1ra-1465/18 — Art.217-1 alin.4 lit.d CP

Prima instanță: 15.11.2016 - 20.03.2017;

Instanța de apel: 20.04.2017 - 01.11.2017;

Instanța de recurs: 22.06.2018 - 30.10.2018. CONSTATĂ: 1. Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 20 martie 2017, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: - Solomon Andrei în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani și în baza art.217 alin.(2) Cod penal la 6 luni închisoare, iar în temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 8 ani și 6 luni închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani; - Popeleașco Ghenadi în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal la 7 ani închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani. 1 În temeiul art.103 alin.(1) Cod penal, s-a dispus aplicarea în privința lui Popeleașco Ghenadi în timpul executării pedepsei, tratamentul medical forțat conform graficului stabilit de instituția medicală. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că Solomon Andrei, împreună cu Popeleașco Ghenadi, pe parcursul unei perioade nedeterminate de timp până la 08.09.2016, aflându-se în s.xx, r-nul xx, urmărind scopul punerii ilegale în circulație a unor substanțe care conțin droguri, a păstrat și transportat asupra sa cu scop de înstrăinare unor terțe persoane, o geantă în care se afla, potrivit raportului de expertiză tehnico-criminalistic nr.34/12/l-R-5388 din 03.10.2016 o masă de origine vegetală uscată și mărunțită de culoare cafenie deschisă, care reprezintă pai de mac ce conține alcaloidul activ al opiului (morfină), în cantitate de 1374 g (masa uscată), substanță ce se atribuie la categoria substanțe narcotice/droguri, în redacția Legii nr. 193 din 28.07.2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, neutilizate în scopuri medicale, obținute artizanal din plante de mac, depistate în trafic ilicit, cantitățile căreia reprezintă substanțe narcotice în cantități deosebit de mari, acțiuni încadrate în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal. Tot, Solomon Andrei, până la data de 08 septembrie 2016, aflându-se în s.xx, r-nul xx, pe parcursul unei perioadă nedeterminată de timp, fără scop de înstrăinare, a păstrat la domiciliul său 45 de plante în stare uscată, care potrivit raportului de expertiză tehnico-criminalistic nr.34/12/l-R-5388 din 03.10.2016 reprezintă plante de cannabis, care conțin substanțe narcotice/droguri neutilizate în scopuri medicale, în proporții mari, în redacția Legii nr. 193 din 28.07.2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative; o masă de origine vegetală uscată și mărunțită de culoare cafenie, ce reprezintă pai de mac în cantitate de 92 grame (masă uscată) care conțin alcaloidul activ al opiului (morfină), ce se atribuie la categoria substanțe narcotice/droguri, neutilizate în scopuri medicale, obținute artizanal din plante de mac, depistate în trafic ilicit, cantitățile căreia reprezintă proporții mari; o masă vegetală uscată, grosier mărunțită, de culoare galben-cafenie în cantitate de 304 grame (masa uscată) de marijuana, ce reprezintă substanțe narcotice/droguri, ce se atribuie la categoria substanțelor narcotice, neutilizate în scopuri medicale, obținute artizanal din plante de cânepă, depistate în trafic ilicit, cantitățile căreia reprezintă proporții mari, acțiuni încadrate în baza art.217 alin.(2) Cod penal. 3. Împotriva sentinței au declarat apel: - procurorul, care a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpaților să le fie aplicată o pedeapsă mai aspră și anume, lui A.Solomon - pedeapsa definitivă de 12 ani și 6 luni închisoare și lui Gh.Popeleașco - de 12 ani închisoare, ambii, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 5 ani legată de substanțele narcotice, droguri, invocând că instanța nu a ținut cont de principiile de individualizare a pedepesei, de faptul că inculpații nu și-au recunoscut vina, nu au conștientizat caracterul ilegal al acțiunilor sale; - nu s-au luat în considerație circumstanțele agravante stabilite în cadrul cercetării 2 judecătorești așa ca - săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză și săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație, precum și faptul că Gh.Popeleașco a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă și pedeapsa urma a-i fi stabilită potrivit prevederilor art.82 alin.(2) Cod penal; - avocatul I.Bătrîncea în numele inculpatului A.Solomon, care a solicitat casarea acesteia în partea condamnării inculpatului în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, iar în baza art.217 alin.(2) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, neprivativă de libertate, invocând că probele administrate și examinate în cadrul cercetării judecătorești nu demonstrează că inculpatul ar fi avut scopuș înstrăinării substanțelor narcotice; - lipsește legătura cauzală dintre fapta inculpatului și consecințele survenite; - martorii prezentați de partea acuzării nu au furnizat informația necesară din care s-ar confirma vinovăția lui A.Solomon; - declarațiile martorilor R.Rusu și Ig.Novacov, urmau a fi apreciate critic, deoarece se contrazic cu cele date în cadrul urmăririi penale, astfel încercând prin acest mod confirmarea tranzacției de vânzare a substanțelor narcotice; - instanța nu s-a expus asupra plângerii înaintate în cadrul ședinței preliminare, prin care a solicitat excluderea din dosar a declarației semnate de către inculpatul Gh.Popeleașco, deoarece a fost dobândită cu încălcarea legislației, plângerea dată fiind scrisă de martorul A.Gheorghiță, fără a fi prezent avocatul și traducătorul, sarcinile de bază a căruia erau de ofițer de investigație și nu de anchetator de urmărire penală; - pe capătul de învinuire în baza art.217 alin.