1ra-473/2018 — art.27,187 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-473/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie

2017, în cauza penală privindu-l pe

Untilov Lilian Xxxxx, născut la xxxxx, originar din mun.

Xxxxx, domiciliat r-nul Xxxxx s. Xxxxx str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T AT:

procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

Untilov Lilian Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 27, 187 alin.

(1) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, i-a fost suspendată condiționat executarea pedepsei,

pe o perioadă de probațiune de 2 ani, dacă în această perioadă nu va săvârși o nouă

infracțiune, îndreptățind prin comportare exemplară încrederea acordată.

intervalul de la ora 10:45 până la ora 11:00, prin acces liber, aflându-se în incinta

magazinului de produse alimentare SRL „Lendiana”, amplasat în r-nul Xxxxx, s.

Xxxxx, str. Xxxxx, în mod deschis a sustras din masa vânzătorului bani în valoare de

aproximativ 200 lei și câteva cartele de reîncărcare a contului companiei IM „Orange

Moldova” SA, însă acțiunile sale infracționale nu le-a realizat până la capăt, din

motive ce nu depind de voința sa, fiind reținut după sustragere de către vânzătoarele

magazinului.

1

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, respectivele acțiunii a lui Untilov L. au

fost calificate de drept în baza art. 27, 187 alin. (1) Cod penal, tentativa jafului, adică

sustragerii deschise a bunurilor altei persoane.

parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie încasate din contul

inculpatului suma de 994 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, pentru efectuarea

expertizei psihiatrico-legale.

În motivarea apelului a invocat, că instanța de judecată nejustificat,

interpretând eronat prevederile legislației naționale procesual penale, a respins

solicitarea acuzatorului în partea încasării din contul condamnatului, în beneficiul

statului a cheltuielilor judiciare sus.

2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

pronunțarea sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de

drept, just ajungând la concluzia, că inculpatul a săvârșit anume infracțiunea

imputată, împrejurări ce au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală, fiind apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, iar toate în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel, luând in considerație starea sănătății inculpatului Untilov L.,

gradul de invaliditate din copilărie, faptul că este retard mintal și luând în

considerație, că acesta nu este periculos pentru societate, a considerat justă concluzia

primei instanțe, precum că este necesar de a stabili inculpatului pedeapsă sub formă

de închisoare cu stabilirea unui termen probațiune.

Referitor la solicitarea procurorului de a încasa din contul inculpatului

cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizei psihiatrico-legale, instanța de apel

a considerat-o neîntemeiată.

În opinia instanței de apel, în cazurile când expertiza a fost dispusă de către

organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea

acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din

contul mijloacelor bănești a bugetului de stat.

În sensul dat, instanța de apel a constatat faptul, că cheltuielile suportate în

cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul

statutului.

care solicită casarea acesteia, în partea ce ține de neîncasarea cheltuielilor judiciare,

cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

2

În motivarea recursului invocă:

- soluția instanței de apel prin care a fost menținută sentința, referitor la

încasarea cheltuielilor de judecată, contravine normelor procesual penale în vigoare;

- legislatorul a expus suficient de clar în art. 229 Cod de procedură penală,

obligativitatea suportării cheltuielilor judiciare de către condamnat;

- avansarea cheltuielilor judiciare de către stat își are temeiul în necesitatea

desfășurării procesului penal din oficiu, pentru ca nici un infractor să nu rămână

nepedepsit;

- persoana condamnată, urmează să suporte aceste cheltuieli în baza culpei sale

infracționale, deoarece fără săvârșirea infracțiunii, astfel de cheltuieli nu s-ar fi

realizat, adică inculpatul urmează să suporte numai acele cheltuieli, care sunt în

culpă procesuală;

- persoanele condamnate urmează să plătească toate cheltuielile efectuate de la

începerea urmăririi penale și până la punerea în executare a hotărârii de

condamnare, chiar și plata unei expertize dispuse din oficiu sau la cererea părții

civile;

- cheltuielile de judecată suportate de către stat în cauza penală de învinuirea

lui Untilov L., pentru efectuarea expertizei psihiatrice în privința învinuitului,

urmează să fie încasate din contul acestuia;

În drept, procurorul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente:

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și/sau material.

La temeiurile de drept ale recursului declarat, autorul invocă temeiul de casare

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume că, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

Totodată din textul recursului, Colegiul atestă, că autorul în esență critică

decizia instanței de apel adoptată în latura civilă, prin care a fost menținută

hotărârea primei instanțe, prin care a fost respinsă solicitarea acuzatorului de stat de

3

a fi încasate din contul inculpatului, cheltuielile de judecată pentru efectuarea

expertizei psihiatrico-legală în cauza dată, în sumă de 994 lei.

Așadar, în privința alegaților invocate de procuror se constată, că au constituit

obiect de discuție în instanța de apel și asupra cărora această instanță s-a expus

întemeiat, concluzii pe care le susține și instanța de recurs.

În cauza deferită judecării, recurentul solicită invocând prevederile art. 227 și

229 alin. (1) Cod de procedură penală, încasarea cheltuielilor suportate pentru

efectuarea raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 988 a - 216 din

04.11.2016, în sumă de 994 lei, motivând că legea prevede ca condamnatul să suporte

cheltuielile judiciare.

La cele invocate supra, instanța de recurs menționează, că aceste argumente ale

recurentului sunt neîntemeiate, deoarece dispoziția art. 143 prevede, că expertiza se

dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor

enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte probe nu poate

fi stabilit adevărul în cauză (art. 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală).

Instanța de recurs relevă dispoziția alin. (2) art. 229 potrivit căreia, instanța de

judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare... Prin urmare, se

atestă că norma dată nu poartă un caracter imperativ, ci unul facultativ, lăsând la

discreția instanței de a hotărî asupra chestiunii plății cheltuielilor judiciare, ținând

cont de împrejurările cauzei și suportării acestor cheltuieli.

La fel, Colegiul evidențiază, că în cazurile când expertiza a fost dispusă de către

organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea

acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din

contul mijloacelor bănești a bugetului de stat.

Prin urmare, se reține că expertiza nr. 988 a - 216 din 04.11.2016, a fost ordonată

de către organul de urmărire penală în vederea stabilirii circumstanțelor cauzei,

constituind acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea

învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării.

În acest sens, Colegiul penal statuează, că cheltuielile suportate în cadrul

urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii imputate, prin numirea efectuării expertizei în prezenta cauză,

reprezintă cheltuieli judiciare ce urmează a fi achitate din bugetul de stat.

Astfel, sunt apreciate ca fiind corecte concluziile instanței de apel referitoare la

respingerea solicitării înaintate de către acuzatorul de stat privind încasarea de la

inculpatul, Untilov L. a sumei de 994 lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru

efectuarea expertizei în prezenta cauză.

În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că nu este incident în speță cazul de

casare invocat de către recurent, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de

recurs, în sensul casării hotărârii judecătorești contestate, în latura civilă.

4

Din considerentele expuse, Colegiul penal apreciază, că argumentele invocate

de recurent sânt nefondate, ceea ce impune concluzia privind inadmisibilitatea

recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Untilov Lilian Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la data de 28 martie 2018.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

5