1ra-1465/18 — art.217-1 alin.4 lit.d CP

1ra-1465/18 — art.217-1 alin.4 lit.d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.1ra-1465/18

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 octombrie 2018 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Elena Covalenco,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun, Iurie Bejenaru,

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 20 martie 2017 și a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2017,

declarate de avocatul Mațco Andrei în numele inculpatului Popeleașco Ghenadi,

de avocatul Druță Boris în numele inculpatului Solomon Andrei și inculpatul

Solomon Andrei

și

Popeleașco Ghenadi.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

recunoscuți vinovați și condamnați:

- Solomon Andrei în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal la 8 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea

substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani și în baza art.217 alin.(2) Cod penal

la 6 luni închisoare, iar în temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 8 ani și 6 luni închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea

substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani;

- Popeleașco Ghenadi în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal la 7 ani

închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita

activități legate de gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani.

1

În temeiul art.103 alin.(1) Cod penal, s-a dispus aplicarea în privința lui

Popeleașco Ghenadi în timpul executării pedepsei, tratamentul medical forțat

conform graficului stabilit de instituția medicală.

Popeleașco Ghenadi, pe parcursul unei perioade nedeterminate de timp până la

08.09.2016, aflându-se în s.xx, r-nul xx, urmărind scopul punerii ilegale în

circulație a unor substanțe care conțin droguri, a păstrat și transportat asupra sa

cu scop de înstrăinare unor terțe persoane, o geantă în care se afla, potrivit

raportului de expertiză tehnico-criminalistic nr.34/12/l-R-5388 din 03.10.2016 o

masă de origine vegetală uscată și mărunțită de culoare cafenie deschisă, care

reprezintă pai de mac ce conține alcaloidul activ al opiului (morfină), în cantitate

de 1374 g (masa uscată), substanță ce se atribuie la categoria substanțe

narcotice/droguri, în redacția Legii nr. 193 din 28.07.2016 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative, neutilizate în scopuri medicale, obținute

artizanal din plante de mac, depistate în trafic ilicit, cantitățile căreia reprezintă

substanțe narcotice în cantități deosebit de mari, acțiuni încadrate în baza art.2171

alin.(4) lit.d) Cod penal.

Tot, Solomon Andrei, până la data de 08 septembrie 2016, aflându-se în

s.xx, r-nul xx, pe parcursul unei perioadă nedeterminată de timp, fără scop de

înstrăinare, a păstrat la domiciliul său 45 de plante în stare uscată, care potrivit

raportului de expertiză tehnico-criminalistic nr.34/12/l-R-5388 din 03.10.2016

reprezintă plante de cannabis, care conțin substanțe narcotice/droguri neutilizate

în scopuri medicale, în proporții mari, în redacția Legii nr. 193 din 28.07.2016

pentru modificarea și completarea unor acte legislative; o masă de origine

vegetală uscată și mărunțită de culoare cafenie, ce reprezintă pai de mac în

cantitate de 92 grame (masă uscată) care conțin alcaloidul activ al opiului

(morfină), ce se atribuie la categoria substanțe narcotice/droguri, neutilizate în

scopuri medicale, obținute artizanal din plante de mac, depistate în trafic ilicit,

cantitățile căreia reprezintă proporții mari; o masă vegetală uscată, grosier

mărunțită, de culoare galben-cafenie în cantitate de 304 grame (masa uscată) de

marijuana, ce reprezintă substanțe narcotice/droguri, ce se atribuie la categoria

substanțelor narcotice, neutilizate în scopuri medicale, obținute artizanal din

plante de cânepă, depistate în trafic ilicit, cantitățile căreia reprezintă proporții

mari, acțiuni încadrate în baza art.217 alin.(2) Cod penal.

