ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 22.05.2018

1ra-716/2018 — art. 264 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
22.05.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
Citează această cauză
1ra-716/2018 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-716/2018

24 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către inculpat și

avocatul acestuia Istrate Anatolie, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Darii Ion Xxxxx, născut la xxxxx, originar și domiciliat r-nul

Xxxxx, s. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

în baza actelor din dosar,

conformitate cu prevederile art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, cauza penală în privința

lui Darii Ion Xxxxx, care a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) Cod

penal a fost încetată în legătură cu survenirea termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală, liberându-l de răspundere penală.

11:15, conducând autobuzul de model „Icarus” de pe ruta „C”, cu numărul de

înmatriculare XXXXX, în mun. Chișinău, pe str. Putna și ajungând la intersecția cu str.

observat că pe partea dreaptă la stație se aflau pasageri și fără a îmbarca sau debarca

pasageri la stație a continuat deplasarea. Efectuând manevra de cotire în partea stângă

pe str. V. Badiu, conducătorul Darii I. nu a manifestat prudență la trafic, a ignorat

cerințele pct. 39 alin. (1) a Regulamentului Circulației Rutiere „înaintea începerii

deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de

vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va

crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic” și cerințele pct. 45. 1) a

Regulamentului Circulației Rutiere „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii

1

factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a

vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră. 2) în cazul în care în

limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să

reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”,

ca urmare cu remorca autobusului „Icarus” a comis tamponarea pietonului Iordachi

Elena care se afla la stația de autobuze și intenționa să se urce prin ușile din spate a

autobuzului. În rezultatul accidentului rutier pietonului Iordachi Elena, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 1649/D din 29.06.12, i-au fost cauzate

leziunii corporale, ce se califică ca vătămare corporală medie.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, respectivele acțiuni a lui Darii I. au fost

calificate de drept de către instanța de judecată în baza art. 264 alin. (1) Cod penal –

încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de

către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență

vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății.

vătămate Iordachi E., care a solicitat repunerea în termen, casarea acesteia, în ce

privește latura civilă și pronunțarea unei hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care să fie încasat de la Darii I. în beneficiul lui Iordachi E.

prejudiciul material în sumă de 259.000 lei și prejudiciul moral în sumă de 100.000 lei.

În motivarea apelului a invocat:

- în cadrul judecării cauzei în instanța de fond, la 30.10.2013 și ulterior la

12.11.2014, instanța la cererea inculpatului, a dispus efectuarea expertizei medico-

legale și tehnice, iar pe perioada cât cauza penală s-a aflat la experți, ședințe de

judecată nu au avut loc;

- ulterior, partea vătămată Iordachi Elena de către instanța de judecată nu a mai

fost citată, ca să participe la ședințele de judecată, contrar prevederilor art. 323 alin. (2)

Cod de procedură penală;

- chiar dacă alin. (3) al aceluiași articol prevede posibilitatea ca cauza penală să

fie judecată în lipsa părții vătămate, aceasta este condiționată de faptul ca părții

vătămate să nu-i fie lezate drepturile și interesele prevăzute la art. 60 Cod de

procedură penală, fapt total ignorat de către instanța de fond;

- Iordachi E. este victimă a infracțiunii prevăzute la art. 264 alin.

(1) Cod penal, iar ca urmare i-au fost cauzate vătămări corporale, astfel aceasta a

suferit pagube materiale legate de tratament, precum și pagube morale, însă cu toate

acestea, instanța de fond nu s-a expus asupra reparării pagubei părții vătămate;

- art. 394 alin. (5) Cod de procedură penală, stipulează că, partea descriptivă a

sentinței de încetare a procesului penal trebuie să conțină motivele pe care este

întemeiată hotărârea instanței cu privire la acțiunea civilă sau la repararea pagubei

materiale cauzate de infracțiune, fapt care lipsește cu desăvârșire în sentință, unde

instanța nu s-a expus asupra reparării pagubei materiale cauzate prin infracțiune lui

2

Iordachi E., astfel încălcând dreptul la un proces echitabil a părții civile și vătămate

