1cs-128/17 — art. 42, 243 alin. 3 lit. b, 361 alin. 2 lit. b CP

Dosarul nr. 1cs-128/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

Î N C H E I E R E

06 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Ursache Petru,

judecători – Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,

examinând cererile avocatului Pavel Dumitru în numele inculpaților Paveliu

Răzvan și Țopa Viorel, privind strămutarea judecării cauzei penale nr. 02-1a-

23253-18102016, dosarul nr. 1-128/17, privindu-i pe Paveliu Răzvan și Țopa

Viorel, de la Curtea de Apel Chișinău, cu dispunerea suspendării judecării cauzei

pe perioada judecării cererii de strămutare, sesizarea Curții Constituționale în

vederea examinării constituționalității sintagmei cuprinse în art. 47 alin. (1) Cod de

procedură penală „cu cel puțin 5 zile înainte de începerea cercetării judecătorești”

termenul de examinare a strămutării și a

cererii privind sesizarea Curții Constituționale:

30 noiembrie 2017 – 06 decembrie 2017,

C O N S T A T Ă :

Viorel, a înaintat o cerere prin care solicită strămutarea judecării cauzei penale nr.

02-1a-23253-18102016, dosarul nr. 1-128/17, privindu-i pe Paveliu Răzvan și

Țopa Viorel învinuiți în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42, 243 alin. (3)

lit. b), 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, la o altă instanță egală în grad cu Curtea de

Apel Chișinău cu dispunerea suspendării judecării cauzei pe perioada judecării

cererii de strămutare.

30.11.2016 a fost prezentat completul: președinte – Robu Oxana, judecător

raportor – Teleucă S. și judecător – Brânză L., judecătorul Teleucă Stelian a

declarat că a activat în cadrul băncii Victoriabank S.A. o perioadă de circa 10 ani

până în anul 2006, astfel apărarea a cerut termen pentru a documenta circumstanța

dată și de a identifica dacă ea constituie temei de recuzare.

La următoarea ședință din 14.12.2006, era deja un alt complet: președinte

Pleșca Ion, judecător – raportor Teleucă S., judecător Robu O. Astfel, a înaintat

cerere de recuzare judecătorului Teleucă S. și judecătorului Pleșca I.

Pentru examinarea cererii de recuzare, dosarul a fost repartizat judecătorului

Morozan Ghenadie. Acesta fără a respecta cadrul legal aferent citării în procedură

1

de recuzare, fără a expedia o citare poștală sau electronică, a întocmit o

telefonogramă despre apelarea avocatului apărării dar la un alt număr decât cel

real(f.d. 156 – 157), a mimat judecarea recuzării și s-a grăbit s-o respingă în mod

arbitrar.

Notează că la f.d. 162 este o altă telefonogramă despre citarea apărării unde

numărul de telefon este indicat deja corect.

În ședința de judecată din 24.01.2017 completul de judecători din nou a fost

schimbat, în loc de Pleșca I. a fost introdusă Brînză L., căreia i-a fost înaintată

recuzare, ce a fost neîntemeiat respinsă.

În ședința de judecată din 28.03.2017 a fost pusă în discuție cererea apărării

de recuzare a judecătorului S. Teleucă, în care au fost indicate alte temeiuri decât

cele enunțate în cererea precedentă.

Examinarea acestei cereri de recuzare i-a fost repartizată, în mod repetat

judecătorului Morozan Ghenadie, care fără a cita părțile și fără a intra în esența

argumentelor aduse, a dispus respingerea cererii de recuzare, fără a argumenta

această respingere.

Intrând în posesia informației potrivit căreia Președintele Curții Supreme de

Justiție, dl. Mihail Poalelungi, a depus o plângere penală în privința judecătorului

Teleucă Stelian, apărarea a depus o cerere de recuzare a acestui judecător.

Examinarea acestei cereri de recuzare i-a fost repartizată judecătorului

Morozan Ghenadie respingând cererea fără a formula răspunsuri la temeiurile

invocate.

Astfel, avocatul consideră că nu v-a reuși să obțină o judecare echitabilă a

cauzei date în Curtea de Apel Chișinău, atrăgând atenția asupra încălcării flagrante

a regulilor aferente compunerii instanței de judecată, indicate prin art. 31 Cod de

procedură penală, care stabilește că, completul de judecată format în condițiile art.

30 Cod de procedură penală trebuie să rămână același în tot cursul judecării cauzei,

cu excepția prevăzută în alin. (3).

A mai indicat că schimbarea multiplă și neîntemeiată a completului de

judecători contravine expres prevederilor art. 6 §1 și 2 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, dispozițiilor art. 61

alin. (2) și (11) din Legea privind organizarea judecătorească și pct. 14 din

Regulamentul privind modul de constituire a completelor de judecată și

schimbarea membrelor acestora, norme ignorate de Curtea de Apel Chișinău.

