1ra-1847/18 — art. 190 alin. 2 lit. c CP

1ra-1847/18 — art. 190 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1847/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componența:

președinte COVALENCO Elena

judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

BEJENARU Iurie

judecând, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de avocata Gorea

Tatiana în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2018, în cauza penală privindu-l pe

UNTU Marcel XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.01.2018 – 30.03.2018;

Instanța de apel: 19.04.2018 – 19.06.2018;

Instanța de recurs: 16.08.2018 – 13.11.2018.

C O N S T A T Ă:

conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în faza

de urmărire penală, Untu M. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe faptul înșelării părții vătămate Tcaci M., la

pedeapsa sub formă de amendă de 638 (șase sute treizeci și opt) unități convenționale,

adică 31900 (treizeci și unu mii nouă sute) lei, cu privarea de dreptul de a desfășura

activitate în domeniul comerțului pe un termen de 3 (trei) ani;

- art.190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe faptul înșelării părții vătămate Bucățel Șt., la

pedeapsa sub formă de amendă de 645 (șase sute patruzeci și cinci) unități convenționale,

adică 32250 (treizeci și două mii două sute cincizeci) lei, cu privarea de dreptul de a

desfășura activitate în domeniul comerțului pe un termen de 3 (trei) ani.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumularea

parțială a pedepselor, lui Untu M. i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de

amendă în mărime de 650 (șase sute cincizeci) unități convenționale, în sumă totală de

32500 (treizeci și două mii cinci sute) lei, cu privarea de dreptul de a desfășură activitate

în domeniul comerțului pe un termen de 4 (patru) ani.

1

Totodată, instanța i-a explicat inculpatului că, în conformitate cu art.64 alin. (31)

Cod penal, acesta este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în

cel mult 72 de ore din momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz, se

consideră că sancțiunea amenzii este executată integral.

iulie 2017, acționând intenționat, având scopul dobândirii prin înșelăciune și abuz de

încredere a bunurilor altei persoane, aflându-se la domiciliul lui Tcaci M. situat în sat.

Boșcana, r-nul Criuleni, sub pretextul procurării de la ultima a unei bovine, insuflându-i

că este o persoană demnă de încredere și siguranță, fapt prin care a indus-o în eroare pe

aceasta și a determinat-o să accepte predarea bovinei cu achitarea ulterioară a acesteia, a

însușit prin înșelăciune și abuz de încredere de la Tcaci M. o bovină cu vârsta de 2 ani în

valoare de 6000 lei, cauzându-i astfel părții vătămate o daună materială în proporții

considerabile în sumă de 6000 lei.

Tot el, continuându-și acțiunile sale ilegale, pe parcursul lunii octombrie 2017, data

nu a fost posibil de stabilit, acționând intenționat, având scopul dobândirii prin

înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane, aflându-se la domiciliul lui

Bucățel Șt. situat în sat. Coșernița, r-nul Criuleni, sub pretextul procurării de la ultimul a

unei bovine, insuflându-i ultimului că este o persoană demnă de încredere și siguranță,

fapt prin care l-a indus în eroare pe acesta și l-a determinat să accepte predarea bovinei cu

achitarea ulterioară a acesteia, a însușit prin înșelăciune și abuz de încredere de la Bucățel

Șt. o bovină cu vârsta de 2 ani în valoare de 7000 lei, cauzându-i astfel părții vătămate o

daună materială în proporții considerabile, în sumă de 7000 lei.

Pe baza stării de fapt expuse, acțiunile inculpatului au fost încadrate pe ambele

epizoade în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, escrocheria adică dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

pedepsei, în termenul și modul prevăzut de art. 401-402 Cod de procedură penală, a fost

atacată cu apel de către procuror, care a solicitat dispunerea condamnării lui Untu M. în

baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă, pe ambele

epizoade, câte 1012,5 unități convenționale, ceea ce constituie 50625 lei, cu privarea de

dreptul de a desfășura activitate în domeniul comerțului pe un termen de 3 ani. Prin

prisma art. 84 alin. (1) Cod penal, procurorul s-a pronunțat pentru aplicarea unei pedepse

definitive inculpatului în cuantum de 1500 unități convenționale, ceea ce constituie

75000 lei, cu privarea de dreptul de a desfășura activitate în domeniul comercializării

bovinelor pe un termen de 3 ani.