Iordachi E.;

- ca urmare a accidentului rutier, părții vătămate Iordachi E. i-au fost cauzate

vătămări corporale, manifestate prin fractură închisă de col femural pe stânga cu

deplasarea fragmentelor, iar ca urmare a cauzării acestor leziuni și pe fundalul bolii

pe care o avea și anume diabet zaharat, Iordachi E. a început să întâmpine dificultăți

majore în deplasare, fiind nevoită să-și procure un scaun cu rotile, pentru a se putea

deplasa, pentru care a achitat 149 euro;

- în legătură cu faptul că Iordachi E. a început să întâmpine dificultăți majore în

deplasare, imediat după accidentul rutier, adică din luna mai 2012, a fost nevoită să

apeleze la serviciile unei bone, care se află zilnic cu Iordachi E. și căreia îi achită lunar

suma de 4.000 lei, bani care îi sunt trimiși de peste hotare de fiicele acesteia, astfel

până la moment a suportat cheltuieli pentru serviciile bonei în mărime de 256.000 lei

(64 luni x 4000 lei);

- lui Iordachi E. i-a fost cauzat un prejudiciu moral enorm, care s-a manifestat

prin suferințele fizice care i-au fost cauzate, limitarea liberei deplasări, ca urmare a

dificultăților în deplasare, neputința de a se îngriji personal;

- reieșind din prejudiciul moral cauzat lui Iordachi E., consideră că compensarea

acestuia este posibilă prin echivalentul sumei de 100.000 lei, din contul persoanei

vinovate și anume Darii I.;

- despre existența sentinței, Iordachi E. a aflat pe data de 22 august 2017, când a

primit copia din cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

a fost repusă în termen cererea de apel declarată și admisă, fiind casată sentința în

partea acțiunii civile și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care a fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea

vătămată, fiind încasat din contul lui Darii I. în beneficiul lui Iordachi E. prejudiciul

moral în mărime de 20.000 lei, iar acțiunea civilă în partea prejudiciului material a fost

lăsată fără soluționare, urmând ca în acest sens să se pronunțe instanța de judecată în

ordine civilă. În rest sentința a fost menținută fără modificări.

apărătorul Barbaroșie E. în numele părții vătămate, Iordachi E. poate fi repus în

termen, întrucât au fost elucidate motivele prevăzute de legiuitor la art. 403 Cod de

procedură penală. Or, în această ordine de idei, se relevă că, prin motive întemeiate se

are în vedere acele circumstanțe de ordin obiectiv, a căror producere nu depinde de

voința titularului dreptului de apel (calamitate naturală, accident, boală, etc.)

Deci, în contextul celor statuate, instanța de apel a reținut că potrivit art. 403 alin.

(1) Cod de procedură penală, apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de

lege este considerat ca fiind făcut în termen, dacă instanța de apel constată, că

întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, fapt ce persistă în cazul dat,

deoarece Iordachi E. a aflat pe data de 22.08.2017, când a primit copia din cancelaria

3

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, respectiv este posibil repunerea în termen a

apelului.

Astfel, instanța de apel a stabilit că la pronunțarea sentinței instanța de judecată

corect a constatat circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia, că

inculpatul Darii I. a săvârșit infracțiunea imputată lui, întemeiat încetând procesul

penal în baza art. 60 Cod penal, însă eronat a omis să se expună asupra acțiunii civile

înaintate în speță.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond, la data de 30.10.2013 și ulterior la

data de 12.11.2014, la cererea inculpatului a dispus efectuarea expertizei medico-

legale și tehnice, astfel, atâta timp cât materialele cauzei au fost puse la dispoziție

experților examinarea cauzei în fond s-a suspendat. În continuare, potrivit procesului

verbal al ședinței de judecată, la data de 31.05.2017, apărătorul Istrati A. a înaintat un

demers prin care a solicitat încetarea procesului penal pe motivul intervenirii

termenului de prescripție de atragere la răspundere penală, demersul respectiv fiind

susținut de inculpat. Astfel, partea vătămată Iordachi E. de către instanța de judecată

nu a mai fost citată pentru ca să participe la ședințele de judecată, contrar

prevederilor art. 323 alin. (2) Cod de procedură penală, iar prin sentința contestată cu

apel a dispus încetarea procesului penal în privința lui Darii I. pe motivul intervenirii

termenului de prescripție.

