1ra-1621/2018 — art. 149 alin. 1 CP

1ra-1621/2018 — art. 149 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1621/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Elena Covalenco,

Judecători – Ion Guzun, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Iurie Bejenaru,

judecând în ședință, fără participarea părților, recursul în anulare declarat de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sâli, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2018,

în cauza penală privindu-l pe

Sandu Petru XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 19.02.2018 - 05.03.2018;

instanța de recurs ordinar: 29.03.2018 - 08.05.2018;

instanța de recurs în anulare: 17.07.2018 - 13.11.2018.

a c o n s t a t a t :

încetat procesul penal în privința inculpatului, Petru Sandu, învinuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, în legătură cu faptul că părțile s-

au împăcat.

Petru Sandu la 03.11.2017, aproximativ la ora 10.45 min., aflându-se în s. Drăsliceni, r-

nul Criuleni și efectuând lucrări de amenajare a terenului sportiv din localitate cu

mașina autopropulsată de tip „Rulon”, cu n/î XXXXX, în timp ce efectua manevra de

deplasare cu spatele, dând dovadă de imprudență manifestată prin încrederea

exagerată în sine, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, însă

considerând în mod ușuratic, că acestea vor putea fi evitate, nu s-a asigurat că

porțiunea de teren este liberă de obstacole pentru a fi traversată și l-a strivit pe

minorul, Vladislav Haleavca, născut la XXXXX, locuitor al XXXXX, în urma căruia a

survenit decesul acestuia.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Petru Sandu, a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 149 alin. (1) Cod penal - lipsirea de viață din imprudență.

1

sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite

pentru prima instanță, prin care Petru Sandu să fie recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) din Codul penal și de a-i stabili acestuia o

pedeapsa în limitele sancțiunii prevăzute de acest articol sub formă de închisoare pe

un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, iar prin

prisma art. 90 Cod penal, ținând cont de cumulul circumstanțelor atenuate, a

suspenda executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune de 2 ani, cu încasarea din

contul inculpatului Petru Sandu în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă

de 2 258 lei.

În motivarea apelului declarat, procurorul a indicat că, împăcarea este personală,

iar în acest sens a menționat prevederile art. 76 alin. (3) pct. 2) și art. 78 alin. (4), pct.

2), lit. b) Cod de procedură penală și inclusiv explicațiile Curții din hotărârea Curții

Constituționale nr.27 din 21.09.2017, invocând de asemenea că atât în Codul penal, cât

și în Codul de procedură penală, nu există nici o excepție sau derogare expresă în

detrimentul caracterului personal al împăcării specificat la alin. (2) al art. 109 Cod

penal, referitor la posibilitatea succesorului victimei decedate de a se împăca, din care

fapt, în opinia procurorului, rezultă că legiuitorul nu a prevăzut o astfel de posibilitate.

Astfel, procurorul a menționat că, cererea de împăcare înaintată instanței de către

succesorul părții vătămate în vederea împăcării cu inculpatul, Petru Sandu, urmează

a fi respinsă, or, succesorul părții vătămate nu are asemenea împuterniciri, iar la caz

institutul împăcării este inaplicabil.

De asemenea, procurorul invocând prevederile art. 227 alin. (1), (3), 229 Cod de

procedură penală, a solicitat cheltuielile suportate de către stat pentru efectuarea

expertizei medico-legale în sumă de 2 258 lei, și indică că aceste cheltuieli urmează a

fi încasate de la inculpatul Petru Sandu.

fost respins recursul declarat de către procuror ca fiind nefondat cu menținerea

sentinței atacate.