În prezentarea argumentelor care au stat la baza apelului, procurorul a indicat că,

deși instanța de judecată, în partea introductivă și descriptivă a sentinței a dat aprecierea

corectă circumstanțelor de fapt ale cauzei, totuși, aceasta nu a ținut cont de prevederile

art. 61 Cod penal și a individualizat greșit pedeapsa în privința inculpatului, faptul că în

privința acestuia a fost aplicată o pedeapsă blândă, poate doar să încurajeze comiterea pe

viitor a altor infracțiuni similare, inclusiv de către terțe persoane.

2

De asemenea, apelantul a evidențiat că, la stabilirea pedepsei definitive conform

prevederilor art. 84 alin.(1) Cod penal, instanța greșit a aplicat pedeapsa complementară

sub formă de privarea de dreptul de a desfășura activitatea în domeniul comerțului pe un

termen de 4 ani, or conform art.190 alin.(2) Cod penal, pedeapsa complimentară se aplică

pe un termen de până la 3 ani.

admis apelul procurorului, cu dispunerea casării sentinței în partea stabilirii pedepsei

definitive și cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care, în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, lui Untu M. i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă sub formă de amendă în mărime de 1200 unități convenționale, adică 60000 lei,

cu privarea de dreptul de a desfășură activități în domeniul comerțului pe un termen de 4

ani.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute, fără modificări.

fond obiectiv a analizat cumulul de probe administrate la caz, prin prisma art. 101 Cod

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării și just a adoptat o sentință de condamnare în privința lui Untu M. pe ambele

capete de acuzare imputate acestuia în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, însă la

stabilirea pedepsei nu a ținut cont de unele circumstanțe reale și personale, cum ar fi:

caracterul și gradul de pericol social a infracțiunii, că infracțiunile au fost săvârșite

intenționat, conform prevederilor art. 16 al Codului penal se referă la infracțiuni grave.

Circumstanțe ce atenuează și agravează răspunderea penală, conform art. 76 și 77 Cod

penal, în privința inculpatului Untu M. n-au fost stabilite.

Astfel, prima instanță stabilindu-i lui Untu M., în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod

penal, pe faptul înșelării părții vătămate Tcaci M., pedeapsa sub formă de amendă de 638

unități convenționale, adică 31900 lei, cu privarea de dreptul de a desfășura activitate în

domeniul comerțului pe un termen de 3 ani și în baza art.190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe

faptul înșelării părții vătămate Bucățel Șt., pedeapsa sub formă de amendă de 645 unități

convenționale, adică 32250 lei, cu privarea de dreptul ce a desfășura activitate în

domeniul comerțului pe un termen de 3 (trei) ani, corect a individualizat aceste pedepse,

însă eronat i-a cumulat pedeapsa inculpatului prin prisma art. 84 alin. (1) Cod penal,

pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial, stabilindu-i lui Untu M. pedeapsa

definitivă sub formă de amendă în mărime de doar 650 unități convenționale, adică

32500 lei, cu privarea de dreptul de a desfășură activitate în domeniul comerțului pe un

termen de 4 ani.

În cazul dat, instanța a apreciat că pedeapsa definitivă aplicată inculpatului este

inechitabilă și nu v-a duce la restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor

persoane, precum și va contribui la atingerea scopului prevăzut de art. 2 alin. (2) Cod

penal, care stipulează, că legea penală are drept scop prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât de către inculpat, cât și de către alte persoane, servind ca un exemplu

3

negativ pentru terțele persoane predispuse la comiterea infracțiunilor.

Din aceste considerente, instanța de apel a consemnat că, inculpatul Untu M. trebuie

să poarte răspundere penală pentru faptele săvârșite în condițiile sus-indicate,

considerând că îndreptarea și reeducarea lui este posibilă, prin numirea pedepsei

definitive lui Untu M., conform prevederilor art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepselor, sub formă de amendă în mărime de

1200 unități convenționale, adică 60000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și

de a exercita activități în domeniul comerțului pe un termen de 4 ani.

Totodată, instanța de apel a menționat că, greșit în dispozitivul sentinței s-a expus

că Untu M., în conformitate cu prevederile art. 64 alin.(31) Cod penal, este în drept să

achite jumătate din amenda stabilită, dacă o plătește în cel mult 72 de ore din momentul

în care hotărârea devine executorie. Astfel, instanța de judecată la stabilirea modului de

executare a pedepsei cu amenda, nu a ținut cont de faptul că norma dată prevede achitarea

jumătății din amenda stabilită doar în cazul infracțiunilor ușoare sau mai puțin grave, nu

și în cazul celor grave.