În viziunea instanței de apel, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate se confirmă prin declarațiile părții vătămate Iordache E., declarațiile

martorului Danilescu V., procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din

22.04.2012, (f.d. 6-16), schema accidentului rutier din 22.04.2012 (f.d. 11-12), certificatul

de accident rutier din 22.04.2012 (f.d. 13), raportul de expertiză medico-legală nr.

1649/D din 29.06.12 (f.d. 29). În această ordine de idei, instanța de apel analizând

probele indicate supra, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, a considerat că instanța

de fond just a stabilit, că inculpatul Darii I. prin acțiunile sale a comis infracțiunea

prevăzută de art. 264 alin. (1) Cod penal.

Consecvent, instanța de apel a reiterat că partea vătămată Iordache E., nu a

înaintat acțiune civilă, însă, după remiterea materialelor spre efectuarea expertizelor,

cauza penală a fost suspendată, iar după înaintarea de către apărătorul inculpatului

Istrati A. a demersului privind încetarea procesului penal pe motivul intervenirii

termenului de prescripție de atragere la răspundere penală, partea vătămată Iordachi

de judecată, contrar prevederilor art. 323 alin. (2) Cod de procedură penală, astfel

instanța de apel a considerat întemeiate cerințele invocate în cererea de apel depusă

de apărătorul Barbaroșie E. în numele părții vătămate, Iordachi E., or examinarea

cauzei în ordine de apel, reprezintă o continuitate a examinării cauzei în fond, prin

urmare, pretențiile referitor la încasarea prejudiciului moral urmează a fi reținute ca

întemeiate, atâta timp cât părții vătămate, prin inacțiunile instanței de fond i-a fost

restricționat dreptul de a înainta acțiune civilă.

4

Prin urmare, instanța de apel a stabilit că Iordachi E. este victimă a infracțiunii

prevăzute la art. 264 alin. (1) Cod penal, iar ca urmare, ultimei i-au fost cauzate

vătămări corporale, astfel aceasta a suferit pagube materiale legate de tratament,

precum și pagube morale, însă necătând la acest fapt, instanța de fond nu s-a expus

asupra reparării pagubei părții vătămate.

În această ordine de idei, instanța de apel a stabilit că urmare a accidentului rutier,

părții vătămate Iordachi E. i-au fost cauzate vătămări corporale, manifestate prin

fractură închisă de col femural pe stânga cu deplasarea fragmentelor, iar ca urmare a

cauzării acestor leziuni și pe fundalul bolii pe care o avea și anume diabet zaharat,

Iordachi E. a început să întâmpine dificultăți majore în deplasare, fiind nevoită să-și

procure un scaun cu rotile, pentru a se putea deplasa, pentru care a achitat 149 euro.

Mai mult, din materialele cauzei, instanța de apel a reținut că Iordachi E. a început

să întâmpine dificultăți majore în deplasare, imediat după accidentul rutier, adică din

luna mai 2012 a fost nevoită să apeleze la serviciile unei bone, care se află zilnic cu

aceasta și căreia îi achită lunar suma de 4.000 lei. Totodată, lui Iordachi E. i-a fost

cauzat un prejudiciu moral care s-a manifestat prin suferințele fizice ce i-au fost

cauzate, limitarea liberei deplasări, neputința de a se îngriji personal, etc., această

concluzie fiind fundamentată de faptul, că conform raportului de expertiză medico-

legală nr. 1649/D din 29.06.12, părții vătămate, i-au fost cauzate leziunii corporale, se

califică ca vătămare corporală medie.

Reieșind din prejudiciul moral cauzat lui Iordachi E., instanța de apel a considerat

că compensarea acestuia este posibilă prin echivalentul sumei de 20.000 lei, din contul

persoanei vinovate și anume Darii I.