4.1. În motivarea deciziei, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău examinând

cauza penală în ordine de recurs ordinar, deoarece în ședința preliminară a instanței

de fond părțile s-au împăcat, a conchis că instanța de fond pe deplin a constatat starea

de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de către inculpatul, Petru Sandu, iar probele

examinate, în conformitate cu prevederile art. 101 din Codul de procedură penală, au

fost apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

lor, inclusiv în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

2

Astfel, instanța de recurs a constatat că, Petru Sandu a comis infracțiunea

imputată și că acțiunile acestuia au fost corect calificate de către instanța de fond în

baza art. 149 alin. (1) Cod penal, lipsirea de viață din imprudență or, la materialele

cauzei sunt anexate suficiente probe care indică cu certitudine vinovăția inculpatului

în comiterea infracțiunii imputate, în acest sens fiind relevant și faptul recunoașterii

vinovăției de către inculpat în comiterea faptei prejudiciabile incriminate.

În aceeași ordine de idei, instanța de recurs a indicat că este de acord cu

concluzia primei instanțe care, în temeiul art.109 Cod penal, a conchis asupra încetării

procesului penal, în legătură cu împăcarea părților, or, corect s-a remarcat că potrivit

art. 109 alin. (1) Cod penal, împăcarea este actul de înlăturare a răspunderii penale

pentru o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, iar în cazul minorilor, și pentru o

infracțiune gravă, infracțiuni prevăzute la capitolele II—VI din Partea specială,

precum și în cazurile prevăzute de procedura penală, dacă persoana nu are

antecedente penale pentru infracțiuni similare comise cu intenție sau dacă în privința

sa nu a mai fost dispusă încetarea procesului penal, ca rezultat al împăcării, pentru

infracțiuni similare comise cu intenție în ultimii cinci ani.

Prin urmare, prima instanță întemeiat a relevat că sancțiunea alin. (1) art. 149

Cod penal, prevede închisoare de până la 3 ani, iar conform alin. (3) al art. 16 Cod

penal, infracțiunea dată este considerată o infracțiune mai puțin gravă, concluzionând

just că în cazul dat, legea penală admite împăcarea părților.

Instanța de recurs verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a respins

argumentele procurorului prin care, cu referire la prevederile art. 109 alin. (2) Cod

penal, în coroborare cu art. 76 alin. (3) pct. 2) și art. 78 alin. (4), pct. 2), lit. b) Cod de

procedură penală, invocă că în speță succesorul părții vătămate nu avea împuterniciri

de a se împăca cu inculpatul, or, prevederile normelor la care face referire procurorul

în motivarea recursului nu sunt aplicabile speței date.

Totodată, instanța de recurs a indicat că în conformitate cu art. 81 alin. (1), (2),

(3), (4), (5) și (6) Cod de procedură penală, în procesul penal, succesor al părții

vătămate sau al părții civile este recunoscută una din rudele ei apropiate care a

manifestat dorința să exercite drepturile și obligațiile părții vătămate decedate sau

care, în urma infracțiunii, a pierdut capacitatea de a-și exprima conștient voința.

Succesor al părții vătămate sau al părții civile nu poate fi recunoscută ruda ei apropiată

căreia i se incumbă cauzarea de prejudiciu material, fizic sau moral părții vătămate.

Recunoașterea rudei apropiate ca succesor al părții vătămate sau al părții civile o

decide procurorul care conduce urmărirea penală sau, după caz, ofițerul de urmărire

penală ori instanța de judecată, cu condiția că ruda apropiată solicită această calitate.

În cazul în care mai multe rude apropiate solicită această calitate, decizia de a alege

3

succesorul îi revine procurorului sau instanței de judecată. Dacă, la momentul

solicitării respective, lipsesc temeiuri suficiente pentru recunoașterea persoanei ca

succesor al părții vătămate sau al părții civile, hotărârea în cauză se ia imediat după

constatarea acestor temeiuri. În cazul în care, după recunoașterea persoanei ca

succesor al părții vătămate sau al părții civile, se constată lipsa temeiurilor de a o

menține în această calitate, procurorul sau instanța, prin hotărâre motivată, încetează

participarea acesteia la proces în calitate de succesor al părții vătămate sau al părții

civile. Ruda apropiată a părții vătămate sau a părții civile recunoscută succesor al

acesteia este în drept să renunțe la împuterniciri în orice moment al desfășurării

procesului penal. Succesorul părții vătămate sau al părții civile participă la procesul

penal în locul părții vătămate sau părții civile. Succesorul părții vătămate sau al părții

civile poate fi citat și audiat în calitate de martor. Succesorul părții vătămate sau al

părții civile are și alte drepturi și obligații prevăzute de prezentul cod.

