1ra-1863/2018 — Art. 27, 42, 236 alin. 2 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău /sediul Buiucani/ din 08 iunie 2017: - Bobeica Ion a fost condamnat în baza art. 27, 42, 236 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 9 ani închisoare. În temeiul art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, s-a redus pedeapsa aplicată inculpatului Bobeica Ion, fiindu-i stabilită definitiv pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. - Cocîrla Viorel a fost condamnat în baza art. 42, 236 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 11 ani închisoare. În temeiul art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, s-a redus pedeapsa aplicată inculpatului Cocîrla Viorel, fiindu-i stabilită definitiv pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. 1

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Cocîrla Viorel, împreună și în urma înțelegerii prealabile cu Bobeica Ion, Sacico Igor, Golovco Serghei, Scorțescu Octavian, Capbătut Ruslan și alte persoane la moment neidentificate de către organul de urmărire penală în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă într-o procedură separată, urmărind scopul punerii în circulație a banilor falși, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, au pus în circulație bani falși în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe: În luna septembrie 2013, Cocîrla Viorel, aflându-se în apropierea monumentului Serghei Lazo situat la intersecția bd. Decebal și str. Trandafirilor din mun. Chișinău, fiind posesorul ilegal a semnelor bănești (bancnotelor emise de organul autorizat al unui stat străin sau al unei uniuni monetare de state străine) false, a transmis lui Capbătut Ruslan și Sacico Igor, bani falși în sumă de 2 000 euro, în bancnote a câte 50 euro, în schimbul a 25% din aceeași valută autentică, adică în schimbul a 500 euro autentici. Ulterior, continuându-și acțiunile criminale îndreptate la realizarea intenției, în luna septembrie 2013, Capbătut Ruslan, aflându-se într-un bar din or. Anenii Noi, a transmis suma de 1 300 euro, din suma de 2 000 euro falși primită de la Cocîrla Viorel prin intermediul lui Sacico Igor, lui Scorțescu Octavian, iar 500 euro falși lui Golovco Serghei, pentru ca ultimii să-i pună în circulație prin efectuarea plăților sau transmiterea altor persoane pentru efectuarea plăților. La 26.09.2013, aproximativ la ora 20:30 min., Scorțescu Octavian, urmărind același scop de a pune în circulație bani falși, aflându-se în apropierea cinematografului „Flacăra” situat pe str. Ion Creangă din mun. Chișinău, a procurat de la Gherman Vadim două telefoane mobile de modelul ”Iphone 5” și ”HTC ONE” achitându-i suma de 1 050 euro, în 21 bancnote cu nominalul de 50 euro cu seria și numărul S20175422632, anul de emisie 2002, care conform raportului de expertiză nr. 6575 din 30.09.2013 au fost confecționate nu la întreprinderea specializată în confecționarea banilor și a hârtiilor de valoare, adică constituie bancnote false. Continuându-și acțiunile criminale în același scop, la 25.12.2013, aproximativ ora 16:00 min., Cocîrla Viorel, fiind posesorul ilegal a semnelor bănești false, și anume a sumei de 15 000 euro falși, pe care i-a obținut în circumstanțe și de la persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, s-a întâlnit la benzinăria din str. Calea Ieșilor nr. 83 din mun. Chișinău cu Bobeica Ion, căruia trebuia să-i transmită această sumă de bani, dintre care ultimul trebuia să-i transmită suma de 10 000 euro falși lui Sacico Igor, iar suma de 5 000 euro să le pună în circulație personal prin efectuarea plăților sau să le transmită altor persoane pentru efectuarea plăților, însă ambii au fost reținuți de către colaboratorii de poliție. 2 În rezultatul percheziției corporale, în buzunarul interior al scurtei cu care era îmbrăcat Cocîrla Viorel, au fost depistați și ridicați un plic de culoare albă în care se aflau 150 bancnote cu nominalul 100 euro fiecare, care potrivit raportului de expertiză nr. 9663 din 30 decembrie 2013, sunt confecționate cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset punctiform, nu la întreprinderea specializată în confecționarea banilor și a hârtiilor de valoare, adică constituie bancnote false. Astfel, prin acțiunile sale intenționate: - inculpatul Bobeica Ion a comis infracțiunea prevăzută de art. 27, 42, 236 alin. (2) lit. c) Cod penal – punerea în circulație a semnelor bănești (bancnotelor emise de