1re-155/2018 — art. 42 alin. 3, 361 alin. 2 lit. d; 42 alin. 3, art. 243 alin. 3 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 42 alin. 3, 361 alin. 2 lit. d; 42 alin. 3, art. 243 alin. 3 lit. b CP
- Temei legal
- art. 455 alin. 2 pct. 7 CPP
1re-155/2018 — art. 42 alin. 3, 361 alin. 2 lit. d; 42 alin. 3, art. 243 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1re-155/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 05 decembrie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma, Anatolie Țurcan, Elena Cobzac, examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către inculpații Țopa Viorel, Paveliu Răzvan și avocatul acestora Dumitru Pavel, prin care se solicită casarea încheierii Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 15 noiembrie 2018 privind respingerea cererii de strămutare a cauzei penale, de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad, Termenul de examinare a cauzei: 27.11.2018-05.12.2018 A C O N S T A T A T:
La 09 noiembrie 2018, avocatul Dumitru Pavel și inculpații Țopa Viorel, Paveliu Răzvan au adresat Curții Supreme de Justiție cerere, în care au solicitat strămutarea judecării cauzei penale în privința ultimilor, acuzați în baza art. 42, 243 alin. (3) lit. b), 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad, invocând că au întâlnit dificultăți la exercitarea drepturilor procesuale privind accesul la o instanță imparțială, iar o parte din judecători și procurori fiind în situații de incompatibilitate, existând circumstanțe ce pun la îndoială imparțialitatea tuturor judecătorilor din instanța de apel, care sunt vizați în multe cauze de rezonanță, figurând și în diverse investigații jurnalistice.
Prin încheierea Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 15 noiembrie 2018 a fost respinsă cererea de strămutare menționată mai sus. În motivarea încheierii a fost menționat că, argumentele invocate de către autorii cererii de strămutare nu sunt relevante împrejurărilor care ar genera vreun temei de drept din categoria celor prevăzute de lege, pentru strămutarea cauzei penale la o altă instanță egală în grad.
Încheierea menționată mai sus, este atacată cu recurs în anulare de către avocatul Dumitru Pavel și inculpații Țopa Viorel, Paveliu Răzvan, care solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cererii de strămutare de aceeași instanță, în alt complet de judecători. În motivarea recursului în anulare invocă: - în prezenta cauză, instanța a ignorat o circumstanță importantă, încălcând flagrant procedura penală și anume la data de 13.11.2018 în cancelaria Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție a fost înregistrată cererea de ridicare a excepției 1 de neconstituționalitate a sintagmei „cu cel puțin 5 zile înainte de începerea cerecetării judecătorești” din prevederile art. 47 alin. (1) Cod de procedură penală, care respectiv prin încheierea din 15.11.2018 a fost considerat că această cerere întrunește cerințele legale și a remis-o Curții Constituționale, însă în mod ilegal și arbitrar nu a dispus suspendarea judecării cererii de strămutare, prin ce a încălcat expres principiul legalității procesului penal, prevăzut de art. 7 Cod de procedură penală; - a fost ignorată obligația instanței de a suspenda procesul, odată cu remiterea excepției de neconstituționalitate către Curtea Constituțională, care nu poate judeca fondul excepției de neconstituționalitate prin prisma art. 135 al Constituției, care permite Curții de a raporta o normă legală la o normă constituțională, doar aferent normelor legale incidente într-o cauză particulară la Legea Fundamentală, ținând cont de practica de aplicare a acestei norme; - instanța a încălcat expres procedura penală – art. 7 alin. (3) Cod de procedură penală, care o obligă să suspende procesul și să nu continuie judecarea cauzei până nu se pronunță Curtea Constituțională, iar pe de altă parte, i-a privat pe recurenți de un proces echitabil, dat fiind că a aplicat o normă judiciară care urma mai întâi să fie verificată de Curtea Constituțională, iar pe de altă parte i-a privat pe recurenți de un proces echitabil, lipsindu-i pe recurenți de a beneficia de remedii legale – recunoașterea unei norme neconstituționale. În drept, recursul în anulare este întemeiat în baza art. art. 6 pct. 44), 7, 453 Cod de procedură penală, art. 135 alin. (1) lit. a) al Constituiției Republicii Moldova, art. 6 CEDO.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente: În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, în redacția Legii nr. 66 din 05 aprilie 2012, în vigoare din 27 octombrie 2012, persoanele menționate la art. 401 alin. (1) Cod de procedură penală, precum și în numele persoanelor menționate în pct. 2)-4) al normei menționate, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Totodată, Colegiul penal relevă normele prevăzute de art. 453 alin. (1), art. 455 alin. (2) pct. 3)-5), art. 3 alin. (1) Cod de procedură penală, unde este stipulat că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței; data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului; data adoptării deciziei în recurs, și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. 2 Astfel, prevederile legale menționate mai sus prescriu în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată o cauză penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Reieșind din conținutul recursului în anulare și materialele dosarului, se constată că recurenții contestă o hotărâre judecătorească adoptată, asupra unei cereri de strămutare în procedura art. 46-49 Cod de procedură penală, adică prin care nu a fost judecată o cauză penală în fond, respectiv nu au fost adoptate hotărâri de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal, așa cum este stipulat în sensul prevederilor art. art. 452 și 455 alin. (2) pct. 3)-5) Cod de procedură penală. Ținând cont de prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către inculpații Țopa Viorel, Paveliu Răzvan și avocatul acestora Dumitru Pavel, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut.
În conformitate cu art. 456 alin. (1) și art. 432 alin. (1)-(2) pct. 1) Cod procedură penală, Colegiul penal D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către inculpații Țopa Viorel, Paveliu Răzvan și avocatul acestora Dumitru Pavel, împotriva încheierii Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 15 noiembrie 2018, privind respingerea cererii de strămutare a cauzei penale, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 decembrie 2018. Președinte Vladimir Timofti Judecători Victor Boico Nadejda Toma Anatolie Țurcan Elena Cobzac 3
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.