În continuare, instanța de recurs stabilește că, prin ordonanța ofițerului de

urmărire penală din 03.11.2017, cet. Nadejda Haleavca a fost recunoscută în calitate

de succesor al părții vătămate, Vladislav Haleavca și respectiv, în calitate de succesor

al părții vătămate, i-au fost aduse la cunoștință drepturile și obligațiile stabilite în art.

60 Cod de procedură penală, printre care, în alin.(1) pct. 13), se indică că aceasta este

în drept să se împace cu bănuitul, învinuitul, inculpatul în cazurile prevăzute de lege

(f.d.57) or, în conformitate cu prevederile art. 81 al (4) Cod de procedură penală,

succesorul părții vătămate sau al părții civile participă la procesul penal în locul părții

vătămate sau părții civile.

Astfel, instanța de recurs a remarcat că, din materialele cauzei nu se atestă nici

una din situațiile prevăzute de legiuitor care ar impune decăderea cet. Nadejda

Haleavca din calitatea procesuală care i-a fost recunoscută, or, aceasta a fost menținută

atât în cadrul urmăririi penale, cât și după deferirea cauzei penale justiției.

Mai mult ca atât, instanța de recurs a menționat că reieșind din procesul-verbal

al ședinței de judecată din 05.03.2018, procurorul prezent în ședința de judecată, a

declarat că impedimente pentru încetarea procesului penal în urma împăcării

inculpatului cu succesorul părții vătămate nu sunt, exprimându-și acordul asupra

cererii de încetare a procesului penal înaintată atât de către succesorul părții vătămate,

cât și de către inculpat.

Cu referire la argumentele din recursul declarat de către procuror privind

încasarea cheltuielile judiciare din contul inculpatului, instanța de recurs a constatat

din procesul-verbal al ședinței de judecată din 05.03.2018, că la examinarea cauzei

penale în instanța de fond, procurorul nu a înaintat cerința de a încasa din contul

4

inculpatului Petru Sandu în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 2

258 lei.

Totodată, instanța de recurs a menționat prevederile alin. (1) și (2) din art. 227

Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii

pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind

sumele: 5) cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

În acest context, instanța a conchis că în cazul dat, circumstanțele speței au dictat

necesitatea examinării medicale a părții vătămate și constatarea leziunile corporale și

gradul gravității lor, inclusiv cauza survenirii decesului acestuia.

Astfel, instanța a constatat că organul de urmărire penală era obligat prin lege

să ordoneze examinarea medicală de constatare a leziunilor corporale și gradul

gravității acestora la partea vătămată în urma acțiunilor ilegale ale inculpaților, or,

efectuarea examinării medico-legale date a fost dispusă în vederea demonstrării

vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, fiind o acțiune

procesuală ce ține de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt

puse în sarcina acuzării de stat.

în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod penal, prin care solicită casarea deciziei cu

dispunerea rejudecării cauzei penale în aceiași instanță de către un alt complet de

judecată.

În motivarea recursului, procurorul susține că, instanța de apel eronat a

înregistrat și examinat apelul declarat de către procuror în ordine de recurs.

Totodată, procurorul susține că instanța de apel nu a dat răspuns tuturor

motivelor invocate în cererea de apel, indicând repetat aceleași argumente.

materialele dosarului, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi respins, ca

inadmisibil, din următoarele considerente de fapt și de drept.

Astfel, Colegiul penal lărgit indică că, recursul declarat de către procuror a fost

înregistrat greșit de către Grefa Curții Supreme de Justiție ca recurs ordinar, iar

recursul de fapt este în anulare, drept urmare îl va examina în procedura prevăzută

de Secțiunea 1 Capitolul V Titlul II din Codul de procedură penală - Recursul în

anulare.