(2) Cod penal, să-i fie stabilită inculpatului o pedeapsă mai blândă, reieșind din faptul că acesta parțial a recunoscut vina și anume, că a păstrat substanțe narcotice fără scop de înstrăinare, pentru consum propriu; - inculpatul A.Solomon, care a solicit casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri echitabile în privința sa, luându-se în considerație că a recunoscut vina, și a colaborat cu organul de urmărire penală; - avocatul Ig.Tuhari în numele inculpatului Gh.Popeleașco, care a solicitata casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, invocând că instanța și-a fundamentat soluția privind vinovăția inculpatului pe declarațiile martorilor Ig.Novacov, R.Rusu și A.Gheorghiță date în cadrul cercetării judecătorești, fără a le respinge pe cele date de ultimii în cadrul urmăririi penale, între care există divergențe; - instanța a ignorat faptul că inculpatul este de naționalitate bulgar, nu posedă limba română, pe când procesul-verbal de reținere, informația cu privire la drepturile bănuitului, ordonanța de punere sub învinuire, rechizitoriul, declarația semnată de inculpat la urmărirea penală fără dată, au fost perfectate în limba română, fără a fi traduse în limba rusă, contrar prevederilor legale, și, potrivit art.93 alin.(1) pct.3), 4) Cod de procedură penală, urmau a fi excluse ca probe; - instanța deși a exclus ca probă declarația lui Gh.Popeleașco, constatând că aceasta a fost obținută cu încălcarea dreptului la interpret și apărare, a admis ca probe procesele-verbale de cercetare la fața locului, de examinare a 3 obiectului, raportul de expertiză, ordonanța de punere sub învinuire, rechizitoriul, care au fost obținute cu aceleași încălcări; - nu au fost căpătate date veridice care în mod obiectiv ar dovedi vinovăția lui Gh.Popeleașco de păstrare și transportare ilegală a drogurilor cu scop de înstrăinare, săvârșită de două persoane, în proporții deosebit de mari; - nu a fost dovedită intenția acestuia de a săvârșit infracțiunea incriminată, deoarece din probe nu rezultă că inculpatul ar fi cunoscut despre conținutul genții, deoarece fiind întrebat de colaboratorii de poliție, dânsul a susținut că atât geanta, cât și conținutul din ea aparțin lui A.Solomon, prin urmare în acțiunile lui lipsește latura subiectivă a infracțiunii de care a fost recunoscut vinovat; - avocatul A.Mațco în numele inculpatului Gh.Popeleașco, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală, deoarece a fost încălcată competența după materie, calitatea persoanei, precum și la sesizarea instanței, invocând că efectuarea acțiunilor de urmărire penală, punerea sub învinuire și înmânarea rechizitoriului cu ulterioara sesizare a instanței a avut loc contrar prevederilor art.2702 alin.(1) lit.d), 271 Cod de procedură penală, ceea ce în temeiul art.251 alin.(2), duce la nulitatea absolută a actului procedural, și respectiv duce la nulitatea celorlalte probe obținute; - procesul-verbal de examinare a obiectului este contrar cerințelor art.118 alin.(4), 260-261 Cod de procedură penală, deoarece a fost efectuat în lipsa inculpatului, fără fotografiere, cântărire; - în procesul-verbal de cercetare la fața locului, ofițerul de investigație Al.Gheorghiță a indicat că în geanta de materie era pe jumătate masă vegetală, uscată, mărunțită de culoare galben cafeniu, pe când în procesul-verbal de examinare a obiectului, deja s-a menționat că acea geantă era plină cu masă vegetală uscată, mărunțită de culoare galben cafeniu, astfel existând o contradicție în constatările de la fața locului, ceea ce trezește dubii rezonabile asupra veridicității cantității reale a masei vegetale uscate; - învinuirea adusă inculpatului nu corespunde exigenților legale, aceasta este una incertă, vagă, încât face imposibilă o apărare efectivă; - instanța și-a bazat concluziile de vinovăție în exclusivitate pe declarațiile contradictorii ale ofițerilor de investigație-operativi, pe când aceștia nu puteau fi audiați în calitate de martori deoarece au efectuat și întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului, iar alte careva probe în confirmarea vinovăției nu au fost prezentate; - instanța a ignorat faptul că învinuirea adusă inculpatului a fost o provocare, iar în urma percheziției la domiciliul inculpatului careva substanțe narcotice nu au fost depistate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2017, apelul declarat de avocatul A.Mațco în numele inculpatului Gh.Popeleașco a fost respins, ca declarat peste termen, iar apelurile declarate de procuror, de avocatul I.Bătrîncea în numele inculpatului A.Solomon, de avocatul Ig.Tuhari în numele inculpatului Gh.Popeleașco și de inculpatul A.Solomon, au fost respinse, ca fiind nefondate. Instanța de apel, respingând apelul declarat de avocatul A.Mațco ca declarat peste termen, a reținut că partea apărării contrar prevederilor art.402 4 alin.(5) Cod de procedură penală, a depus apelul cu omiterea termenului legal de 15 zile stabilit de lege pentru declararea apelului, în cazul în care inculpatul își înlocuiește apărătorul. Astfel, instanța a reținut că în cadrul examinării cauzei penale în prima instanță, drepturile și interesele inculpatului Gh.Popeleașco au fost reprezentate de avocatul Ig.Tuhari, acesta a declarat în numele inculpatului apel în termen, pe când noul apărător (A.Mațco), făcând cunoștință cu materialele cauzei penale, inclusiv și cu sentința primei instanțe la 28.07.2017, a depus apel suplimentar abia la data de 01.11.2017, adică peste termenul de 15 zile prevăzut la art.402 Cod de procedură penală, fără a invoca careva motive pertinente de omitere a termenului de declarare a apelului, pentru ca acesta să fie repus în termen. Cu referire la apelurile declarate de avocatul I.Bătrîncea în numele inculpatului A.Solomon, de avocatul Ig.Tuhari în numele inculpatului Gh.Popeleașco, pe episodul de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, instanța de apel a reținut că, necătând la faptul că inculpații nu și-au recunoscut vina, aceasta este dovedită prin mijloacele probatorii administrate și anume, prin: - declarațiile martorului A.Gheorghiță, care a