1re-155/2018 — art. 42 alin. 3, 361 alin. 2 lit. d; 42 alin. 3, art. 243 alin. 3 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 42 alin. 3, 361 alin. 2 lit. d; 42 alin. 3, art. 243 alin. 3 lit. b CP
- Temei legal
- art. 455 alin. 2 pct. 7 CPP
1re-155/2018 — art. 42 alin. 3, 361 alin. 2 lit. d; 42 alin. 3, art. 243 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1re-155/2018
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
05 decembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Vladimir Timofti,
Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma, Anatolie Țurcan, Elena Cobzac,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către
inculpații Țopa Viorel, Paveliu Răzvan și avocatul acestora Dumitru Pavel, prin care
se solicită casarea încheierii Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 15
noiembrie 2018 privind respingerea cererii de strămutare a cauzei penale, de la
Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad,
Termenul de examinare a cauzei:
27.11.2018-05.12.2018
A C O N S T A T A T:
La 09 noiembrie 2018, avocatul Dumitru Pavel și inculpații Țopa Viorel,
Paveliu Răzvan au adresat Curții Supreme de Justiție cerere, în care au solicitat
strămutarea judecării cauzei penale în privința ultimilor, acuzați în baza art. 42, 243
alin. (3) lit. b), 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, de la Curtea de Apel Chișinău la o altă
instanță egală în grad, invocând că au întâlnit dificultăți la exercitarea drepturilor
procesuale privind accesul la o instanță imparțială, iar o parte din judecători și
procurori fiind în situații de incompatibilitate, existând circumstanțe ce pun la
îndoială imparțialitatea tuturor judecătorilor din instanța de apel, care sunt vizați în
multe cauze de rezonanță, figurând și în diverse investigații jurnalistice.
Prin încheierea Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 15
noiembrie 2018 a fost respinsă cererea de strămutare menționată mai sus.
În motivarea încheierii a fost menționat că, argumentele invocate de către
autorii cererii de strămutare nu sunt relevante împrejurărilor care ar genera vreun
temei de drept din categoria celor prevăzute de lege, pentru strămutarea cauzei
penale la o altă instanță egală în grad.
Încheierea menționată mai sus, este atacată cu recurs în anulare de către
avocatul Dumitru Pavel și inculpații Țopa Viorel, Paveliu Răzvan, care solicită
casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cererii de strămutare de aceeași instanță,
în alt complet de judecători.
În motivarea recursului în anulare invocă:
- în prezenta cauză, instanța a ignorat o circumstanță importantă, încălcând
flagrant procedura penală și anume la data de 13.11.2018 în cancelaria Colegiului
penal al Curții Supreme de Justiție a fost înregistrată cererea de ridicare a excepției
1
de neconstituționalitate a sintagmei „cu cel puțin 5 zile înainte de începerea
cerecetării judecătorești” din prevederile art. 47 alin. (1) Cod de procedură penală,
care respectiv prin încheierea din 15.11.2018 a fost considerat că această cerere
întrunește cerințele legale și a remis-o Curții Constituționale, însă în mod ilegal și
arbitrar nu a dispus suspendarea judecării cererii de strămutare, prin ce a încălcat
expres principiul legalității procesului penal, prevăzut de art. 7 Cod de procedură
penală;
- a fost ignorată obligația instanței de a suspenda procesul, odată cu remiterea
excepției de neconstituționalitate către Curtea Constituțională, care nu poate judeca
fondul excepției de neconstituționalitate prin prisma art. 135 al Constituției, care
permite Curții de a raporta o normă legală la o normă constituțională, doar aferent
normelor legale incidente într-o cauză particulară la Legea Fundamentală, ținând
cont de practica de aplicare a acestei norme;
- instanța a încălcat expres procedura penală – art. 7 alin. (3) Cod de procedură
penală, care o obligă să suspende procesul și să nu continuie judecarea cauzei până
nu se pronunță Curtea Constituțională, iar pe de altă parte, i-a privat pe recurenți de
un proces echitabil, dat fiind că a aplicat o normă judiciară care urma mai întâi să fie
verificată de Curtea Constituțională, iar pe de altă parte i-a privat pe recurenți de un
proces echitabil, lipsindu-i pe recurenți de a beneficia de remedii legale –
recunoașterea unei norme neconstituționale.
În drept, recursul în anulare este întemeiat în baza art. art. 6 pct. 44), 7, 453 Cod
de procedură penală, art. 135 alin. (1) lit. a) al Constituiției Republicii Moldova, art. 6
CEDO.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea
acestuia, din următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, în
redacția Legii nr. 66 din 05 aprilie 2012, în vigoare din 27 octombrie 2012, persoanele
menționate la art. 401 alin. (1) Cod de procedură penală, precum și în numele
persoanelor menționate în pct. 2)-4) al normei menționate, apărătorul sau
reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare
împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac.
Totodată, Colegiul penal relevă normele prevăzute de art. 453 alin. (1), art. 455
alin. (2) pct. 3)-5), art. 3 alin. (1) Cod de procedură penală, unde este stipulat că
hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor
de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în
cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare
trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței,
fapta constatată și dispozitivul sentinței; data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în
apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului; data adoptării deciziei în
recurs, și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea
procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în
instanța judecătorească.
2
Astfel, prevederile legale menționate mai sus prescriu în mod expres, că pot fi
atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată o
cauză penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau
încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.
Reieșind din conținutul recursului în anulare și materialele dosarului, se
constată că recurenții contestă o hotărâre judecătorească adoptată, asupra unei cereri
de strămutare în procedura art. 46-49 Cod de procedură penală, adică prin care nu a
fost judecată o cauză penală în fond, respectiv nu au fost adoptate hotărâri de
condamnare, achitare sau încetare a procesului penal, așa cum este stipulat în sensul
prevederilor art. art. 452 și 455 alin. (2) pct. 3)-5) Cod de procedură penală.
Ținând cont de prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură
penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către
inculpații Țopa Viorel, Paveliu Răzvan și avocatul acestora Dumitru Pavel, întrucât
acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut.
În conformitate cu art. 456 alin. (1) și art. 432 alin. (1)-(2) pct. 1) Cod
procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către inculpații Țopa Viorel,
Paveliu Răzvan și avocatul acestora Dumitru Pavel, împotriva încheierii Colegiului
penal al Curții Supreme de Justiție din 15 noiembrie 2018, privind respingerea cererii
de strămutare a cauzei penale, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și
conținut.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 decembrie 2018.
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Victor Boico
Nadejda Toma
Anatolie Țurcan
Elena Cobzac
3