- procurorul, care a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpaților să le fie aplicată o pedeapsă

mai aspră și anume, lui A.Solomon - pedeapsa definitivă de 12 ani și 6 luni

închisoare și lui Gh.Popeleașco - de 12 ani închisoare, ambii, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un

termen de 5 ani legată de substanțele narcotice, droguri, invocând că instanța nu a

ținut cont de principiile de individualizare a pedepesei, de faptul că inculpații nu

și-au recunoscut vina, nu au conștientizat caracterul ilegal al acțiunilor sale; - nu

s-au luat în considerație circumstanțele agravante stabilite în cadrul cercetării

2

judecătorești așa ca - săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a

fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au

relevanță pentru cauză și săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație,

precum și faptul că Gh.Popeleașco a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă și

pedeapsa urma a-i fi stabilită potrivit prevederilor art.82 alin.(2) Cod penal;

- avocatul I.Bătrîncea în numele inculpatului A.Solomon, care a solicitat

casarea acesteia în partea condamnării inculpatului în baza art.2171 alin.(4) lit.d)

Cod penal, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii, iar în baza art.217 alin.(2) Cod penal, să-i fie stabilită

o pedeapsă mai blândă, neprivativă de libertate, invocând că probele administrate

și examinate în cadrul cercetării judecătorești nu demonstrează că inculpatul ar fi

avut scopuș înstrăinării substanțelor narcotice; - lipsește legătura cauzală dintre

fapta inculpatului și consecințele survenite; - martorii prezentați de partea

acuzării nu au furnizat informația necesară din care s-ar confirma vinovăția lui

A.Solomon; - declarațiile martorilor R.Rusu și Ig.Novacov, urmau a fi apreciate

critic, deoarece se contrazic cu cele date în cadrul urmăririi penale, astfel

încercând prin acest mod confirmarea tranzacției de vânzare a substanțelor

narcotice; - instanța nu s-a expus asupra plângerii înaintate în cadrul ședinței

preliminare, prin care a solicitat excluderea din dosar a declarației semnate de

către inculpatul Gh.Popeleașco, deoarece a fost dobândită cu încălcarea

legislației, plângerea dată fiind scrisă de martorul A.Gheorghiță, fără a fi prezent

avocatul și traducătorul, sarcinile de bază a căruia erau de ofițer de investigație și

nu de anchetator de urmărire penală; - pe capătul de învinuire în baza art.217

alin.(2) Cod penal, să-i fie stabilită inculpatului o pedeapsă mai blândă, reieșind

din faptul că acesta parțial a recunoscut vina și anume, că a păstrat substanțe

narcotice fără scop de înstrăinare, pentru consum propriu;

- inculpatul A.Solomon, care a solicit casarea acesteia, cu pronunțarea unei

hotărâri echitabile în privința sa, luându-se în considerație că a recunoscut vina,

și a colaborat cu organul de urmărire penală;

- avocatul Ig.Tuhari în numele inculpatului Gh.Popeleașco, care a solicitata

casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, invocând că instanța și-a

fundamentat soluția privind vinovăția inculpatului pe declarațiile martorilor

Ig.Novacov, R.Rusu și A.Gheorghiță date în cadrul cercetării judecătorești, fără a

le respinge pe cele date de ultimii în cadrul urmăririi penale, între care există

divergențe; - instanța a ignorat faptul că inculpatul este de naționalitate bulgar,

nu posedă limba română, pe când procesul-verbal de reținere, informația cu

privire la drepturile bănuitului, ordonanța de punere sub învinuire, rechizitoriul,

declarația semnată de inculpat la urmărirea penală fără dată, au fost perfectate în

limba română, fără a fi traduse în limba rusă, contrar prevederilor legale, și,

potrivit art.93 alin.(1) pct.3), 4) Cod de procedură penală, urmau a fi excluse ca

probe; - instanța deși a exclus ca probă declarația lui Gh.Popeleașco, constatând

că aceasta a fost obținută cu încălcarea dreptului la interpret și apărare, a admis

ca probe procesele-verbale de cercetare la fața locului, de examinare a

3

obiectului, raportul de expertiză, ordonanța de punere sub învinuire, rechizitoriul,

care au fost obținute cu aceleași încălcări; - nu au fost căpătate date veridice care

în mod obiectiv ar dovedi vinovăția lui Gh.Popeleașco de păstrare și transportare

ilegală a drogurilor cu scop de înstrăinare, săvârșită de două persoane, în

proporții deosebit de mari; - nu a fost dovedită intenția acestuia de a săvârșit

infracțiunea incriminată, deoarece din probe nu rezultă că inculpatul ar fi

cunoscut despre conținutul genții, deoarece fiind întrebat de colaboratorii de

poliție, dânsul a susținut că atât geanta, cât și conținutul din ea aparțin lui

A.Solomon, prin urmare în acțiunile lui lipsește latura subiectivă a infracțiunii de

care a fost recunoscut vinovat;