Totodată, instanța de apel soluționând acțiunea civilă înaintată de partea civilă, a

considerat că cerința privind încasarea daunei materiale urmează a fi lăsată fără

soluționare, or la examinarea cauzei penale nu a prezentat suficiente probe

concludente, pertinente și admisibile întru confirmarea sumei pretinse.

inculpat și avocatul acestuia Istrate Anatolie, prin care solicită casarea acesteia, cu

emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie respins apelul declarat de avocatul

Barbaroșie E., cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului invocă:

- instanța a admis cerința cu caracter civil, care nu a fost înaintată de către partea

vătămată în instanța de fond, circumstanțe ce denotă că instanța de apel a încălcat

principiul contradictorialității, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil;

- instanța de apel în mod eronat a reținut, că partea vătămată a aflat despre

sentința pronunțată abia la 22 august 2017, constatare ce nu este justificată prin careva

probe din materialele cauzei, deoarece sentința a fost primită din cancelaria

judecătoriei de către o persoană care nu figurează în procesul penal ca reprezentant al

părții vătămate, cu atât mai mult, nu a fost primită de avocatul Barbaroșie E. care este

autorul apelului;

5

- sentința a fost primită de către un alt reprezentant al părții vătămate Ciobanu

N., la 05.06.2017, cu toate că instanța de judecată la două zile după pronunțarea

sentinței a remis în adresa părții vătămate copia acesteia;

- chiar și în cazul primirii copiei sentinței de către partea vătămată la 22.08.2017 și

depunerii apelului la 07.09.2017, acesta este în afara termenului special de prescripție

cu o zi;

- în speța dată, conform materialelor cauzei penale, Darii I., atât în cadrul

urmăririi penale, cât și în instanța de judecată nu a recunoscut acuzația adusă în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal. În cadrul procesului

judiciar și anume la etapa incipientă de cercetare a probelor acuzării, instanța de fond

fără purcederea la examinarea probelor părților, a dispus admiterea demersului

apărării cu pronunțarea sentinței prin care în conformitate cu prevederile art. 60 alin.

(1) Cod penal, cauza penală inițiată în privința lui Darii I. de acuzația adusă în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal a fost încetată în

legătură cu survenirea termenului de prescripție. Din conținutul procesului verbal al

ședinței de judecată al instanței de fond precum și părții descriptive a sentinței

pronunțate de către instanța de fond rezultă, cert că instanța nu a examinat careva

probe din cadrul dosarului penal, iar din partea dispozitivă rezultă că instanța nu l-a

recunoscut vinovat pe Darii I. de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1)

Cod penal;

- instanța de apel nejustificat concluzionează, că instanța de fond corect a ajuns

la concluzia precum că, Darii I. este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (1) Cod penal, vinovăția acestuia fiind stabilită prin totalitatea probelor

examinate de către instanța de fond, însă eronat a omis să se expună asupra acțiunii

civile înaintată de către partea vătămată;

- instanța de apel a reținut și constatat niște circumstanțe neexistente dat fiind

faptul, că în cadrul ședinței de judecată ale instanței de fond nu s-a cercetat careva

probe din materialele cauzei penale și totodată careva acțiune civilă, atât în cadrul

urmăririi penale, cât și cercetării judecătorești partea vătămată nu a înaintat;

- din conținutul deciziei contestate rezultă, că instanța de apel preia probele

expuse drept continuare a examinării procesului în fond, soluția dată este una

nejustificată pe motiv că, în speța dată se solicita obligațiunea instanței de apel să

invite atât partea vătămată cât și martorii pentru a fi interogați creând posibilitatea

tuturor participanților la proces de a pune întrebări, ce ar fi garantat dreptul la un

proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO;

- concluzia instanței de apel privind admiterea parțială a acțiunii civile înaintate

de partea vătămată în propriul apel, pe motiv că aceasta nu a fost citată la examinarea

cauzei în fond, este eronată, deoarece după revenirea dosarului de la expertiză,

instanța de fond a amânat 5 ședințe de judecată din motivul neprezenței părții

vătămate, iar de la momentul atribuirii calității procesuale de parte vătămată și până

la pronunțarea sentinței s-au scurs mai mult de 5 ani, aceasta fiind asistată de 3

