1ra-172/2018 — art. 326 alin. 3 lit. a CP

1ra-172/2018 — art. 326 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-172/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2017 și a sentinței

Judecătoriei Orhei din 10 martie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Iurcu Ion Xxxxx, născut la xxxxx, originar și domiciliat r-nul

Xxxxx s. Xxxxx str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Iurcu Ion Xxxxx a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, la amendă

în mărime de 3.000 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 150.000 lei.

A fost confiscat de la Iurcu I. în folosul statului, contravaloarea în lei MD a

sumei de 7.500 euro, rezultate din infracțiune, inclusiv suma de 1.170 euro, ridicată în

cadrul percheziției la domiciliul lui Iurcu I. și anexată la cauza penală.

Acțiunea civilă a fost admisă și s-a încasat de la Iurcu I. în beneficiul lui Trofim

S., prejudiciul material în mărime de 168.000 lei.

angajaților Procuraturii, magistraților Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău și Curții

de Apel Chișinău, în perioada aprilie 2016 - 06 decembrie 2016, a pretins și a primit

de la Trofim Svetlana Xxxxx, bani în sumă de 16.000 de euro, din care, a primit în

luna aprilie 2016 suma de 7.500 euro (care potrivit cursului oficial al BNM constituie

167.959,5 lei), pentru a influența și ai determina pe procurorii din cadrul Procuraturii

Botanica, mun. Chișinău, judecătorii Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău și Curții

de Apel Chișinău, pentru a-l achita pe Trofim Corneliu, fiul lui Trofim S., în cadrul

1

dosarului penal pornit pe faptul comercializării drogurilor, în care avea calitatea de

inculpat, aflat spre examinare în Judecătoria Ciocana mun. Chișinău.

Ulterior, Iurcu I., urmărind scopul obținerii mijloacelor financiare ce nu i se

cuvin, susținând că are influență asupra angajaților Procuraturii, magistraților

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău și Curții de Apel Chișinău, și poate să-i

determine pe aceștia să adopte o decizie favorabilă în privința lui Trofim Corneliu, și

anume, să fie adoptată o sentință de achitare în cauza penală, aflată la examinare în

Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, a pretins în continuare de la Trofim S. partea

restantă din suma totală de 16.000 euro, și anume suma de 8.500 euro.

Continuându-și acțiunile sale infracționale, la 06 decembrie 2016, Iurcu I.,

aflându-se pe str. Xxxxx, sat. Xxxxx, r-nul Xxxxx, a primit de la Trofim S., bani ce nu i

se cuvin și anterior pretinși în sumă de 8.500 euro (care potrivit cursului oficial al

BNM constituie suma de 183.934,9 lei), susținând că va influența angajații

Procuraturii, judecătorii Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău și Curții de Apel

Chișinău, determinându-i pe aceștia să adoptate o sentință de achitare, în cauza

penală de învinuire a lui Trofim Corneliu, care se afla spre examinare în Judecătoria

Ciocana, mun. Chișinău, iar în total a pretins și a primit bani în sumă de 351.894,4

lei, care potrivit art. 126 alin. (11) Cod penal, se consideră proporții deosebit de mari.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

faptele inculpatului Iurcu I., au fost calificate de drept în baza art. 326 alin. (3) lit. a)

Cod penal și anume –pretinderea și primirea personal bani, pentru sine, de către o persoană

care susține că are influență asupra unei persoane publice, persoane cu funcție de demnitate

publică, pentru a-l face să îndeplinească sau nu, ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea

unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu

săvârșite, cu primirea de bunuri în proporții deosebit de mari.

inculpatului, care a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie excluse prevederile ce țin de

confiscarea de la Iurcu I. în folosul statului contravaloarea în lei MD a sumei de

7.500 euro, rezultate din infracțiune, inclusiv suma de 1.170 euro, ridicată în cadrul

percheziției la domiciliul lui Iurcu I. și anexată la cauza penală.

În motivarea apelului a invocat:

- confiscarea în favoarea statului a contravalorii sumei de 7.500 euro și a sumei

de 1.170 euro, ridicată în cadrul percheziției la domiciliul inculpatului, nu

corespunde rigorilor stipulate în conținutul art. 106 Cod penal, ce reglementează

confiscarea specială a bunurilor utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate din

infracțiune;

- instanța de judecată la dispunerea confiscării sumelor de bani, nu a luat în

vedere și a ignorat prevederile lit. a) și b), alin. (2) al art. 106 Cod penal, unde expres

este stipulat că sunt supuse confiscării speciale bunurile rezultate din fapta

prevăzută de prezentul cod „cu excepția bunurilor și veniturilor care urmează a fi

restituite proprietarului legal” sau „dobândite prin săvârșirea infracțiunii, dacă nu

urmează a fi restituite persoanei vătămate sau nu sunt destinate pentru

2

despăgubirea acestora”, or instanța în continuarea confiscării a dispus încasarea în

beneficiul părții vătămate a prejudiciului material cauzat prin infracțiune;

- confiscarea specială a sumelor de bani indicate în dispozitivul sentinței, a fost

aplicată contrar prevederilor alin. (2) art. 106 Cod penal și pct. 4) alin. (1) art. 162

Cod de procedură penală, astfel banii confiscați în favoarea statului, urmau a fi

restituiți părții vătămate.