Gorea T. a contestat cu recurs ordinar decizia respectivă solicitând casarea acesteia, cu

menținerea sentinței în privința lui Untu M.

Recurenta menționează că, potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, dacă o persoană este

declarată vinovată de săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni fără să fi fost

condamnată pentru vreuna din ele, instanța de judecată, pronunțând pedeapsa pentru

fiecare infracțiune aparte, stabilește pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin

cumul, total sau parțial, al pedepselor aplicate.

Aplicarea pedepsei sub formă de amendă în contul statului în mărime de 1200

unități convenționale, adică 60000 lei, nu este relevantă, deoarece în speță nu se impune

necesitatea aplicării unei pedepse atât de severe. Mai mult ca atât instanța de apel nu a

indicat din ce motive nu a aplicat cumul parțial al pedepsei cu amenda, dar a aplicat

cumul total al pedepselor.

Soluționând chestiunea cu privire la pedeapsă, instanța de apel trebuia să țină cont

de prevederile art. 7, 61, 75, 76 Cod penal, art. 3641 Cod de procedură penală, de

gravitatea infracțiunilor comise, de personalitatea inculpatului, de circumstanțele

atenuante: inculpatul la locul de domiciliu se caracterizează pozitiv, nu are antecedente

penale, a recunoscut vina și s-a căit sincer de acțiunile comise, are doi copii minori, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului.

Potrivit art. 64 alin. (3) Cod penal, mărimea amenzii se stabilește în funcție de

gravitatea infracțiunii săvârșite și de situația materială a celui vinovat și a familiei sale.

Untu M. are doi copii minori la întreținere, este unicul întreținător în familie, activează în

calitate de taximetrist, având un salariu mic. Mai mult, în ședința de judecată la Curtea de

Apel s-a prezentat partea vătămată M. Tcaci, care a declarat că nu are pretenții materiale

față de inculpat, din motiv că i-a fost restituită paguba materială. Conform art. 76 alin. (1)

lit. e) Cod penal, la stabilirea pedepsei se consideră circumstanțe atenuante - prevenirea

4

de către vinovat a urmărilor prejudiciabile ale infracțiunii săvârșite, repararea benevolă a

pagubei pricinuite sau înlăturarea daunei cauzate.

În drept, recurenta își întemeiază cererea pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală.

procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de către

avocata Gorea T. în numele inculpatului, menționând că la individualizarea pedepsei

instanța de apel nu a admis nici o eroare de drept, iar recursul înaintat urmează a fi

declarat inadmisibil.

la concluzia că acesta urmează a fi admis, inclusiv din alte considerente decât cele

invocate de avocata Gorea T. în cerere, cu casarea totală a sentinței Judecătoriei Criuleni,

sediul central din 30 martie 2018 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 19 iunie 2018, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, pe care o va

expune în contextul ce urmează.

Cu titlul preliminar, se menționează că obiectul cenzurii instanței de recurs este

limitat la chestiuni de drept, or rațiunea și finalitatea exercitării acestei căi de atac, constă

în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de

judecare a cauzei. Drept urmare controlul judecătoresc pe care îl declanșează instanța de

recurs, are un rol preventiv și unul reparator.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva

deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică

legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în recurs de titularul acestuia, totodată fiind în drept să se pronunțe și

asupra unor chestiuni neinvocate de părți, dacă prin aceasta nu se agravează situația

inculpatului – regula rezultând din art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală.

Din punct de vedere procesual, soluția de admitere a recursului declarat, în drept, se

întemeiază pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit

căreia judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârilor

adoptate de instanțele ierarhic inferioare și pronunțarea unei noi hotărâri, dacă nu se

agravează situația inculpatului.