6

apărători, iar în ședința de judecată din 15.04.2013, nu a înaintat careva pretenții de

ordin civil;

- instanța de apel a ignorat să se expună asupra argumentelor apărării privind

respingerea apelului pe motiv, că acesta a fost depus de către o persoană

neîmputernicită, deoarece nici una din probe nu certifică împuternicirile acesteia;

- autorul contestă doar latura civilă, concomitent în propriul apel înaintează

acțiune civilă din nume propriu, fără ca mandatul depus în instanța de apel să aibă

împuternicirile lui Iordachi E.;

- instanța de apel a încălcat principiul legalității procesului și contradictorialității,

care au dus la încălcarea dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil al

inculpatului.

penală, procurorul a depus referință asupra recursului declarat, pe care-l consideră

inadmisibil ca vădit neîntemeiat, deoarece instanțele de fond au constatat vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, soluție

necontestată de către inculpat. Instanța de apel just a reținut de la inculpat în

beneficiul părții vătămate prejudiciul moral în sumă de 20.000 lei, or această sumă

rezultă din suferințele cauzate, ca rezultat al infracțiunii comise.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu

respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal

(este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

Reieșind din prevederile alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 aceluiași

Cod.

În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol.

Din cuprinsul recursului declarat de către inculpat și avocatul acestuia Istrate A.,

se reține că aceștia invocă ca temei de drept pct. 6), 10) din alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală și anume, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul invocat de

către recurenți și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a

găsit confirmarea la examinarea recursului declarat. Astfel, instanța de apel, la

7

adoptarea soluției de admitere a apelului avocatului Barbaroșie E. în numele părții

vătămate, cu repunerea în termen a acestuia și casarea sentinței în partea acțiunii

civile, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care a fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată,

cu încasarea din contul lui Darii I. în beneficiul lui Iordachi E. a prejudiciului moral în

mărime de 20.000 lei, iar acțiunea civilă în partea prejudiciului material a fost lăsată

fără soluționare, urmând ca în acest sens să se pronunțe instanța de judecată în ordine

civilă, în rest menținând sentința, a respectat prevederile legale, adoptând o soluție

corectă și întemeiată. Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de

apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care

această instanță le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare

conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea

atacată.

Instanța de recurs relevă, că argumentele recurenților invocate în recurs, referitor

la repunerea în termen a apelului avocatului Barbaroșie E. în numele părții vătămate,

au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a

punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurenților, pe

care Colegiul le însușește.

În conformitate cu prevederile art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală,

termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea

nu dispune altfel.

Potrivit art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală, apelul declarat după expirarea

termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de

apel constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost

declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării

despăgubirilor materiale.

La capitolul dat, Colegiul menționează, că instanța de apel a reținut corect starea

de fapt, din care rezultă că instanța de fond, la data de 30.10.2013 și ulterior la

12.11.2014, a dispus efectuarea expertizei medico-legale și tehnice, astfel examinarea

cauzei a fost suspendată, după care partea vătămată nu a participat la ședințele de

judecată. Totodată, Colegiul penal reține că, fiind dispusă aducerea silită a acesteia,

conform raportului locotenentului de poliție Gurduz I. și certificatelor anexate la

materialele cauzei, Iordachi E. a suferit un atac cerebral, astfel din cauza problemelor

de sănătate și lipsa capacității de a se mișca, nu a putut fi transportată în cadrul

ședinței de judecată, fiind nevoie de un automobil special dotat în acest sens. Astfel, la

data de 05 iunie 2017, prima instanță la cererea inculpatului și avocatului acestuia a

încetat procesul penal în privința lui Darii I., care a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. 264 alin. (1) Cod penal, în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la

8

răspundere penală, liberându-l de răspundere penală, judecând cauza în lipsa părții

vătămate, contrar prevederilor art. 323 alin. (2), (3) Cod de procedură penală.