declarat că a primit indicația de la șeful secției investigații pentru a conlucra pe linia antidrog cu colegii INI, care dețineau informația operativă, precum că în s.Sărata Galbenă, niște persoane necunoscute au intenția de a comercializa unei altei persoane substanțe narcotice. Deplasându-se împreună cu OUP I.Botnaru la fața locului, au văzut lângă poarta cimitirului, pe acostament un microbuz, lângă care se aflau două genți, una de tip sport, culoare neagră cu logotipul audi, iar alta de culoare albă. La fața locului erau două persoane necunoscute care s-au prezentat ca fiind A.Solomon și Gh.Popeleașco. Ultimul a comunicat că el ducea în mână gențile, însă conținutul acestora aparține lui A.Solomon. Cu permisiunea lui Gh.Popeleașco au fost examinate gențile, în cea de culoare albă era o masă vegetală mărunțită de culoare cafenie, asemănătoare cu macul. Gențile au fost ridicate și sigilate în cadrul procesului-verbal de cercetare la fața locului. Informația s-a înregistrat în RII IP Hîncești, care apoi s-a înregistrat și transferat în RI sub art.217 CP. La data de 08.09.2016, în cadrul cauzei penale, s-a efectuat percheziții la domiciliile acestora, în urma căreia la A.Solomon s-au depistat și ridicat din odaie o sacoșă din polistiren cu masă vegetală uscată asemănătoare cu macul, iar din podul casei mai multe plante uscate, 45 bucăți, asemănătoare cu canabisul. În cadrul materialului RII, a primit o declarație de la Gh.Popeleașco care a indicat că masa vegetală numită paie de mac aparține lui A.Solomon, gențile la fel. A fost telefonat de o persoană necunoscută și urma să se întâlnească să realizeze paile de mac. În geantă s-a găsit și un pahal, iar Gh.Popeleașco urma să aibă o parte din câștig. Nu a cunoscut că Gh.Popeleașco este de naționalitate bulgar, persoanele discutau în limba de stat și nu a avut careva dubii că aceștia nu cunoșteau limba de stat. Cele consemnate în declarație s-au relatat de inculpat în limba de stat și li s-au dat citire, iar acesta a scris în limba de stat, cu caractere chirilice textul „a fost scris din cuvintele mele, pentru ce și semnez”; 5 - declarațiile martorului Ig.Novacov, care a relatat că primind informația că niște persoane necunoscute intenționează să vândă droguri, s-au deplasat la poarta cimitirului din s.Sărata Galbenă, unde au observat una din persoane, care ulterior s-a constatat că era Gh.Popeleașco. Văzându-i, acesta s-a apropiat de ei zicând „bună ziua, iată geanta cu solomcă”, iar ei au răspuns „bună ziua, suntem de la poliție”. Lângă poartă se afla și a doua persoană care a început să fugă pe teritoriul cimitirului, însă colegul său a alergat după el și l-a reținut. S-a anunțat grupa operativă și la fața locului au venit organele competente. În geantă au fost depistate paie de mac și un pahar de sticlă gradat cu care narcomanii își măsoară marfa. După ce au fost reținuți, l-au întrebat pe Gh.Popeleașco a cui este geanta, acesta a indicat că aparține prietenului său, până a deschide geanta a comunicat că în ea sunt paie de mac, în cantitate de 40-43 pahare. Au deschis geanta, au văzut că sunt paie de mac, după care geanta s-a sigilat. informația A primit informația cu câteva ore înainte de reținerea inculpaților și nu cunoșteau cumpărătorul, doar locul și ora când avea loc întâlnirea. Ei s-au apropiat și Gh.Popeleașco s-a apropiat de ei și a comunicat „bună ziua, iată geanta cu solomcă”, iar ei au răspuns „bună ziua sunt de la poliție”; - declarațiile martorului R.Rusu, care a explicat că la colegul său de serviciu Ig.Novacov a parvenit informația operativă că la cimitirul din s.Sărata Galbenă, o persoană vrea să le vândă o geantă cu substanțe narcotice, paie de mac. Informația primită au discutat-o cu șeful de investigații la IP Hâncești, materialul s-a înregistrat și împreună cu Ig.Novacov și doi reprezentanți ai IP Hâncești au plecat în s.Sărata Galbenă. El cu Ig.Novacov se aflau în automobil civil, iar cei de la IP Hâncești în automobilul de serviciu MAI. La poarta cimitirului au văzut două persoane, una din ele avea o geantă mare în mână și când i-a văzut s-au apropiat de mașina lor și a arătat paile de mac cu scopul de a le vinde, au făcut pași de întâmpinare unul la alții și din spusele lor a înțeles că vor să pună în circulație drogurile. În urma cercetării la fața locului s-au depistat paie de mac și un pahar de sticlă de 200 grame. La întrebarea ce are în geantă, Gh.Popeleașco a spus că au paie de mac, dar că geanta aparține lui A.Solomon. Paile de mac au fost ridicate, iar urma perchezițiilor efectuate, la domiciliul lui A.Solomon s-au depistat plante de cannabis; - declarațiile martorului T.Roșca, care a relatat că în perioada în care a fost săvârșită infracțiunea, dânsa se afla în concubinaj cu Gh.Popeleașco. La ei acasă a venit A.Solomon, a întrebat de concubin și a rugat-o să-l sune, iar când acesta a venit, a luat niște parafină și i-a transmis-o lui A.Solomon, cu care apoi au plecat. Acasă nu a revenit, telefonul era deconectat, apoi a aflat că a fost reținut. La acel moment sursa de venit a familiei era venitul lui Gh.Popeleașco care lucra ocazional și ajutorul mamei lui; - declarațiile martorului A.Cotiujanschi, care a explicat că în data de 08.09.2016, împreună cu Gh.Popeleașco făceau reparație. Între timp l-a telefonat soția și i-a comunicat că trebuie să se ducă acasă. Gh.Popeleașco a plecat, iar după aceasta a aflat că a fost reținut, și actele cauzei: 6 - procesele-verbale din 08.09.2016, conform căruia în cadrul examinării materialului nr.4766 înregistrat în RII al IP Hîncești, s-a constatat că la 08.09.2016, aproximativ la ora 12.15 în s.Sărata Galbenă, r-nul Hâncești, în rezultatul efectuării cercetării la fața locului, la Gh.Popeleașco, care era împreună cu A.Solomon, a fost depistată o geantă în care se afla o masă vegetală uscată de culoare galben-cafenie mărunțită asemănătoare cu paie de mac în proporții mari și care se atribuie la substanțe