- avocatul A.Mațco în numele inculpatului Gh.Popeleașco, care a solicitat

casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că există

circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală, deoarece a fost încălcată

competența după materie, calitatea persoanei, precum și la sesizarea instanței,

invocând că efectuarea acțiunilor de urmărire penală, punerea sub învinuire și

înmânarea rechizitoriului cu ulterioara sesizare a instanței a avut loc contrar

prevederilor art.2702 alin.(1) lit.d), 271 Cod de procedură penală, ceea ce în

temeiul art.251 alin.(2), duce la nulitatea absolută a actului procedural, și

respectiv duce la nulitatea celorlalte probe obținute; - procesul-verbal de

examinare a obiectului este contrar cerințelor art.118 alin.(4), 260-261 Cod de

procedură penală, deoarece a fost efectuat în lipsa inculpatului, fără fotografiere,

cântărire; - în procesul-verbal de cercetare la fața locului, ofițerul de investigație

Al.Gheorghiță a indicat că în geanta de materie era pe jumătate masă vegetală,

uscată, mărunțită de culoare galben cafeniu, pe când în procesul-verbal de

examinare a obiectului, deja s-a menționat că acea geantă era plină cu masă

vegetală uscată, mărunțită de culoare galben cafeniu, astfel existând o

contradicție în constatările de la fața locului, ceea ce trezește dubii rezonabile

asupra veridicității cantității reale a masei vegetale uscate; - învinuirea adusă

inculpatului nu corespunde exigenților legale, aceasta este una incertă, vagă, încât

face imposibilă o apărare efectivă; - instanța și-a bazat concluziile de vinovăție în

exclusivitate pe declarațiile contradictorii ale ofițerilor de investigație-operativi,

pe când aceștia nu puteau fi audiați în calitate de martori deoarece au efectuat și

întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului, iar alte careva probe în

confirmarea vinovăției nu au fost prezentate; - instanța a ignorat faptul că

învinuirea adusă inculpatului a fost o provocare, iar în urma percheziției la

domiciliul inculpatului careva substanțe narcotice nu au fost depistate.

noiembrie 2017, apelul declarat de avocatul A.Mațco în numele inculpatului

Gh.Popeleașco a fost respins, ca declarat peste termen, iar apelurile declarate de

procuror, de avocatul I.Bătrîncea în numele inculpatului A.Solomon, de avocatul

Ig.Tuhari în numele inculpatului Gh.Popeleașco și de inculpatul A.Solomon,

au fost respinse, ca fiind nefondate.

Instanța de apel, respingând apelul declarat de avocatul A.Mațco ca

declarat peste termen, a reținut că partea apărării contrar prevederilor art.402

4

alin.(5) Cod de procedură penală, a depus apelul cu omiterea termenului legal

de 15 zile stabilit de lege pentru declararea apelului, în cazul în care

inculpatul își înlocuiește apărătorul. Astfel, instanța a reținut că în cadrul

examinării cauzei penale în prima instanță, drepturile și interesele inculpatului

Gh.Popeleașco au fost reprezentate de avocatul Ig.Tuhari, acesta a declarat în

numele inculpatului apel în termen, pe când noul apărător (A.Mațco), făcând

cunoștință cu materialele cauzei penale, inclusiv și cu sentința primei instanțe

la 28.07.2017, a depus apel suplimentar abia la data de 01.11.2017, adică

peste termenul de 15 zile prevăzut la art.402 Cod de procedură penală, fără a

invoca careva motive pertinente de omitere a termenului de declarare a

apelului, pentru ca acesta să fie repus în termen.

Cu referire la apelurile declarate de avocatul I.Bătrîncea în numele

inculpatului A.Solomon, de avocatul Ig.Tuhari în numele inculpatului

Gh.Popeleașco, pe episodul de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, instanța de apel a reținut că, necătând la faptul

că inculpații nu și-au recunoscut vina, aceasta este dovedită prin mijloacele

probatorii administrate și anume, prin:

- declarațiile martorului A.Gheorghiță, care a declarat că a primit

indicația de la șeful secției investigații pentru a conlucra pe linia antidrog cu

colegii INI, care dețineau informația operativă, precum că în s.Sărata Galbenă,

niște persoane necunoscute au intenția de a comercializa unei altei persoane

substanțe narcotice. Deplasându-se împreună cu OUP I.Botnaru la fața locului, au

văzut lângă poarta cimitirului, pe acostament un microbuz, lângă care se aflau

două genți, una de tip sport, culoare neagră cu logotipul audi, iar alta de culoare

albă. La fața locului erau două persoane necunoscute care s-au prezentat ca fiind