către organul autorizat al unui stat străin sau al unei uniuni monetare de state străine), false, utilizate pentru efectuarea plăților, în proporții deosebit de mari, însă din motive independente de voința lui, aceasta nu sa produs efectul, fiind reținut de către colaboratorii de poliție; - inculpatul Cocîrla Viorel au comis infracțiunea prevăzută de art. 42, 236 alin. (2) lit. c) Cod penal – punerea în circulație a semnelor bănești (bancnotelor emise de către organul autorizat al unui stat străin sau al unei uniuni monetare de state străine), false, utilizate pentru efectuarea plăților, în proporții deosebit de mari, contribuind în calitate de autor, organizator, instigator și complice.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către: 3.1 Avocatul Meșteșug R. în numele inculpatului Bobeica Ion, prin care a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Bobeica Ion să fie achitat, invocând că, prin acțiunile ilegale ale organului de urmărire penală au fost obținute probe ilegale care au fost puse la baza demersului privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest, procesul – verbal de percheziție a automobilului și procesul – verbal de percheziție corporală a lui Bobeica Ion din 25.12.2013 sunt nule fiind obținute cu încălcarea legii procedurale penale prevăzute de art. 127 și 260 Cod de procedură penală, procesul – verbal de audiere a inculpatului a fost efectuat fără prezența avocatului, ordonanța de numire a expertizei nu a fost adusă la cunoștință nici avocatului și nici inculpatului, fiind lipsiți de posibilitatea de a adresa întrebări către experți, a considerat că prima instanță neîntemeiat și ilegal a luat în considerație ca probă sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 20.06.2014, nu pot fi luate ca probă procesele – verbale de audiere în calitate de învinuiți a lui Sacico I., Capbătut, Scorțescu și sentința de condamnare a lui Sacico or, examinarea cauzei în privința lui Sacico a avut loc în lipsa inculpatului, învinuirea adusă inculpatului Bobieca Ion este bazată pe presupuneri, contravin scopurilor procesului penal, inculpatul nu are tangență cu bani falși, nici prin stenogramă și nici prin depozițiile martorilor nu se atestă infracțiunea încriminată. 3.2 Avocatul Lesnic Denis în numele inculpatului Cocîrla Viorel, prin care a solicitat repunerea în termen, casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Cocîrla Viorel 3 să fie achitat, invocând că, prima instanță a ignorat argumentele și probele apărării, conform procesului – verbal al interceptării și înregistrării comunicărilor interceptate dintre Cocîrlă și Sacico, convorbirile au avut loc la data de 25.12.2013, când Sacico se afla sub arest în Penitenciarul nr. 13, la cauza penală nu era anexată nici un disc cu înregistrări, la prezentarea discului de către procuror a fost doar o copie, ne fiind suportul original pe care au fost înregistrate comunicările interceptate, procesul – verbal de percheziție din 25.12.2013 a fost obținut cu încălcări procedurale, nu sunt probe ce ar confirma vinovăția, învinuirea este bazată pe presupuneri, prima instanță nu a dat apreciere probelor apărării.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2018, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței. 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță pe deplin a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de inculpați, iar probelor examinate, în conformitate cu prevederile art. 101 din Codul de procedură penală, le-a dat o apreciere corectă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, inclusiv în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a indicat că, analizând interceptarea și înregistrarea comunicărilor de imagini și ordonanța procurorului (f.d. 4-25, vol.II); încheierea judecătorului de instrucție privind autorizarea interceptării comunicărilor (f.d. 8-10; vol. II); proces-verbal al interceptării și înregistrării comunicărilor (f.d. 11-16, vol. II); raportul privind încetarea interceptării (f.d. 28, vol. II); proces-verbal de interceptare și înregistrare (f.d. 31, vol. II); ordonanța procurorului privind măsura specială (f.d 29-30; vol. II); încheierea privind constatarea respectării legalității interceptării (f.d. 21; vol. II); proces-verbal de percheziție din automobil și percheziția corporală (f.d. 106-117; vol. II); declarațiile inculpatului Bobeica Ion (f.d. 127-128; vol. II); revendicare în privința lui Cocîrla Viorel (f.d. 