daniel cu

care sunt rude de gradul 3.

3.3. inculpatul Djafarov Elșan, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță,

prin care a-i aplica o pedeapsă mai blândă.

În motivare a indicat că nu și-a recunoscut vina în cele imputate, însă instanța a

considerat că vinovăția lui este dovedită, iar în urma cumulului circumstanțelor

consideră că faptei săvârșite i s-a dat o apreciere juridică greșită. Prima instanță

inechitabil și neîntemeiat i-a stabilit pedeapsă privativă de libertate, ignorând faptul că

are la întreținere un copil minor, concubina nu are părinți, a crescut la orfelinat, nu are

cine să-l ajute și să-l susțină financiar.

2

3.4. avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului Djafarov Elșan, care a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care Djafarov Elșan să fie achitat, din motiv

că fapta încriminată în baza art. 287 alin. (2) Cod penal nu a fost săvârșită de acesta.

În motivarea apelului a invocat că la etapa de urmărire penală și judecarea cauzei

Djafarov Elșan a explicat că a fost în noaptea de 06.09.2016 împreună cu Adam Daniel

și Leușanu Nicolae, însă nu a lovit partea vătămată, nu cunoaște din care motiv ultimul

a depus plângere pe numele său, presupune că partea vătămată se afla în stare de

ebrietate avansată.

dispus respingerea apelurilor declarate ca nefondate, cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. În motivarea soluției sale, Colegiul a menționat că la pronunțarea sentinței,

instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și just a concluzionat

că inculpații Adam Daniel și Djafarov Elșan sunt vinovați de comiterea infracțiunii de

huliganism, or împrejurările ce dovedesc în afara oricăror dubii culpabilitatea acestora

au fost elucidate și constatate din totalitatea de probe acumulate la dosarul respectiv,

fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Cu referire la motivele invocate de apelanți, precum că prima instanță a adoptat

soluția incorectă de condamnare a inculpaților Adam Daniel și Djafarov Elșan, aceștia

urmând să fie achitați de sub învinuirea înaintată, Colegiul a constatat că instanța de

fond nu a comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate în partea

recunoașterii vinovăției inculpaților în comiterea acțiunilor infracționale. Instanța de

apel a considerat că aceste afirmații ale lui Adam Daniel și Djafarov Elșan și ale

avocaților în numele acestora, reprezintă opinia subiectivă a părții apărării, or prima

instanță în sentința sa corect și justificat și-a motivat soluția, luând în considerație

probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de

judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) și 101

Cod de procedură penală.

Nerecunoașterea vinei de către inculpați, instanța de apel a apreciat-o ca o metodă

de apărare și un drept de a nu se auto-incrimina garantat de art. 66 Cod de procedură

penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea

procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau

refuzul de a face declarații și nu poate fi calificată ca circumstanță agravantă la

stabilirea pedepsei penale. Astfel, Colegiul a considerat că versiunea inculpaților

privind nevinovăția în comiterea infracțiunii încriminate, reprezintă doar o strategie de

apărare și de eschivare a acestora de la răspunderea penală.

3

Colegiul a considerat întemeiată concluzia instanței de fond cu privire la faptul că

provoacă dubii faptul că inculpații Adam Daniel și Djafarov Elșan în cadrul urmăririi

penale, atât în calitate de bănuiți cât și în calitate de învinuiți, au declarat că toți trei au

lovit partea vătămată, iar în cadrul cercetării judecătorești au declarat că ultimul a fost

lovit doar de inculpatul Adam Daniel și din acest motiv instanța de apel nu a luat în

considerație aceste afirmații.

Declarațiile părții vătămate Chirvas Gheorghii, unchiul inculpatului Adam

Daniel, instanța le-a apreciat critic, deoarece în raport cu martorul Cîrlig Andrei, care

este o persoană neutră, absolut imparțială și declarațiile lui impun credibilitate, acesta

este o persoană cointeresată direct ca inculpatului Adam Daniel să-i fie ușurată într-un

fel răspunderea penală. Mai mult ca atât, provoacă dubii și faptul că inițial, în cadrul

urmăririi penale, fiind audiat în calitate de parte vătămată, Chirvas Gheorghii a declarat

că toți trei inculpați l-au lovit cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului,

iar în ședința de judecată și-a schimbat poziția, declarând că doar inculpatul Adam

Daniel l-a lovit.

La individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților,

instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 72, 75, 76, 77, 78 Cod

penal, ținut cont de principiului legalității, egalității, umanismului, proporționalității,

principiul individualizării răspunderii penale și pedepsei penale, de gravitatea

infracțiunii săvârșite, care este una mai puțin gravă, de motivele infracțiunii, de

personalitatea inculpaților, care nu și-au recunoscut vina, inculpatul Adam Daniel are

înclinări spre a atenta la ordinea publică și integritatea fizică a persoanei, anterior au

fost condamnați pentru comiterea unor infracțiuni cu intenție, pedepsele fiindu-le

suspendate condiționat, însă aceștia nu au îndreptățit încrederea acordată, nu s-au

corijat și au săvârșit o nouă infracțiune intenționată în decursul termenului de

probațiune, or, în speță scopurile pedepsei penale nu pot fi atinse prin aplicarea unei

pedepse mai blânde din rândul celor alternative, deoarece nu va fi suficientă pentru

corectarea inculpaților și pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că, instanța de fond a ținut cont, la

stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpaților, de toate circumstanțele reale

și personale privind individualizarea pedepsei, aplicându-le o pedeapsă corectă,

echitabilă și legală, în speță corect fiind aplicat și art. 85 Cod penal.

5.1. inculpatul Adam Daniel, care fără a invoca un temei pentru recurs din cele

prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită pronunțarea unei

hotărâri prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, motivând că recunoaște vina

și se căiește de cele comise, are la întreținere un copil minor, partea vătămată l-a iertat

și nu are careva pretenții față de el.

5.2. avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului Djafarov Elșan, care invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea

4

parțială a sentinței instanței de fond și deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei

hotărâri prin care Djafarov Elșan să fie achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de

acesta.

În susținerea recursului avocatul indică aceleași motive ca și în cererea de apel,

expuse în pct. 3.4. al prezentei decizii, textul cererii de apel fiind identic cu cel al cererii

de recurs ordinar.

5.3. Pe marginea recursurilor declarate, procurorul depune referință prin care

solicită respingerea acestora, deoarece al inculpatului Adam Daniel este vădit

neîntemeiat iar al avocatului Croitor Alexei în numele inculpatului Djafarov Elșan, este

declarat peste termen.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Cu referire la recursul declarat de către inculpatul Adam Daniel, Colegiul reține

că recurentul nu invocă nici un temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, însă potrivit solicitării se deduce că motivele recursului se încadrează

în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că

hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs menționează că, prevederile la care se referă autorul recursului

nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar servi ca

temei de implicare a instanței în sensul casării deciziei instanței de apel.

Inculpatul deși este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată,

precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor sale, critică decizia contestată doar în

partea ce ține de pedeapsa stabilită, considerând-o prea aspră, solicitând aplicarea unei

pedepse non privative de libertate.

După cum s-a menționat, temeiul pentru recurs semnalat de recurent nu este

incident în prezenta cauză, iar instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată,

acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75, 70 Cod penal la soluționarea

chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, stabilite

conform sancțiunii articolului incriminat, iar în sprijinul statuării respective se relevă

următoarele.

5

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța

de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de

regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia

a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după

cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii

alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau

agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia

cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite.

În speță, la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanțele de fond au ținut

cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale acestuia.

Instanța de recurs reține că solicitarea inculpatului privind aplicarea în privința sa

a unei pedepse mai blânde, este neîntemeiată, or circumstanțele expuse de acesta în

recursul său, au fost deja luate în considerație de către instanțele de fond în cadrul

individualizării pedepsei acestuia, iar doar faptul că inculpatul nu este de acord cu

pedeapsa stabilită, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca circumstanță pentru

aplicarea unei pedepse mai blânde. Este de menționat și faptul că Adam Daniel

a comis infracțiunea incriminată în termenul de probă acordat de către instanță

prin sentința din 28.04.2015, însă acesta nu a îndreptățit încrederea acordată și

nu s-a corijat, săvârșind o nouă infracțiune cu intenție.

După cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de apel

și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la menținerea

sentinței instanței de fond, or în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor preve-

derilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, soluție pe care instanța

de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere

și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod

de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia nu s-au stabilit.

Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de apel a pronunțat

o decizie legală, întemeiată și motivată prin menținerea în privința inculpatului a unei

6

pedepse privative de libertate, pedeapsă care răspunde scopului de corectare și

reeducare a inculpatului prevăzut de art. 61 Cod penal și care va duce la formarea unei

atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și

principiile morale, iar argumentul invocat de recurent privind aplicarea pedepsei mai

blânde, urmând a fi declarat ca neîntemeiat.

Urmare celor expuse, Colegiul penal nu a constatat prezența erorii de drept

invocată de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, iar

solicitările acestuia nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate în cauză,

astfel încât soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursul declarat este inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

Referitor la recursul declarat de către avocatul Croitor Alexei în numele

inculpatului Djafarov Elșan, Colegiul stipulează că în conformitate cu prevederile art.

422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei.

După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală a fost judecată în ordine

de apel în lipsa părții vătămate, dar cu participarea procurorului, inculpaților Adam

Daniel și Djafarov Elșan și avocaților acestora, Scutaru Ana și Croitor Alexei,

dispozitivul deciziei fiind pronunțat la 05 iunie 2018, iar decizia motivată la 12

iulie 2018, la pronunțarea deciziei integrale fiind prezenți procurorul și inculpații, fapt

confirmat prin procesul verbal al ședinței de judecată (f.d. 51-56, vol. II). Conform

scrisorii anexate la materialele cauzei (f.d. 77, vol. II), copia deciziei a fost expediată

tuturor participanților la proces la 12 iulie 2018.

Instanța de recurs precizează că avocatul Croitor Alexei, nu s-a prezentat în

ședința de judecată când a avut loc pronunțarea deciziei integrale din motive

necunoscute, cu toate că despre aceasta a fost înștiințat la 05 iunie 2018, de unde rezultă

că ultimul s-a eschivat de a fi prezent la pronunțarea deciziei motivate.

Prin urmare, aceste momente certifică faptul că termenul de 30 de zile de

contestare cu recurs ordinar al deciziei instanței de apel stabilit de art. 422 Cod de

procedură penală, nu a fost respectat de către avocatul Croitor Alexei, deoarece

recursul ordinar a fost declarat de acesta la 13 septembrie 2018, prin urmare, Colegiul

penal consideră că recursul a fost depus peste termen, or termenul de recurs este absolut

și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca

fiind declarat peste termen, deoarece legea procesual-penală ce reglementează

procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen

a recursului.

În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței

de apel a expirat la 13 august 2018, iar inculpatul Djafarov Elșan și avocatul acestuia,

7

Croitor Alexei, au avut reala posibilitate de a face cunoștință cu materialele cauzei

penale și de a declara recurs în termenul stabilit de lege.

În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul ordinar declarat de avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului Djafarov

Elșan, este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

procedură penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2018, în cauza penală în privința lui Adam

Daniel și Djafarov Elșan, deoarece al inculpatului Adam Daniel este vădit neîntemeiat,

iar al avocatului Croitor Alexei în numele inculpatului Djafarov Elșan, este declarat

peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 12 decembrie 2018.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-10-12
0,94
1ra-1122/18 — Art. 201-1 alin. 2 lit. c Cp
Dosarul nr. 1ra-1122/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 13 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte: Timofti Vladimir, judecători: Toma Nadejda şi Boico Victor examinând admisibilitatea în
CSJ 2018-12-20
0,93
1ra-1775/2018 — art. 152 alin. 1, 187 alin. 2 lit. f CP
Dosarul nr. 1ra-1775/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 20 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Vladimir Timofti, Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma, Anatolie Țurcan, Ion
CSJ 2016-12-21
0,93
1ra-1723/2016 — art. 201-1 alin. 3, it. a CP
Dosarul 1ra-1723/2016 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 21 decembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Petru Ursache, Judecătorii – Constantin Alerguş, Vladimir Timofti, exami
CSJ 2021-12-22
0,93
1ra-2010/21 — art. 264 alin. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-2010/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 24 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în componenţă: Preşedinte – Nadejda Toma, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinând admisibilitatea recursului ordinar
CSJ 2022-12-08
0,93
1ra-1032/2022 — art. 171 alin. 2 lit. c CP
Dosarul nr. 1ra-1032/2022 (1-19064619-01-1ra-14072022) C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 27 octombrie 2022 mun. Chișinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Liliana Catan judecători Ion Guzun Victor
Sursă