Din aceste considerente, apar suspiciuni privind obiectivitatea sau

imparțialitatea persoanelor care lucrează în numele și pentru acel organ. Pe lângă

suspiciunea individuală (îndreptată în mod singular, fie plural față de unul sau mai

mulți subiecți procesuali oficiali) atestată în situațiile de incompatibilitate deja

examinate, pot fi întâlnite cazuri de suspiciune colectivă care este îndreptată în

mod indivizibil asupra tuturor subiecților procesuali oficiali ce îndeplinesc

2

atribuțiile ce-i intră în competența funcțională a unui organ judiciar, așa încât

suspiciunea se răsfrânge asupra capacității subiective a însuși organului judiciar

respectiv. Motivele unei astfel de suspiciuni colective nu privesc, deci, personal

(individual) subiecții procesuali oficiali, ci condițiile în care ei trebuie să-și

îndeplinească atribuțiile funcționale, condiții din cauza cărora desfășurarea

normală a procesului penal nu poate fi asigurată, care au făcut să se nască

suspiciuni cu privire la obiectivitatea și imparțialitatea organului judiciar respectiv,

în cazul suspiciunii colective întemeiate, astfel consideră că remediul procesual nu

poate fi decât strămutarea cauzei penale la un alt organ judiciar penal de același

grad.

Mai mult, consideră că este necesară strămutarea pe motivul faimei

nefavorabile care planează asupra judecătorului de caz în particular și a instanței în

general, ce a fost mediatizată intens de mass – media.

În acest sens, consideră că circumstanțele enunțate mai sus cad sub incidența

instituției strămutării, deoarece prin aceasta se poate obține soluționarea obiectivă

și completă a cauzei, asigurându-se desfășurarea normală a procesului penal.

2.1. În argumentarea cererii privind sesizarea Curții Constituționale în

vederea examinării constituționalității sintagmei cuprinse în art. 47 alin. (1) Cod de

procedură penală „cu cel puțin 5 zile înainte de începerea cercetării judecătorești”,

invocă că partea pregătitoare este menită să asigure ca cercetarea judecătorească și

dezbaterile judiciare să se desfășoare în strictă concordanță cu prevederile legii, să

fie asigurat termenul rezonabil de judecare și posibilitatea examinării nemijlocit în

instanță a probelor acuzării și apărării.

Ca durată de timp, aceasta poate fi executată pe parcursul a unei jumătăți de

oră înainte de cercetarea judecătorească, situații în care exercitarea acestui drept se

limitează la un timp imposibil de realizat.

La fel, indică că, temeiurile legale de solicitare a strămutării pot interveni și

după începerea cercetării judecătorești, deoarece situațiile în care este necesar să se

asigure desfășurarea normală a procesului, inclusiv necesitatea asigurării liniștii

publice, a unui climat prielnic sau a unei ambianțe favorabile, și să se obțină

soluționarea obiectivă completă rapidă a cauzei pot apărea anume după ce s-a

început cercetarea judecătorească.

Consideră că limitarea temporală contravine și este combătută prin art. 49

alin. (3) Cod de procedură penală „Dacă instanța la care se află cauza a cărei

strămutare se cere a procedat între timp la judecarea cauzei, hotărârea pronunțată

de această instanță este anulată prin efectul admiterii cererii de strămutare” dar și

prin art. 50 alin. (l) Cod de procedură penală „Strămutarea cauzei nu poate fi cerută

din nou afară de cazul în care noua cerere se întemeiază pe circumstanțe pe care

Curtea Supremă de Justiție nu le-a cunoscut în cadrul soluționării cererii anterioare

sau pe circumstanțe apărute după aceasta.”

3

Or, aceste reglementări legale fac posibilă înaintarea cererii de strămutare

chiar și după declanșarea cercetării judecătorești, fiind stabilită și situația, când a

fost pronunțată o hotărâre pe cauză, împrejurare ce demonstrează că prevederea

legală „cu cel puțin 5 zile înainte de începerea cercetării judecătorești” este străină

instituției de strămutare a judecării cauzei și creează confuzie la aplicarea de către

instanțele de judecată a acestei instituții.

Astfel, în viziunea autorului excepției de neconstituționalitate, norma

contestată contravine dispozițiilor art. 6 § 1 din Convenția europeană pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Curtea de Apel Chișinău, Colegiul penal consideră că aceasta urmează a fi respinsă

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 46 alin. (1) Cod de procedură penală, Curtea Supremă

de Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă

instanță egală în grad, numai în cazul în care prin aceasta se poate obține

soluționarea ei obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a

procesului.

Astfel, Colegiul penal reține că reieșind din cererea examinată, cauza penală

nr. 02-1a-23253-18102016, se află în procedura de examinare a Curții de Apel

Chișinău din 30.11.2016, fiind repartizată pentru examinare judecătorului Teleucă

Stelian. În acest sens, se menționează că pe parcursul acestei perioade, au fost

numite mai multe ședințe de judecată, dar care au fost amânate din diferite motive,

majoritatea în rezultatul cererilor-demersurilor părții apărării, inclusiv prin

invocarea repetată a mai multor recuzări față de diferiți judecători care au fost

respinse ca fiind neîntemeiate, prin încheierile Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău.