32; vol. III); sentința prin care se recunoaște că au participat și Bobeica Ion și Cocîrla Viorel la infracțiune (f.d. 79-83; vol. V); raportul de expertiză nr.6575 din 30.09.2013 (f.d. 24-25, vol. I); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie (f.d. 58; vol. I); proces-verbal de percheziție din 12.12.2013 (f.d. 114-115; vol. I); proces- verbal de percheziție din 12.12.2013 (f.d. 176, vol. I); proces-verbal de audiere a bănuitului Sacico (f.d. 195-196, vol. I); proces-verbal de audiere a învinuitului Capbătut Ruslan (f.d 86-87 vol. II, 88-89 vol. III); procesul-verbal de audiere a lui Bobeica Ion (f.d 126-128, vol. II); procesele-verbale privind măsurile speciale (f.d 175-180, vol. II); ordonanța și procesul-verbal de percheziție corporală a lui Cocîrlă Viorel (f.d. 182-194, vol. II); raportul de expertiză nr.509 din 15.01.2014 (f.d 5-11, vol. III); raportul de expertiză nr.9663 din 30.12.2013 (f.d 15-18, vol. III) și apreciindu-le, din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, analizate, instanța de apel a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina inculpaților în comiterea infracțiunii imputate și care combat argumentele declarate de către 4 inculpat, instanța de apel a conchis că, declarațiile depuse de către inculpați, prin care nu-și recunosc vina în comiterea infracțiunilor imputate lor, sunt declarații ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală și se combat prin probele analizate și apreciate mai sus, prin prisma prevederilor art.101 Codul de procedură penală. Mai mult, instanța de apel a constatat că probele prezentate în prima instanță și probele cercetate în instanța de apel sunt suficiente pentru probarea, în afara oricărui dubiu rezonabil a vinovăției inculpaților. La caz, urmează a fi reținut faptul că vinovăția inculpaților poate fi dedusă doar din probele scrise anexate la dosar. Aceste probe (procesele-verbale de percheziție, interceptările convorbirilor telefonice, măsurile speciale de investigație) indică cu certitudine la legătura dintre inculpatul Cocîrla Viorel și alte persoane și acțiunile acestora de punere în circulație și tentativă de punere în circulație a semnelor bănești false. Astfel, sentința de condamnare a lui Sacico Igor, Capbătut Ruslan, Scorțescu Octavian (f.d. 79-83; vol. V), declarațiile acestora în calitate de bănuiți, învinuiți nu sunt probe esențiale, iar lipsa acestora permit a conchide, în mod indiscutabil, referitor la vinovăția inculpaților Bobeica Ion și Cocîrla Viorel. Prin urmare, instanța de apel a considerat ca neîntemeiate, în această parte, alegațiile avocaților în interesele inculpaților.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1 Inculpatul Bobeica Ion, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea sentinței și a deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat, invocând că: - de către organul de urmărire penală nu a fost specificată modalitatea tentativei; - este imposibil de a fi încadrate acțiunile lui Bobeico Ion ca tentativă consumată, deoarece nu a fost începută nici o acțiune din partea lui; - pentru a fi tras în infracțiune, colaboratorii de poliție au provocat acțiunile lui, strecurându-i în portmoneu bancnote false; - Cocîrla Viorel a menționat că Bobeica Ion nu are tangență cu banii; - nu sunt probe ce ar demonstra vinovăția lui Bobeica Ion; - nu este confruntarea între Sacico și Bobeica, or, Bobeica și Capbătut, care ar confirma că într-adevăr ei se cunoșteau sau ar fi avut careva chestiuni comune; - este incorect introdus calificativul de participație la infracțiune; - nu pot fi luate ca probe procesele – verbale de audiere a lui Sacico I., Capbătut R și Scorțescu O, precum și hotărârea de condamnare a lui Sacico I.; - stenogramele nu reflectă faptul participării lui Bobeica Ion la careva afaceri cu valută falsă; - Bobeica Ion este victima unor circumstanțe cu caracter provocator. 5 5.2 Inculpatul Cocîrla Viorel, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, prin care solicită, repunerea în termen, casarea sentinței și a deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat, invocând temeiuri similare ca în apelul declarat de avocatul Lesnic Denis în numele inculpatului Cocîrla Viorel, invocând suplimentar că: - instanța de apel a omis etapa Pledoria; - martorul Sacico nu a fost audiat în instanța de apel; - nu a avut loc etapa de dezbateri judiciare; - despre decizie a aflat la data de 14.09.2018, în momentul când a fost reținut.