2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

starea de fapt constatată de prima instanță, precum și juridică a corespunderii exacte

între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței

infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate motivele invocate în apel, ce

vizează soluționarea chestiunii cu privire la confiscarea specială a bunurilor utilizate

la săvârșirea infracțiunii.

Instanța de apel, analizând prevederile din art. 106 alin. (1) și (3) Cod penal, în

raport cu starea de fapt și de drept stabilită în cauză, a reținut că prima instanță

corect a confiscat de la inculpat și a trecut în venitul statului contravaloarea în lei

MD a sumei de 7.500 euro, rezultate din infracțiune, inclusiv suma de 1.170 euro,

ridicată în cadrul percheziției la domiciliu inculpatului, care conform încheierii

Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) din 19 ianuarie 2017 și procesului-verbal din

20 ianuarie 2017, a fost sechestrată și anexată la cauza penală.

Instanța de apel a respins motivele invocate de apelant, precum că mijloacele

bănești confiscate îi aparțin părții vătămate, iar instanța contrar prevederilor art. 106

alin. (2) lit. a) și b) Cod penal, le-a confiscat, deoarece prima instanță a admis integral

acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Trofim S. încasând din contul

inculpatului în beneficiul părții vătămate a prejudiciului material cauzat prin

infracțiune în mărime de 168.000 lei.

către avocatul Bîrcă L. în numele inculpatului, prin care solicită casarea acestora, în

partea ce ține de confiscarea de la Iurcu I. în folosul statului contravaloarea în lei MD

a sumei de 7.500 euro, rezultate din infracțiune, inclusiv suma de 1.170 euro, ridicată

în cadrul percheziției de la domiciliul lui Iurcu I., cu restituirea bunurilor confiscate.

În motivarea recursului invocă:

- instanțele de fond nu au luat în considerație faptul că inculpatul se căiește

sincer de cele comise, a conștientizat ilegalitatea acțiunilor sale, declarând că pe

viitor nu va mai comite asemenea fapte;

- mijloacele bănești confiscate îi aparțin părții vătămate, iar instanța contrar

prevederilor art. 106 alin. (2) Cod penal, le-a confiscat, mai mult ca atât în instanța de

apel, partea vătămată de la început a susținut apelul declarat de avocatul

inculpatului.

În drept, recursul declarat este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

3

penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat,

solicitând de a-l respinge ca inadmisibil, deoarece instanța de apel a constatat și

apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind aplicarea pedepsei inculpatului în

strictă conformitate cu prevederile art. 61, 75 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu

dispozițiile legii. Instanța de apel și-a argumentat suficient soluția și corect a respins

apelul declarat de avocatul Amihalachioaie G., constatând că prima instanță just a

confiscat de la Iurcu I. în folosul statului, contravaloarea în lei MD a sumei de 7.500

euro, rezultate din infracțiune, inclusiv suma de 1.170 euro, ridicată în cadrul

percheziției la domiciliul lui Iurcu I. și anexată la cauza penală, deoarece prima

instanță a admis integral acțiunea civilă înaintată de partea vătămată.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursului, autorul invocă ca temei pentru recurs

prevederile pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii

sau acesta este expus neclar sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

În același timp, Colegiul penal constată din recursul declarat, că avocatul Bîrcă

L. în numele inculpatului, nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de

judecată, încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite și nici pedeapsa stabilită

inculpatului, invocând doar dezacordul cu faptul confiscării de la Iurcu I. în folosul

statului contravaloarea în lei MD a sumei de 7.500 euro, rezultată din infracțiune,

inclusiv suma de 1.170 euro, ridicată în cadrul percheziției de la domiciliul lui Iurcu

I., cu restituirea bunurilor confiscate, deoarece mijloacele bănești confiscate aparțin

părții vătămate, iar instanțele de fond contrar prevederilor art. 106 alin. (2) Cod

penal, le-a confiscat.