narcotice, înregistrat în registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni R-I la 08.09.2016 cu nr/î 1047; - de cercetare la fața locului, potrivit căruia la 08.09.2016, aproximativ la ora 12.15, în s.Sărata Galbenă, în rezultatul efectuării cercetării la fața locului la Gh.Popeleașco, care se afla împreună cu A.Solomon, a fost depistată o geantă în care se afla o masă vegetală uscată, culoare galben-cafenie mărunțită, asemănătoare cu paie de mac, înregistrat în registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni R-II la 08.09.2016 cu nr/î 4766; - de cercetare la fața locului și anume, poarta cimitirului din strada centrală s.Sărata Galbenă; - de percheziție la domiciliul lui A.Solomon, unde au fost depistate și ridicate o sacoșă de polietilenă fără culoare în care se află o masă vegetală uscată, mărunțită de culoare galben-cafeniu, asemănătoare paielor de mac, ce a fost depistată în casă, în ultima odaie pe pat; - în podul casei au fost depistate și ridicate 45 plante asemănătoare cu cânepa, stare uscată, frunze uscate, mărunțite de culoare verzui-gălbuie asemănătoare celor de cânepă; - de examinare a pachetului nr.1 ridicat de la 08.09.2016, în cadrul acțiunii procesuale de cercetare la fața locului; - raportul de expertiză nr.34/12/l- R-5388 din 03.10.2016, prin care s-a concluzionat că cele 45 plante, în stare uscată, într-o pătură, ridicate în urma efectuării percheziției la domiciliul lui A.Solomon, reprezintă cannabis, plantă (plante de cannabis); masa vegetală mărunțită de culoare cafenie, într-un pachet polimeric semitransparent ridicat din același loc reprezintă paie de mac care conține alcaloidul activ al opiului morfină, cu cantitatea de 92 grame (masă uscată); masa vegetală uscată, grosier mărunțită de culoare galben-cafenie, într-un sac polimeric de culoare albă, reprezintă marijuana, cantitatea căreia constituie 304 grame (masa uscată); masa vegetală mărunțită de culoare cafenie deschisă, într-o pungă de culoare albă, ridicată de la Gh.Popeleașco reprezintă paie de mac care conține alcaloidul activ al opiului morfină, cantitatea căreia prezintă 1374 grame (masa uscată); în conținutul obiectului de formă neregulată, de culoare cafenie-deschisă, prezentat într-un pachet polimeric, cu masa de 274 grame, ridicată la data de 08.09.2016 de la Gh.Popeleașco, careva substanțe narcotice, psihotrope sau precursori ai acestora nu au fost depistate; - act nr.75 potrivit concluziilor căruia se atestă că Gh.Popeleașco suferă de alcoolism cronic st.II, mixt continuu, concomitent consumator de substanțe stupefiante-marijuana, necesită tratament antialcool și supraveghere medicală la medicul de familie, medic specialist narcolog pentru implicare în programe de recuperare; - act nr.74, potrivit concluziilor căruia se atestă că A.Solomon nu suferă de alcoolism cronic sau narcomanie, starea persoanei la momentul examinării este apreciată ca consumator de substanțe stupefiante-marijuana, necesită supraveghere medicală la medicul de familie, 7 medic specialist narcolog pentru implicare în programe de recuperare. Reținând probele nominalizate, instanța de apel a conchis că, prima instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, raportată la declarațiile date în ședința de judecată, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpaților A.Solomon o încadrare juridică corespunzătoare și anume, art. 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal - păstrarea și transportarea ilegală a substanțelor narcotice cu scop de înstrăinare, săvârșită de două persoane, în proporții deosebit de mari și art.217 alin.(2) Cod penal - păstrarea substanțelor narcotice în proporții mari, fără scop de înstrăinare, și a inculpatului Gh.Popeleașco în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal - păstrarea și transportarea ilegală a substanțelor narcotice cu scop de înstrăinare, săvârșită de două persoane, în proporții deosebit de mari. Instanța de apel în susținerea poziției sale a apreciat ca fiind pertinente și concludente declarațiile martorilor A.Gheorghiță, Ig.Novacov și R.Rusu, care au relatat că au acționat în baza unei informații operative, precum că în s.Sărata Galbenă persoane necunoscute urmau să comercializeze altei persoane substanțe narcotice și că lângă poarta cimitirului se afla Gh.Popeleașco, care avea asupra sa o geantă, ulterior fiind reținut și A.Solomon. Din cele relatate de martorul Ig.Novacov, rezultă că Gh.Popeleașco s-a apropiat de ei zicând „bună ziua, iată geanta cu solomcă”, iar din cele relatate de martorul R.Rusu, rezultă că au făcut pași în întâmpinare unii la alții și din spusele lui Gh.Popeleașco a înțeles că o să pună în circulație drogurile. Cu permisiunea lui Gh.Popeleașco au fost examinate gențile și în cadrul cercetării în geanta de culoare albă s-a depistat masă vegetală mărunțită de culoare cafenie, asemănătoare cu macul, precum și un pahar de sticlă gradat, care, conform procesului-verbal de cercetare la fața locului, au fost ridicate, iar potrivit raportului de expertiză nr.34/12/l-R-5388 din 03.10.2016, această masă vegetală mărunțită de culoare cafenie deschisă, reprezintă paie de mac ce conține alcaloidul activ al opiului morfină, cantitatea căreia prezintă 1374 grame (masa uscată). Referitor la argumentele apelanților privind aprecierea critică a declarațiilor martorilor R.Rusu și Ig.Novacov, instanța de apel a conchis că nu există nici un temei de a desconsidera declarațiile acestora date în ședința de judecată, în contextul în care dânșii au fost avertizați pentru răspunderea penală ce o poartă în conformitate cu art. 312-313 Cod penal, precum și aceștia au dat declarații în prezența atât a inculpaților, cât și a apărătorilor, care au adresat întrebări. Concomitent celor invocate, instanța de apel nu a indicat că, contradicțiile din declarațiile la care fac trimitere apelanții și anume, că martorii în prima instanță au indicat că inculpații