În acest context, Colegiul penal atestă că o eventuală admitere a cererii de

strămutare de la Curtea de apel Chișinău la o altă instanță egală în grad, ar cauza

tergiversarea examinării cauzei și în loc de soluționarea ei rapidă și obiectivă, s-ar

obține încălcarea termenului rezonabil de desfășurare a procesului penal prevăzut

de art. 20 Cod de procedură penală, or examinarea într-un termen rezonabil a

fiecărei cauze reprezintă o garanție procesuală, scopul căreia este de a proteja toți

justițiabilii împotriva duratei excesive a procedurii.

În aceeași ordine de idei, cu privire la motivele invocate precum că

judecătorii Teleucă Stelian și Morozan Ghenadie sunt cointeresați în acest dosar

penal, Colegiul penal invocă că aceste motive nu sunt de competența Curții

Supreme de Justiție în prezent.

La fel, în privința motivului precum că încheierile judecătorului Morozan

Ghenadie, privind respingerea recuzărilor judecătorilor Teleucă Stelian și Brînză L.

nu sunt motivate, Colegiul penal statuează că aceste încheieri nu pot fi atacate

4

potrivit prevederilor art. 35 alin. (3) Cod de procedură penală și ele nu pot forma

motiv de strămutare a cauzei, deoarece dezacordul cu motivarea, ar putea fi invocat

în căile ordinare de atac exercitate împotriva deciziei în prezenta cauză, pentru a fi

verificate de instanțele ierarhic superioare.

Cu referire la suspiciunile colective, se reține că acestea sunt iarăși doar

presupuneri a avocatului Pavel Dumitru și nu sunt confirmate prin careva probe

pertinente, acte judecătorești în speța dată, iar anexele pe 29 file la cererea de

strămutare, extrase din presă, se resping din motiv că sunt opinii ale jurnaliștilor,

persoanelor oficiale asupra unor circumstanțe care nu sunt în legătură cu speța

dată.

Pentru aceste motive, Colegiul penal, reieșind și din faptul că cauza se

judecă în ordine de apel deja mai mult de un an, ajunge la concluzia că cererea de

strămutare urmează a fi respinsă, ca fiind neîntemeiată.

3.1. Verificând cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate,

Colegiul penal consideră că aceasta urmează a fi respinsă reieșind din prevederile

Hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016 privind interpretarea

art. 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova, fiindcă respingând

motivele strămutării cauzei ca neîntemeiate, Colegiul penal consideră că sintagma

„cu cel puțin 5 zile înainte de începerea cercetării judecătorești” cuprinsă în art. 47

alin. (1) Cod de procedură penală, nu urmează a fi aplicată la soluționarea speței

date.

Potrivit hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016

„judecătorul ordinar nu se pronunță asupra temeiniciei sesizării sau asupra

conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la

verificarea întrunirii următoarelor condiții:

(1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135

alin.(1) lit. a) din Constituție;

(2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau

indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

(3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

(4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile

contestate.”

Colegiul penal menționează că, obiectul sesizării ridicat de aceiași parte în

proces a fost deja examinat de Curtea Constituțională, pronunțându-se prin

hotărârea nr. 26 din 29 aprilie 2016 (Monitorul Oficial nr. 247 – 255/64 din

05.08.2016) prin care sa declarat inadmisibilă sesizarea privind excepția de

neconstituționalitate a aceleiași sintagme din articolul 47 alin. (1) din Codul de

procedură penală, ridicată tot de avocatul Dumitru Pavel, în dosarul nr. 1cs-

52/2016, aflat tot pe rolul Curții Supreme de Justiție în perioada când cauza dată se

examina în Judecătoria Buiucani mun. Chișinău o perioadă mai mare de 3 ani.

5

3.2. Reieșind din aceste motive, pentru a nu tergiversa examinarea cauzei în

instanța de apel, Colegiul penal consideră necesar de a respinge ambele solicitări.

Curții Supreme de Justiție,

D I S P U N E :

Respinge cererea avocatului Pavel Dumitru în numele inculpaților Paveliu

Răzvan și Țopa Viorel, privind strămutarea judecării cauzei penale nr. 02-1a-

23253-18102016, dosarul nr. 1-128/17, privindu-i pe Paveliu Răzvan și Țopa

Viorel, de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad cu

suspendarea examinării cauzei în Curtea de Apel Chișinău.

Respinge cererea privind sesizarea Curții Constituționale în vederea

examinării constituționalității sintagmei cuprinse în art. 47 alin. (1) Cod de

procedură penală „cu cel puțin 5 zile înainte de începerea cercetării judecătorești”.

Încheierea este irevocabilă, pronunțată integral la 06 decembrie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

6