Potrivit prevederilor art. 454 Cod de procedură penală, recursul în anulare poate

fi declarat în termen de 6 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești

sau, în cazul în care cererea a fost comunicată Guvernului Republicii Moldova de către

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de la data comunicării ei.

5

Potrivit materialelor cauzei, Colegiul penal lărgit constată că, prin sentința

Judecătoriei Criuleni, sediul central, din 05 martie 2018, a fost încetat procesul penal

în privința lui Petru Sandu, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 149

alin. (1) Cod penal, în legătură cu faptul că părțile s-au împăcat.

Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău, ținând cont de faptul că instanța de

fond a încetat procesul penal în privința lui Petru Sandu din motiv că părțile s-au

împăcat în ședința preliminară, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței din 05

martie 2018 (f.d. 120-121), a judecat cererea procurorului în ordine de recurs ordinar.

Astfel, Colegiul penal lărgit respinge ca inadmisibil argumentul procurorului

precum că instanța de apel eronat a înregistrat ca recurs cererea depusă de către acesta,

or nu pot fi supuse căii de atac a apelului următoarele categorii de hotărâri:

a) sentințele pronunțate de judecătorii privind infracțiunile pentru săvârșirea

cărora legea prevede în exclusivitate o pedeapsă non privativă de libertate. Acestea

nu se atacă cu apel dat fiind faptul că infracțiunile poartă un grad redus prejudiciabil;

b) sentințele pronunțate de curțile de apel și Curtea Supremă de Justiție;

c) alte hotărâri pentru care legea nu prevede această cale de atac (încheierea de

respingere a cererii de revizuire (art. 462 alin. (4) Cod de procedură penală), sentința

adoptată în cazul acordului de recunoaștere a vinovăției (art.509 Cod de procedură

penală), sentința de încetare a procesului penal (art. 332, 391 Cod de procedură penală).

Subsecvent, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra faptului că, instanța de

fond a pronunțat o sentința de încetarea a procesului penal conform art. 391 alin. (1)

pct. 1) Cod de procedură penală, ,,sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă:

plângerea a fost retrasă sau părțile s-au împăcat”.

Așadar, indiferent de faptul că inculpatul a denumit cererea înaintată în instanța

de apel, ca apel, instanța corect a examinat-o în ordine de recurs, or sentința de

încetarea a procesului penal conform art. 391 Cod de procedură penală, nu poate fi

supusă căii de atac a apelului.

Cu referire la alegațiile procurorului precum că, instanța de recurs ordinar nu a

dat răspuns tuturor motivelor invocate în cererea, Colegiul penal le respinge ca fiind

neîntemeiate, or, instanța de recurs ordinar și-a motivat clar decizia, corect indicând

că împăcarea succesorului părții vătămate cu inculpatul potrivit art. 109 Cod penal, a

dus la încetarea procesului penal, motivare pe care instanța de recurs în anulare o

însușește. Mai mult, Colegiul penal conchide că dezacordul procurorului cu

interpretarea legislației procesul penale nu este temei de declararea a recursului în

anulare.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de

procedură penală, enumeră expres care sunt temeiurile de declarare a recursului în

6

anulare, și anume că, „hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în

scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când

Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova

despre depunerea cererii.”

Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată se consideră încălcarea

esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția europeană pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, de alte tratate

internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi internaționale.

Astfel, raportând normele anterior citate la textul recursului în anulare declarat

de către procuror, se constată că recurentul nu invocă circumstanțe care pot fi

considerate drept viciu fundamental, fără a indica și normele legale care prevăd

drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, esența încălcărilor respective

raportată la normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate

internaționale, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărârea

atacată, interpretând eronat alegațiile instanței de recurs.

Prin urmare, recursul în anulare, declarat de către procuror, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2018, urmează a fi respins, ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

respinge ca inadmisibil recursul în anulare, declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sâli, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2018, în cauza penală în privința lui Sandu

Petru XXXXX, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 decembrie 2018.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Ion Guzun

Iurie Diaconu

Liliana Catan

Iurie Bejenaru

7