Astfel, despre existența sentinței din 05 iunie 2017, partea vătămată Iordachi E. a

aflat la data de 22 august 2017, când avocatul acesteia Stănilă A. a primit copia

sentinței, din cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fapt confirmat prin

recipisa (f.d. 204), însă apărătorul părții vătămate Barbaroșie E. a depus apel la data

de 07 septembrie 2017, astfel instanța de apel constatând motivele prevăzute în art.

403 alin. (1) Cod de procedură penală și anume prezența circumstanțelor de ordin

obiectiv, a căror producere nu depinde voința titularului dreptului de apel (boala

părții vătămate) just a constatat că apelul urmează a fi repus în termen, din care

considerent Colegiul penal respinge argumentul recurentului, precum că nu este

justificat prin careva probe faptul recepționării sentinței la data de 22 august 2017 și că

apelul este în afara termenului de prescripție cu o zi.

Nu pot fi reținute de către Colegiul penal, aserțiunile recurenților, precum că

sentința a fost primită la data de 05 iunie 2017 de către reprezentantul părții vătămate

Ciobanu N., totodată instanța a remis în adresa părții vătămate copia sentinței. La

aceste critici, instanța de recurs menționează, că în recipisa anexată la dosar (f.d. 202),

este semnătura persoanei Ciobanu N., însă la materialele cauzei nu sunt careva date

precum că aceasta este reprezentantul părții vătămate, mai mult ca atât până la data

de 22 august 2017, cînd avocatul Stănilă A. a făcut cunoștință cu materialele cauzei

(f.d. 204), nu este anexată o careva scrisoare, precum că ar fi fost expediată copia

sentinței în adresa părții vătămate.

De asemenea, Colegiul penal consideră, că nu sunt întemeiate nici criticile

referitoare la faptul, că apelul a fost depus de către o persoană neîmputernicită,

totodată avocatul Barbaroșie E. înaintează acțiune civilă din nume propriu fără ca

mandatul să aibă împuternicirile lui Iordachi E. La alegațiile date, instanța de recurs

menționează, că la materialele cauzei este anexat mandatul avocatului Barbaroșie E.

nr. 1105287 din 06 septembrie 2017 (f.d. 205), semnat de către partea vătămată

Iordachi E., care în conformitate cu prevederile art. 81 Cod de procedură civilă, îl

împuternicește pe avocat: de a exercita din numele său, în calitate de parte vătămată,

toate actele procedurale, inclusiv de a semna și depune acțiunea civilă în cadrul

procesului penal în instanța de judecată; de a susține acțiunea civilă; de a da declarații

pe marginea acțiunii civile; de a primi hotărârea și după caz de a o contesta conform

prevederilor Codului de procedură penală; de a susține cererea de apel; de a solicita

examinarea cauzei în lipsa acesteia.

Totodată, la criticile invocate de recurenți, precum că prima instanță fără

purcederea la examinare a probelor părților, a dispus admiterea demersului apărării,

cu pronunțarea sentinței de încetare a procesului penal, în legătură cu intervenirea

prescripției tragerii la răspundere penală, nerecunoscându-l vinovat pe Darii I. de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, Colegiul ține să

evidențieze acel fapt, că potrivit alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală, temeiurile

9

menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în

apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Reieșind din lucrările cauzei se constată, că prima instanță a încetat procesul

penal în privința lui Darii I., care a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (1)

Cod penal în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la răspundere penală,

liberându-l de răspundere penală. În cele din urmă, sentința a fost atacată doar de

către avocatul Barbaroșie E. în numele părții vătămate, în latura civilă, respectiv

partea apărării nu a contestat în ordine de apel stabilirea vinovăției inculpatului sau

neexaminarea probelor, astfel aceste critici, sunt invocate direct în faza procesuală a

recursului, ceea ce contravine prevederilor art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală.

Deci, motivele invocate de recurenți, nu au constitut obiect de discuție în instanța de

apel, astfel, nu sunt în drept să le invoce în recurs.