primii s-au apropiat de ei cu propunerea de a le vinde substanțe narcotice, iar la etapa urmăririi penale au indicat că dânșii primii s-au apropiat de inculpați după care s-au documentat, nu afectează în esență pertinența și concludența declarațiilor martorilor Ig.Novacov și R.Rusu, și nici nu afectează încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților. Sub aspectul vizat, instanța de apel a reținut declarațiile inculpaților 8 A.Solomon și Gh.Popeleașco, din care rezultă că geanta apaținea lui A.Solomon, însă faptul dat nu-l exonerează de răspundere pe Gh.Popeleașco, deoarece ultimul a fost de acord să-l însoțească pe A.Solomon în vederea înstrăinării substanțelor narcotice și să beneficieze de suma de bani care i s-ar fi cuvenit, fapt ce rezultă și din declarațiile martorilor Ig.Novacov și R.Rusu, care au indicat că Gh.Popeleașco s-a apropiat de ei și a întrebat „dacă vor să cumpere”, „au făcut pași în întâmpinare unul la alții”, ceea ce denotă că inculpatul Gh.Popeleașco a acționat în vederea desfășurării activității ilicite privind vinderea drogurilor. Intenția inculpaților de înstrăinare a substanțelor narcotice se confirmă și prin depistarea în geanta unde se aflau paiele de mac a unui pahar, cu ajutorul căruia erau măsurate cantitățile de pai de mac ce urmau a fi tranzacționate, prin modul de împachetare a substanțelor narcotice, fapt care se deduce din însăși declarațiile inculpatului Gh.Popeleașco, care a relatat că atunci când a fost deschisă geanta de culoare neagră cu inscripția „Audi”, a fost depistată parafina și un pahar, în interiorul acestei genți se află o altă geantă mai mică de culoare albă, în care se aflau paiele de mac, cât și cantitatea substanțelor narcotice depistate, care conform raportului nr.34/12/l-R-5388 din 03.10.2016 constituie 1374 grame (masa uscată), ceea ce reprezintă cantități deosebit de mari. De asemenea, instanța de apel a respins versiunile invocate de A.Solomon, precum că paharul a fost utilizat la servirea vinului lângă mormântul tatălui său, deoarece din conținutul acțiunii procesuale de cercetare la fața locului, lipsesc careva date care să ateste prezența cărorva urme de vin pe paharul dat, iar Totodată, la fața locului nu a fost depistată nici sticla de vin din care ar fi servit inculpatul. La fel, a fost respinsă și versiunea acestuia, precum că le-ar fi luat de la o bătrână al cărei nume nu și-l amintește, pentru consum propriu, deoarece acestea nu au nici o susținere probatorie, întrucât raportat la materialul probator administrat în cauză, precum și din analiza practicii judiciare, conduita inculpatului de a deține și implicit a transporta o cantitate atât de mare de droguri destinate consumului final, nu poate fi încadrată în categoria „rezonabilă” strict necesară consumului propriu. Pe motivele anterior reținute, instanța de apel a respins alegațiile lui Gh.Popeleașco, precum că nu avea cunoștință de conținutul genții, neavând nici o susținere probatorie, întrucât raportat la materialul probator administrat în cauză, la circumstanțele de timp și de loc a informației operative de care dispuneau ofițerii, cu aflarea inculpatului la locul dat și declarațiile martorului Ig.Novacov, care a relatat că Gh.Popeleașco s-a apropiat de ei și i-a zis „bună ziua, iată geanta…” denotă că dânsului îi era cunoscut conținutul genților, urmărind împreună cu A.Solomon scopul înstrăinării substanțelor narcotice. Nu au fost reținute de instanță declarațiile martorilor T.Roșca și A.Cotiujanschi, din motiv că acestea nu au tangență cu obiectul cauzei, circumstanțele care au fost relatate de către martori au avut loc anterior celor depistate la fața locului, aspecte care au fost susținute de către inculpați, dar care nu disculpă cele incriminate dânșilor. 9 Cu referire la criticile părții apărării în numele inculpatului Gh.Popeleașco, precum că declarația semnată de ultimul la faza urmăririi penale a fost dobândită cu încălcarea dreptului la interpret și apărător al inculpatului, instanța de apel a notat că aceasta a fost exclusă de către prima instanță din ansamblul probelor, fiind contrară prevederilor art. 94, 251 Cod de procedură penală. Totodată, instanța de apel a respins alegațiile părții apărării, în care a invocat nulitatea probelor și anume, a procesului-verbal de cercetare la fața locului, de examinare a obiectului, raportul de expertiză, ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriul, pe motiv că au fost întocmite în limba română pe care inculpatul nu o cunoaște și nici nu i-au fost traduse în limba rusă pe care el o posedă, deoarece la finele urmăririi penale partea apărării a invocat doar nulitatea declarației primare făcută de Gh.Popeleașco, prin urmare apărarea nu a respectat procedura de declarare a nulității unui act efectuat la urmărirea penală, în acest sens fiind incidente prevederile alin. (4) art. 251 Cod de procedură penală și potrivit cărora, încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată - când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. În concluzie, instanța de apel a indicat că nu sunt întemeiate argumentele invocate de către apelanți, ce țin de aprecierea și interpretarea eronată, în opinia acestora, a probelor, ce a dus la stabilirea greșită a faptelor, deoarece prima instanță, ținând seama în plină măsură de prevederile art.99-101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de către părți, a audiat inculpații, martorii, a dat citire proceselor-verbale și altor documente, pe care le-a apreciat just prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și, ca urmare, corect a stabilit starea de fapt, încadrarea juridică și vinovăția inculpaților A.Solomon și Gh.Popeleașco. Cu referire la apelurile declarate de procuror, de avocatul I.Bătrîncea în numele lui A.Solomon, de inculpat în partea individualizării pedepsei penale, instanța de apel a reținut că prima instanță la aplicarea pedepsei inculpaților A.Solomon