Fiind analizate alegațiile titularei cererii de recurs, Colegiul constată că, în esență,

aceasta formulează critici bazate pe temeiul de casare inserat la pct. 10) alin.(1) art. 427

Cod de procedură penală, care prevede că decizia instanței de apel poate fi recurată, dacă

s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În acest sens, prezintă relevanță pentru cauză faptul că individualizarea judiciară a

pedepsei se realizează printr-o operațiune complexă în care sunt folosite toate criteriile de

individualizare prevăzute de lege (criteriile generale și speciale); printre acestea se

regăsește și necesitatea de a se lua în considerare toate cauzele de agravare sau de

atenuare a pedepsei, deoarece numai printr-o apreciere de ansamblu asupra tuturor

împrejurărilor care au influență asupra gradului de pericol social concret al faptei și

5

asupra stării de periculozitate a făptuitorului se poate stabili pedeapsa corespunzătoare și

pot fi atinse scopurile reacțiunii represive.

Colegiul penal lărgit, verificând criticele apărătorului raportate la actele dosarului,

conchide asupra admiterii acestora, inclusiv pentru alte motive decât cele nuanțate în

cererea de recurs. În particular, la baza acestei statuări stau modificările legislative ce

vizează nemijlocit conținutul normei de incriminare din cauza deferită judecății – art. 190

Cod penal.

Pentru a detalia considerațiunile ce fundamentează soluția de casare a sentinței și

deciziei instanței de apel, Colegiul pornește de la aceea că, reieșind din baza factologică

reținută în sarcina inculpatului, acesta a fost recunoscut vinovat de dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere cu cauzarea de daune în

proporții considerabile, pe două capete de acuzare, acțiunile inculpatului fiind încadrate

juridic în temeiul art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal.

La momentul judecării cauzei de către instanțele de fond, calificarea faptei și

încadrarea juridică a acesteia a fost corect stabilită în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod

penal. Speței fiindu-i incidente prevederile art. 8 din Codul penal, potrivit cărora

caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în

vigoare la momentul săvîrșirii faptei.

Prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, în vigoare din 17 august 2018, au fost operate

mai multe modificări la Codul penal, inclusiv acestea vizează norma de incriminare din

această cauză, art. 190 Cod penal, potrivit cărora:

„4. La articolul 190:

în dispoziția alineatului (1), textul „înșelăciune sau abuz de încredere” se substituie

cu textul „inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca

adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința

naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea

acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau

anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau

viclean care a produs daune considerabile”;

în dispoziția alineatului (2), litera c) se exclude.”

Așadar, la 26 iulie 2018, în primul rând, a fost adoptată o nouă redacție a alin. (1)

din art. 190 Cod penal, expus în felul următor: „Escrocheria, adică dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte

adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în

care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului

juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de

comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile, care se

pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 850 unități convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la

3 ani.

6

Și, în al doilea rând, agravanta de la alin. (2) al art. 190 inserat la lit. c): cu cauzarea

de daune în proporții considerabile a fost exclusă, regăsindu-și sediul juridic în

componența alin. (1) din aceiași normă.

Din conținutul prevederilor legale sus-indicate, reiese că legislatorul a concretizat

fapta și consecințele prejudiciabile prin care se poate comite infracțiunea de escrocherie,

adoptând un concept mai detaliat a metodelor prin care se săvârșește dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune.

Testul timpului a arătat că, varianta anterioară a dispoziției escrocheriei a condus,

prin formularea ei vagă, la instituirea unei practici judiciare prin care unele persoane erau

trase la răspundere penală pentru simplul fapt al neexecutării obligațiilor civile. Astfel,

prin noua redacție a art. 190 alin. (1) din Codul penal, a fost detaliată latura obiectivă a

infracțiunii de escrocherie, legislatorul urmărind scopul eliminării acestei interpretări

extensive defavorabile.

Revenind la circumstanțele concrete din această cauză, Colegiul urmează să

constate că, de fapt, acțiunile infracționale comise de Untu M. se subscriu și în continuare

infracțiunii de escrocherie, însă prejudicierea considerabilă a părților vătămate deja nu

mai este o variantă agravantă de comitere a acestei infracțiuni, ci se încadrează în

varianta-tip a infracțiunii de escrocherie stipulate de legiuitor, conform noilor modificări,

în alin. (1), ceea ce, în principiu, îi atenuează situația inculpatului și îi permite instanței

de recurs, la această etapă a procedurilor să intervină în soluțiile adoptate pe marginea

acestei cauze.

Raționamentele de mai sus se fundamentează pe prevederile art. 10 Cod penal,

potrivit cărora legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează

pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect

retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la

intrarea în vigoare a acestei legi.