La recursurile ordinare declarate de către inculpatul Bobeica Ion și de către inculpatul Cocîrla Viorel, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul în Secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, prin care a manifestat dezacordul cu recursurile înaintate, a solicitat respingerea recursurilor motivând prin faptul că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acestea sunt inadmisibile, din următoarele considerente. 7.1 Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpatul Bobeica Ion: În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul ordinar declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea recursului în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal reține că, recurentul indică ca temeiuri pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau 6 acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Astfel, ce ține de temeiurile de recurs indicate de recurent, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”, Colegiul penal în urma cercetării materialelor cauzei constată că acestea nu și-au găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat, întemeindu-și soluția de menținere a sentinței, prin care inculpatul Bobeica Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 42, 236 alin. (2) lit. c) Cod penal, în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și în partea contestată de inculpat în prezentul recurs, din care considerente instanța de recurs nu identifică motive justificative de a interveni în decizia contestată. Instanța de recurs relevă, că argumentele inculpatului invocate în recurs, referitor la nevinovăția sa și calificarea acțiunilor, au fost obiect de dispută atât în cadrul primei instanțe cât și în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului în sentința adoptată (f.d. 58 – 65 v. VI) și în decizia adoptată(f.d. 191 – 195 v.VI), pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CtEDO, hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010, Garcia Ruis vs Spania, Helle vs Finlandei. Mai mult, instanța de recurs menționează că, nu poate fi reținut argumentul inculpatului Bobeica Ion precum că, Cocîrla Viorel a menționat că Bobeico Ion nu are tangență cu banii, or, Colegiul penal constată că prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20.06.2014(f.d. 79 – 83 v. V), cauza fiind examinată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, Sacico Igor recunoscând vina a declarat că s-a întâlnit cu Cocîrla Viorel să vorbească mai detaliat în privința punerii în circulație a banilor falși, el trebuia să găsească persoane cărora le dădea bani falși, din aceasta avea 10%, Bobeica Ion avea rolul de intermediar între ei și Cocîrla Viorel. 7 Instanța de recurs statuează în continuare că argumentul inculpatului Bobeica Ion precum că, nu pot fi luate ca probe procesele – verbale de audiere a lui Sacico I., Capbătut R și Scorțescu O, precum și hotărârea de condamnare a lui Sacico I., Capbătut R și Scorțescu O, este o interpretare eronată a inculpatului, mai mult, instanța de recurs indică că vinovăția inculpaților mai este demonstrată și prin alte probe indicate în sentință(f.d. 58 – 61 v. VI) și decizie(f.d. 191 - 193 v. VI). Cât ține de alegațiile recurentului precum că a fost victima unor circumstanțe cu caracter provocator, colaboratorii de poliție strecurându-i în portmoneu bancnote false, instanța de recurs le apreciază critic, indicând că reprezintă o încercare a inculpatului de a se eschiva de la răspunderea penală, mai mult, aceste alegații se combat cu probele analizate și apreciate atât de prima instanță cât și de instanța de apel. Referindu-se la motivul invocat că de către organul de urmărire penală nu a fost specificată modalitatea tentativei, Colegiul penal invocă că este declarativ și neîntemeiat, căci în Rechizitoriu (f.d. 139 v. III) este indicat „…însă, din cauze independente de voința lui, aceasta nu și-a produs efectul, fiind reținuți de către colaboratorii de poliție”. Celelalte motive invocate în recurs nu sunt relevante pentru cauză și urmează a fi declarate inadmisibile. 