și Gh.Popeleașco a ținut cont de criteriile de individualizare a pedepsei, prevăzute de art.61, 75 Cod penal și a stabilit inculpaților o pedeapsă, cu respectarea limitelor prevăzute pentru infracțiunile incriminate și anume: - în privința lui A.Solomon s-a reținut caracterul și gravitatea infracțiunii săvârșite și anume, faptul că prin acțiunile sale dânsul a comis o infracțiune ușoară și una deosebit de gravă, care fac parte din categoria infracțiunilor legate de traficul de droguri, de persoana acestuia care anterior a fost judecat, antecedentele penale fiind stinse, caracteristica pozitivă, de referatul presetențial de evaluare psihologică a personalității, că are perspective mici de reintegrare în societate din considerentul că a fost anterior judecat, nu a conștientizat gravitatea infracțiunii comise, că infracțiunea poate fi caracterizată ca fiind cauzată de 10 starea afectiv emoțională, abuz de alcool, comunică cu familia în mod agresiv, relații ostile cu concubina, lipsa autocontrolului, nu dorește să-și schimbe anturajul socio-familiar; - în privința inculpatului Gh.Popeleașco, s-a reținut caracterul și gravitatea infracțiunii săvârșite, că prin acțiunile sale a comis o infracțiune deosebit de gravă, care face parte din categoria infracțiunilor legate de traficul de droguri, de persoana acestuia, care anterior a fost judecat, de circumstanța agravată - comiterea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară, că se află la evidența medicului narcolog cu diagnosticul „alcoolism cronic gr.II mixt continuu, consumator de substanțe narcotice”, de caracteristica pozitivă, că are la întreținere doi copii minori, precum și de referatul presentențial de evaluare psihosocială a personalității, că are perspective mici de reintegrare în societate din considerentul că anterior a fost judecată, nu a conștientizat gravitatea infracțiunii comise. Infracțiunea presupusă poate fi caracterizată ca fiind cauzată de starea afectiv emoțională, comunică cu familia în mod ostil, nu dorește să-și schimbe anturajul socio-familiar, nu dorește să susțină familia în mod financiar, datorită cercului de prieteni cu caracter anti- social, sub influența în care se află nu manifestă dorința de a se schimba, nu-și îndeplinește obligațiunile părintești. Reieșind din circumstanțele menționate, instanța de apel a respins argumentele părții acuzării și ale părții apărării referitoare la măsura de pedeapsă stabilită inculpaților. Totodată, instanța a menționat că argumentele apelanților I.Bătrîncea și A.Solomon, privind aplicarea unei pedepse mai blânde pe capătul de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod nu sunt relevante și nu pot fi reținute, deoarece inculpatul prin acțiunile sale a comis o infracțiune ușoară și una deosebit de gravă, anterior a fost judecat, careva concluzii nu a făcut și a continuat un comportament infracțional, din care motiv a apreciat că pedeapsa închisorii este unica măsură de constrângere aplicabilă situației inculpatului și care este în măsură să ducă la atingerea scopului general și special al pedepsei penale, or, faptele în materialitatea lor și în împrejurările în care au fost săvârșite, circumstanțele personale ale inculpatului duc la concluzia că scopul pedepsei penale poate fi realizat doar prin stabilirea pedepsei cu închisoare.

Împotriva hotărârilor judecătorești au declarat recursuri ordinare: - avocatul A.Mațco în numele inculpatului Gh.Popeleașco care, indicând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii incriminate și pentru că există circumstanță care exclude tragerea la răspundere penală, fiind încălcată competența după materie și calitatea persoanei, precum și la sesizarea instanței, invocând că instanța de apel eronat și neîntemeiat a interpretat că cererea sa privind asigurarea aspectului devolutiv al examinării cererii de apel declarată în interesul inculpatului Gh.Popeleașco constituie o cerere de apel suplimentară, pe când aceasta este o cerere bazată pe prevederile art.244, 409 alin.(2) Cod de 11 procedură penală, în care au fost enumerate încălcările grave de procedură admise la faza de urmărire penală, pe care instanța urma să le examineze și să lea dea o apreciere în modul prevăzut de lege, în rest a invocat aceleași motive ca și apel, descrise la pct. 3 al prezentei decizii, referitor la nulitatea probelor; - avocatul B.Durță în numele inculpatului A.Solomon și inculpatul care, indicând temeiurile de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul pe învinuirea în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal să fie achitat, iar pe învinuirea în baza art.217 alin.(2) Cod penal, să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, invocând că instanțele nu au reținut că inculpatul și-a recunoscut vina doar pe un capăt de acuzare, iar pe capătul de acuzare privind comercializarea substanțelor narcotice nu și-a recunoscut-o; - nici un martor audiat în cadrul cercetării judecătorești nu a declarat că inculpatul ar fi contribuit la comercializarea substanțelor narcotice, că declarațiile martorilor R.Rusu și Ig.Novacov urmau a fi apreciate critic, fiind contradictorii față de cele date în cadrul urmăririi penale; - la caz nu a fost dovedit că ar fi existat cumpărători la procurarea substanțelor narcotice; - nu s-a luat în considerație că Gh.Popeleașco a fost impus să semneze declarații în absența apărătorului, la etapa reținerii, care reflectă denaturat faptul că A.Solomon ar fi avut scopul comercializării drogurilor, care apoi au fost contestate de acesta; - învinuirea adusă pe capătul de comercializare a substanțelor narcotice, nu se fundamentează în fapt și în drept pe dovezi concrete, legate de administrare, temeinicie, convingere, de natură a înlătura orice urmă de îndoială, astfel că învinuirea adusă este una foarte vagă; - la individualizarea pedepsei, instanțele nu au ținut cont în deplină măsură de prevederile art.75,76 Cod penal.