Totodată, se notează că, inculpatul Untu M. în prima instanță a manifestat dorința

de a beneficia de procedura simplificată de judecare a cauzei, care se bazează pe probele

administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.

Din atare considerente, la realizarea procedeului de individualizare a pedepsei în privința

lui Untu M. instanța de recurs va ține seama de prevederile din alin. (8) al art. 3641 din

Codul de procedură penală, potrivit cărora inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor

imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în

faza urmăririi penale, solicitare care a fost admisă de către instanță prin încheiere,

beneficiază de o reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul

pedepsei cu închisoarea ori cu muncă neremunerată în folosul comunității și de o

reducere cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu

amendă.

Sancțiunea expusă de legislator în alin. (1) al art. 190 Cod penal, prevede trei forme

alternative de pedeapsă: amendă în mărime de la 550 la 850 unități convenționale, sau

muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau închisoare de

până la 3 ani.

7

Având în vedere caracterul faptelor comise de inculpat și luând în considerație

recunoașterea vinovăției, căința sinceră, regretul manifestat de inculpat față de faptele

comise, lipsa circumstanțelor agravante, Colegiul penal lărgit consideră oportun de a-i

aplica lui Untu M. pedeapsa principală, pe ambele capete de acuzare, sub formă de

amendă fiind, în acest sens, în deplin acord cu instanțele de fond, că anume această

pedeapsă este echitabilă faptelor comise de inculpat și prejudiciului cauzat părților

vătămate.

Noile limite ale pedepsei sub formă de amendă, reieșind din dispoziția alin. (8) al

art. 3641 din Codul de procedură, se cuprind între 412,5 unități convenționale și 637,5

unități convenționale, instanța fiind unica în drept să aprecieze cuantumul concret al

pedepsei aplicate nemijlocit inculpatului.

În general, aplicarea corectă și echitabilă a pedepsei este unul dintre principiile de

bază ale justiției penale, iar criteriile de individualizare aplicate de instanțele de judecată

la stabilirea pedepsei determină caracterul personal și proporțional al acesteia. Folosirea

unor criterii clare și uniforme la stabilirea cuantumului pedepsei contribuie semnificativ

la realizarea caracterului predictibil al legii penale.

Acestea fiind consemnate, Colegiul reține că cauzei date îi sunt subsecvente mai

multe norme penale și procesual-penale (art. 61, 75 CP, art. 3641 CPP ), care urmează a fi

luate în considerare la realizarea operațiunii de individualizare a pedepsei concrete

aplicate inculpatului Untu M. pentru infracțiunile comise.

Față de cele ce preced, instanța de recurs conchide că, Untu M. urmează a fi

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, pe

epizodul cu partea vătămată Tcaci M., și se condamnă la pedeapsă sub formă de amendă

în mărime de 500 unități convenționale. Tot Untu M. urmează a fi recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, pe epizodul cu partea

vătămată Bucățel Șt., și se condamnă la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500

unități convenționale. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni

prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Untu M. i se va stabili pedeapsa definitivă

sub formă de amendă în cuantum de 550 unități convenționale, ceea ce constituie 27500

lei.

Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocata Gorea Tatiana în numele inculpatului,

casează total sentința Judecătoriei Criuleni, sediul central din 30 martie 2018 și decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2018, rejudecă cauza și pronunță

o nouă hotărâre, după cum urmează:

Untu Marcel XXXXX se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (1) Cod penal, pe epizodul cu partea vătămată Tcaci Maria, și se condamnă

la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale.

Untu Marcel XXXXX se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

8

art. 190 alin. (1) Cod penal, pe epizodul cu partea vătămată Bucățel Ștefan, și se

condamnă la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, lui Untu Marcel XXXXX i se stabilește pedeapsa definitivă sub

formă de amendă în cuantum de 550 unități convenționale, ceea ce constituie 27500 lei.

Se explică lui Untu Marcel XXXXX că, în temeiul art. 64 alin. (31) Cod penal,

condamnatul este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în cel

mult 72 de ore din momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz, se

consideră că sancțiunea amenzii este executată integral.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 decembrie 2018.

Președinte COVALENCO Elena

Judecător CATAN Liliana

Judecător DIACONU Iurie

Judecător GUZUN Ion

Judecător BEJENARU Iurie

9