Cu privire la invocările autorilor recursului, precum că de la momentul atribuirii

calității procesuale de parte vătămată și până la pronunțarea sentinței s-au scurs mai

mult de 5 ani, aceasta fiind asistată de 3 apărători, iar în ședința de judecată din 15

aprilie 2013 nu a înaintat careva pretenții de ordin civil, Colegiul penal reține că în

ședința de judecată din data de 15 aprilie 2013, partea vătămată a invocat că dorește ca

inculpatul să-i achite operația și tratamentul (f.d. 132).

Privitor la argumentul recurenților, precum că instanța de apel nejustificat

concluzionează, că instanța de fond corect a ajuns la concluzia precum că, Darii I. este

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, vinovăția

acestuia fiind stabilită prin totalitatea probelor examinate de către instanța de fond,

însă eronat a omis să se expună asupra acțiunii civile înaintată de către partea

vătămată, Colegiul reține, că în sentință, prima instanță a constatat just că acțiunile lui

Darii I. corect au fost încadrate în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, totodată această

instanță cunoscând despre faptul neprezentării motivate a părții vătămate, a decis

judecarea cauzei în lipsa acesteia, lezându-i drepturile și interesele părții vătămate,

contrar prevederilor art. 323 alin. (3) Cod de procedură penală, cu toate că în ședința

de judecată, ultima a declarat că dorește ca inculpatul să-i achite operația și

tratamentul, din care considerent instanța de recurs respinge și critica recurentului

precum, că partea vătămată nu a înaintat careva acțiune civilă și că instanța de apel a

admis cerința cu caracter civil care nu a fost înaintată în instanța de fond.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide, că în cauza dată nu au fost admise

erorile de drept la care fac referire recurenții și nu sânt temeiuri de casare a soluției

adoptate, fiindcă instanța de apel s-a pronunțat motivat asupra tuturor argumentelor

indicate în apel și hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

această instanță just a repus în termen cererea de apel declarată de avocatul

Barbaroșie E. în numele părții vătămate, casând sentința în partea acțiunii civile și

pronunțând o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

a fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, cu încasarea din

contul lui Darii I. în beneficiul lui Iordachi E. a prejudiciului moral în mărime de

20.000 lei, iar acțiunea civilă în partea prejudiciului material a fost lăsată fără

10

soluționare, urmând ca în acest sens să se pronunțe instanța de judecată în ordine

civilă, în rest menținând sentința, nefiind încălcate careva drepturi ale inculpatului.

Cu referire la temeiul pentru recurs, invocat de către recurenți și prevăzut la pct.

10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal reține că recursul

declarat nu este argumentat în fapt și în drept sub aspectul temeiului de casare prevăzut

la pct. 10) al normei enunțate, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze

din oficiu recursurile, pentru a le justifica prin prisma temeiurilor pentru recurs

invocate.

Finalmente, Colegiul apreciază ca legală și întemeiată hotărârea instanței de apel,

care a fost adoptată în corespundere cu prevederile art. 414-419 Cod de procedură

penală și din atare considerente, recursul declarat de către inculpat și avocatul

acestuia Istrate Anatolie, este neîntemeiat și urmează a fi respins ca inadmisibil.

Colegiul penal lărgit,

Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către inculpat și avocatul

acestuia Istrate Anatolie, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 23 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Darii Ion Xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 22 mai 2018.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

11

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-02-13
0,95
1ra-282/18 — art. 264 alin.3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-282/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 13 februarie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în următoarea componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Liliana Catan, Elena
CSJ 2018-01-17
0,94
1ra-1733/2017 — art. 264 alin. 4; 266 CP
Dosarul nr. 1ra-1733/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 19 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion judecân
CSJ 2019-07-18
0,94
1ra-1106/2019 — art. 264 al. 3 lit. a, f CP
Dosarul nr. 1ra-1106/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 26 iunie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând admisi
CSJ 2018-10-25
0,94
1ra-1023/2018 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1023/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 25 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadej
CSJ 2018-12-14
0,94
1ra-1867/2018 — art. 264 alin. 3 lit. a, 266 CP
Dosarul nr. 1ra-1867/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 21 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Elena Covalenco, Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, a examinat,
Sursă