Judecând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității recursurilor ordinare, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursurile urmează a fi respinse ca inadmisibile, din următoarele considerente. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul A.Mațco în numele inculpatului Gh.Popeleașco. După cum s-a menționat mai sus, instanța de apel a respins apelul suplimentar declarat de avocatul A.Mațco în numele inculpatului Gh.Popeleașco din motiv că s-a declarat peste termen. Instanța de apel a reținut că în cadrul examinării cauzei penale în prima instanță, drepturile și interesele inculpatului au fost reprezentate de avocatul Ig.Tuhari, acesta a declarat în numele inculpatului apel în termen, pe când noul apărător (A.Mațco), făcând cunoștință cu materialele cauzei penale, inclusiv și cu sentința primei instanțe la 28.07.2017, a depus apel suplimentar abia la data de 01.11.2017, adică peste termenul de 15 zile, fără a invoca careva motive pertinente de omitere a termenului de declarare a apelului, pentru ca acesta să fie repus în termen, pe când potrivit prevederilor art.402 alin.(5) Cod de procedură penală, urma să declare apel suplimentar pentru inculpat, în care putea invoca motive 12 adăugătoare de apel, în termen de 15 zile de la data primirii de către parte a copiei apelului. Astfel, Colegiul penal conchide că concluzia instanței de apel privind respingerea apelului suplimentar declarat de avocatul A.Mațco, ca depus peste termen, este legală și întemeiată, deoarece apelul suplimentar a fost depus cu mult mai târziu după epuizarea termenului de declarare a acestuia, prevăzut de art.402 Cod de procedură penală, urmând a se reține prevederile art.230 alin.(2) Cod de procedură penală, potrivit cărora în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Așadar, Colegiul penal conchide că instanța de apel corect a considerat apelul suplimentar declarat de avocatul A.Mațco ca depus peste termen, nefiind constatate motive întemeiate, care au determinat declararea acestuia peste termen, motivându-și argumentat și detaliat soluția, care a fost expusă pe larg la pct.4 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune. Referitor la argumentul recurentului, precum că incorect instanța de apel a considerat că cererea sa bazată pe prevederile art.244, 409 alin.(2) Cod de procedură penală este un apel suplimentar, pe când aceasta este o cerere, în care au fost enumerate încălcările grave de procedură admise la faza de urmărire penală, pe care instanța urma să le examineze și să le dea o apreciere în modul prevăzut de lege, Colegiul penal enunță că apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept numai la persoana care l-a declarat, la calitatea acesteia în proces și la persoana împotriva căreia este îndreptat de către jurisdicția de al doilea grad asupra hotărârii primei instanțe. Prin declararea apelului se provoacă o verificare multilaterală de fapt și de drept a sentinței, verificare care se efectuează în măsura în care hotărîrea a fost atacată, în baza materialelor din dosar doar în privința acelor fapte care au format obiectul judecării în prima instanță. Astfel că, instanța de apel just a întitulat cererea declarată de avocatul A.Mațco ca apel suplimentar, deoarece însăși partea apărării a invocat că solicită admiterea apelului declarat în numele inculpatului Gh.Popeleașco (f.d.77, v.3). Mai mult că, verificarea multilaterală de fapt și de drept a sentinței poate fi efectuată în măsura în care a fost atacată, de unde rezultă că partea apărării nu a formulat o simplă cerere în temeiul art.244 Cod de procedură penală, dar noi argumente și motive, ce vin a completa cererea de apel depusă de avocatul Ig.Tuhari, solicitând pronunțarea unei alte hotărâri, față de cea solicitată de acesta din urmă, care a depus apel în termen. În circumstanțele stabilite, Colegiul penal conchide asupra respingerii recursului ordinar declarat de avocatul A.Mațco în numele inculpatului Gh.Popeleașco, ca fiind inadmisibil. 13 Cu referire la recursurile ordinare declarate de avocatul B.Druța în numele inculpatului A.Solomon și de inculpat. Potrivit textului recursurilor, ca temei de casare a hotărârilor judecătorești, se invocă art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Raportând temeiurile invocate de autorii recursurilor la situația în cauză, Colegiul penal constată că acestea nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorile de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. După cum rezultă din conținutul recursurilor declarate de recurenți, aceștia nu sunt de acord cu condamnarea inculpatului pe învinuirea adusă de partea acuzării, considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, pe motiv că nu s-a dovedit scopul și intenția inculpatului de a înstrăina substanțele narcotice depistate. La acest capitol Colegiul constată că, instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a audiat inculpații A.Solomon și Gh.Popeleașco, a supus unei verificări minuțioase, sub toate aspectele, probele administrate în cauză și anume, declarațiile martorilor A.Gheorghiță, Ig.Novacov, R.Rusu, inclusiv actele cauzei, enumerate la pct.4 al prezentei decizii, pe care le- a apreciat în mod obiectiv, din punct de vedere al pertinenței și concludenței, ce nu trezesc careva dubii și care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate a fost dovedită integral, iar acțiunile lui corect au fost încadrate în prevederile art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal. Concomitent, instanța de apel a audiat și martorii apărării T.Roșca și A.Cotiujanschi, declarațiile cărora just le-a apreciat critic, din motiv că circumstanțele care au fost relatate de către aceștia, au avut loc anterior celor depistate la fața locului. Prin urmare, concluziile instanței de apel privind vinovăția inculpatului A.Solomon sunt descrise detaliat în descriptivul deciziei (f.d.103-131 v.3), pe care instanța de recurs și le însușește sub aspectul stării de fapt a cauzei așa cum au fost reținute de instanța de apel și fără a reitera întreaga motivare a instanțelor de fond, fapt ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului, care, în cauza Albert vs România din 16.02.2010, a statuat că, dacă art.6 § 1 din Convenția EDO obligă instanțele să își motiveze deciziile, acesta nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Țările de Jos, 19.04.1994). Cu toate acestea, noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse 14 atenției sale și să nu se fi mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare (Helle vs Finlanda, 19.12.1997). Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii imputate lui A.Solomon, inclusiv vinovăția acestuia, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluzia prin cumulul de probe pertinente, concludente și utile, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv. Afirmațiile recurentului, precum că instanțele de judecată incorect au apreciat probele cauzei punându-le la baza sentinței de condamnare și anume, declarațiile martorilor A.Gheorghiță, Ig.Novacov, R.Rusu, nu pot fi reținute ca temei de admitere a recursului, deoarece, ca probe, acestea au fost adunate cu respectarea procedurii penale, verificate și apreciate de instanțe conform legislației în vigoare. Cu atît mai mult că, critica referitor la procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care deja a fost efectuată de instanțele de fond. Colegiul reține că, fapta săvârșită de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, deoarece, după cum rezultă din actul de învinuire, cât și din probele administrate și cercetate de către instanțele de fond, inculpatul avea scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice. Despre prezența scopului de înstrăinare a substanțelor narcotice ne mărturisește în primul rând cantitatea mare a acestora ce a fost depistată și ridicată de la inculpați în momentul reținerii, care aparținea lui A.Solomon, substanța narcotică ce a fost ambalată în geantă de către acesta din urmă, în care a fost depistat și un pahar, ceea ce demonstrează că această substanță a fost pregătită pentru realizare. Astfel, concluziile instanțelor de fond privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate, în opinia instanței de recurs, este justă și întemeiată, deoarece în sensul dat instanțele corect și-au întemeiat concluziile pe probele ce au fost enumerate în prezenta decizie. Colegiul menționează că temeiurile invocate de recurenți, privind modul de apreciere a probelor, nu se încadrează în cele prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, iar dezacordul unei părți în acest sens, nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Făcând o analiză a temeiurilor indicate în recursuri în raport cu apelurile declarate și textul deciziei, Colegiul constată că recursurile repetă textele apelurilor, argumentele expuse de recurenți fiind anterior invocate în apel, iar instanța de apel examinându-le în ansamblu și dându-le o apreciere corespunzătoare, conform art.414, 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor, a indicat temeiurile de fapt și de drept care au dus la emiterea respectivei soluții, precum și motivele adoptării ei. 15 Astfel, instanța de recurs constată că decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului declarat de partea apărării, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor art.394 Cod de procedură penală, este bine argumentată, motivată, fiind legală și întemeiată. Lipsit de temei este și argumentul recurenților, precum că instanța la stabilirea pedepsei în baza art.217 alin.(2) Cod penal, nu a ținut cont de prevederile art.art.75, 76 Cod penal, deoarece în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit opera de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării acestei operațiuni. Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului care se evaluează după următoarele criterii: - împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; - starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; - natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; - motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; - natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului; - conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal; - nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială etc. Criteriile generale de individualizare a pedepsei pot fi definite ca fiind acele reguli, principii, prevăzute în Codul penal, de care instanța de judecată trebuie să țină cont la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia. Colegiul penal conchide că atât prima instanță, cât și instanța de apel, la individualizarea pedepsei inculpatului A.Solomon, au ținut cont în măsura deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei, de faptul că a comis o infracțiune ușoară și una deosebit de gravă, care fac parte din categoria infracțiunilor legate de traficul de substanțe narcotice, că anterior a fost judecat, dar antecedentul penal este stins, se caracterizează pozitiv, inclusiv și de referatul presetențial de evaluare psihologică a personalității acestuia, just au concluzionat că acestuia urmează a-i fi aplicată o pedeapsă cu închisoare, pedeapsă ce este aptă să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii, contribuind la corijarea și reeducarea inculpatului, la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de faptele comise. Consecvent, analizând materialele cauzei și hotărârea judecătorească atacată, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea acesteia. Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. 16 Prin urmare, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursurilor ordinare declarate de către avocații A.Mațco și B.Druță în numele inculpaților și de inculpatul A.Solomon, care urmează a fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea hotărârii atacate.

În conformitate cu prevederile art.434 și art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de avocatul Mațco Andrei în numele inculpatului Popeleașco Ghenadi, de avocatul Druță Boris în numele inculpatului Solomon Andrei și de inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui Solomon Andrei și Popeleașco Ghenadi, cu menținerea hotărârii atacate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 noiembrie 2018. Președinte Elena Covalenco Judecători Iurie Diaconu Liliana Catan Ion Guzun Iurie Bejenaru 17