Analizând textul deciziei atacate, Colegiul constată că, temeiul invocat de către

recurent, prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-a găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

4

invocate în cererea de apel declarată, hotărârea cuprinzând și motivele pe care se

întemeiază soluția adoptată, inclusiv și asupra chestiunii invocate de apărător și

menționată mai sus. Din textul deciziei recurate se atestă, că instanța de apel, a

statuat corectitudinea concluziei primei instanțe de a aplica prevederile art. 106 Cod

penal, de a confisca de la inculpat și trece în venitul statului contravaloarea în lei MD

a sumei de 7.500 euro, rezultate din infracțiune, inclusiv suma de 1.170 euro, ridicată

în cadrul percheziției la domiciliu inculpatului, care conform încheierii Judecătoriei

Chișinău (sediul Buiucani) din 19 ianuarie 2017 și procesului-verbal din 20 ianuarie

2017, a fost sechestrată și anexată la cauza penală.

Instanța de recurs consideră că, de fapt prin argumentele invocate sub aspectul

temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

recurentul își exprimă dezacordul cu motivarea hotărârii instanței de apel referitor la

aplicarea prevederilor art. 106 Cod penal – confiscarea specială a sumei de 7.500

euro, rezultate din infracțiune, inclusiv a sumei de 1.170 euro, ridicată în cadrul

percheziției la domiciliu inculpatului, însă aceste critici au format obiectul discuției

și asupra cărora instanța de apel s-a expus întemeiat.

Astfel, aplicarea confiscării speciale a sumei de 7.500 euro, rezultate din

infracțiune, inclusiv a sumei de 1.170 euro, ridicată în cadrul percheziției la

domiciliul inculpatului, în viziunea Colegiului penal este just bazată pe norma art.

106 alin. (1) și (2) lit. a) Cod penal, în vigoare la momentul comiterii infracțiunii,

unde este stipulat că, confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în

proprietatea statului a bunurilor (inclusiv a valorilor valutare) utilizate la săvârșirea

infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni. În cazul în care bunurile utilizate la săvârșirea

infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni nu mai există sau nu se găsesc, se confiscă

contravaloarea acestora. Sânt supuse confiscării speciale bunurile rezultate din fapta

prevăzută de prezentul cod, precum și orice venituri de la aceste bunuri, cu excepția

bunurilor și veniturilor care urmează a fi restituite proprietarului legal. Iar alin. (3) al

aceleiași norme prevede că, confiscarea specială se aplică persoanelor care au comis fapte

prevăzute de prezentul cod. În prezenta speță se constată, că Iurcu I. a primit de la

partea vătămată, inițial suma de 7.500 euro, care constituie bunuri rezultate din

infracțiunea comisă, însă luând în considerație că aceste bunuri rezultate din fapta

prevăzută de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, nu au fost găsite, instanțele de fond

just au confiscat contravaloarea în lei MD a sumei de 7.500 euro, rezultate din

infracțiune, inclusiv suma de 1.170 euro, ridicată în cadrul percheziției la domiciliul

inculpatului din data de 06.12.2012.

Ce ține de faptul că mijloacele bănești confiscate îi aparțin părții vătămate, iar

instanța contrar prevederilor art. 106 alin. (2) Cod penal, le-a confiscat, Colegiul

penal verificând actele și lucrările dosarului constată, că în cuprinsul filei 151 în

decizie, se motivează corespunzător, că motivele invocate de apelant, precum că

mijloacele bănești confiscate îi aparțin părții vătămate, se resping, deoarece prima

instanță a admis integral acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Trofim S.,

încasând din contul inculpatului în beneficiul acesteia prejudiciul material cauzat

prin infracțiune în mărime de 168.000 lei. Astfel, Colegiul penal consideră justă

5

aplicarea confiscării speciale a sumei de 7.500 euro, rezultate din infracțiune, inclusiv

suma de 1.170 euro, în prezenta cauză penală.

Cât privește argumentul părții apărării, precum că instanțele de fond nu au luat

în considerație faptul, că inculpatul se căiește sincer de cele comise, a conștientizat

ilegalitatea acțiunilor sale, declarând că pe viitor nu va mai comite asemenea fapte,

Colegiul penal îl consideră declarativ, deoarece circumstanțele menționate au fost

luate în considerație de către instanțele de fond la aplicarea pedepsei inculpatului,

Iurcu I.

La fel, instanța de recurs respinge și cererea părții vătămate Trofim S., prin care

solicită suspendarea examinării recursului declarat de către avocatul Bîrcă L. în

numele inculpatului, deoarece ultima nu a contestat cu recurs decizia instanței de

apel, iar pretențiile acesteia urmează a fi examinate în procedura apelului.

Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal constată că instanța de apel

a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, argumentând pe deplin

motivele pentru care a respins apelul declarat de avocatul Amihalachioaie G. ca

nefondat, cu menținerea sentinței atacate, fără careva modificări, urmare a

circumstanțelor expuse mai sus.

Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea

de drept prevăzută în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deci, nu

persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, din care considerent

se dispune inadmisibilitatea recursului declarat.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bîrcă Ludmila în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 17 octombrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Iurcu Ion Xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la data de 21 februarie 2018.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

6