7.2 Cu privire la recursul ordinar declarat de către inculpatul Cocîrla Viorel: În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen, deoarece inculpatul Cocîrla Viorel a fost condamnat în lipsa sa, făcând cunoștință cu copia deciziei la data de 14 septembrie 2018 în momentul când a fost reținut. Astfel, recursul ordinar depus pe 24 septembrie 2018 se va considera ca depus în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul ordinar declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea recursului în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal reține că, recurentul indică ca temeiuri pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta 8 este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Ce ține de temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii” prevăzute de art. 42, 236 alin. (2) lit. c) Cod penal, Colegiul penal verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în sensul că nu sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 42, 236 alin. (2) lit. c) Cod penal, consideră că nu s-a confirmat în speța dată, argumentele recurentului invocate în recurs, sunt combătute prin motivele descrise în sentința adoptată (f.d. 58 – 65 v. VI) și în decizia adoptată(f.d. 191 – 195 v. VI), pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CtEDO, hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010. Colegiul penal reține, că instanța de apel verificând probele conform procesului – verbal al ședinței de judecată din instanța de apel(f.d. 174 v. VI), care sunt descrise în decizie(f.d. 191 – 193 v. VI), a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei metode de apreciere a probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea elementelor de fapt, pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat și corect din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpatului Cocîrla Viorel în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42, 236 alin. (2) lit. c) Cod penal. În susținerea acestor concluzii, instanța de recurs mai indică și declarațiile inculpatului Bobeica Ion din 25.12.2013, date în calitate de bănuit (f.d. 126 - 128 v. II), indicând că, aproximativ în luna noiembrie 2013, împreună cu Cocîrla Viorel s-au întâlnit și au plecat în s. Piatra Albă din r-l Ialoveni, înainte de a ieși Cocîrla i-a dat un plic din ziar în care se aflau euro în bancnote de 100, ce sumă era nu cunoaște, Cocîrla i-a spus că o să-l telefoneze o persoană din partea lui și v-a cere plicul, consideră că banii transmiși de Cocîrla erau falși, ulterior l-a telefonat o persoană necunoscută cu care s-a întâlnit și i-a transmis jumătate din banii aflați în plic adică 1 500 euro, pentru ce acea persoană i-a transmis 400 euro în lei, după trei zile iarăși s-a întâlnit cu acea persoană și i-a transmis restul banilor din plic pentru ce a primit 400 euro în lei, după o zi iarăși s-a întâlnit cu aceiași persoană și i-a transmis deja plicul nr. 2, câți bani erau în plic nu știa, a primit de la acea persoană 450 euro și lei, în total a primit echivalentul a 700 euro, astfel, Colegiul penal conchide că prin aceste declarații care coroborează cu probele cauzei și cu declarațiile lui Sacico, se confirmă că Bobeico și Cocîrla au săvârșit infracțiunea imputată, Bobeica Ion fiind intermediarul dintre Cocîrla care aducea bancnotele false și celelalte persoane care puneau în circulație bancnotele false, în privința cărora cauza a fost disjungată. 9 Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate, examinate și verificate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine corect toate aspectele de fapt și de drept. Colegiul penal menționează că, argumentele recurentului precum că instanța de apel a omis etapa Pledoria și că nu a avut loc etapa de dezbateri judiciare, sunt declarative, or, instanța de recurs indică că, potrivit procesului – verbal al ședinței de judecată în instanța de apel din 19 februarie 2018 (f.d. 154 – 156 verso, v. VI) instanța a oferit cuvânt atât apărătorului inculpatului Cocîrla Viorel, avocatului Lesnic Denis(f.d. 155 v. VI), inculpatului Bobeica Ion (f.d. 155 verso v. VI), apărătorului inculpatului Bobeica Ion, Meșteșug Raisa (f.d. 155 verso – 156 v. VI), părții vătămate (f.d. 156 v. VI). Cât ține de alegațiile inculpatului Cocîrla Viorel precum că martorul Sacico nu a fost audiat în instanța de apel, instanța de recurs indică că, martorul Sacico este martorul apărării, instanța de apel a amânat de mai multe ori ședințele de judecată pentru ca partea apărării să asigure prezența martorului, însă, în pofida acestor amânări, partea apărării nu a putut asigura prezența martorului Sacico în ședința instanței de apel. 7.3 În concluzie, Colegiul penal constată că decizia atacată este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Bobeica Ion și de către inculpatul Cocîrla Viorel, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2018, în cauza penală privindu-i pe Bobeica Ion XXXXX și Cocîrla Viorel XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 29 noiembrie 2018. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 10