A.Solomon și Gh.Popeleașco. Ultimul a comunicat că el ducea în mână gențile,

însă conținutul acestora aparține lui A.Solomon. Cu permisiunea lui

Gh.Popeleașco au fost examinate gențile, în cea de culoare albă era o masă

vegetală mărunțită de culoare cafenie, asemănătoare cu macul. Gențile au fost

ridicate și sigilate în cadrul procesului-verbal de cercetare la fața locului.

Informația s-a înregistrat în RII IP Hîncești, care apoi s-a înregistrat și transferat

în RI sub art.217 CP. La data de 08.09.2016, în cadrul cauzei penale, s-a efectuat

percheziții la domiciliile acestora, în urma căreia la A.Solomon s-au depistat și

ridicat din odaie o sacoșă din polistiren cu masă vegetală uscată asemănătoare cu

macul, iar din podul casei mai multe plante uscate, 45 bucăți, asemănătoare cu

canabisul. În cadrul materialului RII, a primit o declarație de la Gh.Popeleașco

care a indicat că masa vegetală numită paie de mac aparține lui A.Solomon,

gențile la fel. A fost telefonat de o persoană necunoscută și urma să se întâlnească

să realizeze paile de mac. În geantă s-a găsit și un pahal, iar Gh.Popeleașco urma

să aibă o parte din câștig. Nu a cunoscut că Gh.Popeleașco este de naționalitate

bulgar, persoanele discutau în limba de stat și nu a avut careva dubii că aceștia

nu cunoșteau limba de stat. Cele consemnate în declarație s-au relatat de inculpat

în limba de stat și li s-au dat citire, iar acesta a scris în limba de stat, cu caractere

chirilice textul „a fost scris din cuvintele mele, pentru ce și semnez”;

5

- declarațiile martorului Ig.Novacov, care a relatat că primind informația

că niște persoane necunoscute intenționează să vândă droguri, s-au deplasat la

poarta cimitirului din s.Sărata Galbenă, unde au observat una din persoane, care

ulterior s-a constatat că era Gh.Popeleașco. Văzându-i, acesta s-a apropiat de ei

zicând „bună ziua, iată geanta cu solomcă”, iar ei au răspuns „bună ziua, suntem

de la poliție”. Lângă poartă se afla și a doua persoană care a început să fugă pe

teritoriul cimitirului, însă colegul său a alergat după el și l-a reținut. S-a anunțat

grupa operativă și la fața locului au venit organele competente. În geantă au fost

depistate paie de mac și un pahar de sticlă gradat cu care narcomanii își măsoară

marfa. După ce au fost reținuți, l-au întrebat pe Gh.Popeleașco a cui este geanta,

acesta a indicat că aparține prietenului său, până a deschide geanta a comunicat

că în ea sunt paie de mac, în cantitate de 40-43 pahare. Au deschis geanta, au

văzut că sunt paie de mac, după care geanta s-a sigilat. informația A primit

informația cu câteva ore înainte de reținerea inculpaților și nu cunoșteau

cumpărătorul, doar locul și ora când avea loc întâlnirea. Ei s-au apropiat și

Gh.Popeleașco s-a apropiat de ei și a comunicat „bună ziua, iată geanta cu

solomcă”, iar ei au răspuns „bună ziua sunt de la poliție”;

- declarațiile martorului R.Rusu, care a explicat că la colegul său de

serviciu Ig.Novacov a parvenit informația operativă că la cimitirul din s.Sărata

Galbenă, o persoană vrea să le vândă o geantă cu substanțe narcotice, paie de

mac. Informația primită au discutat-o cu șeful de investigații la IP Hâncești,

materialul s-a înregistrat și împreună cu Ig.Novacov și doi reprezentanți ai IP

Hâncești au plecat în s.Sărata Galbenă. El cu Ig.Novacov se aflau în automobil

civil, iar cei de la IP Hâncești în automobilul de serviciu MAI. La poarta

cimitirului au văzut două persoane, una din ele avea o geantă mare în mână și

când i-a văzut s-au apropiat de mașina lor și a arătat paile de mac cu scopul de a

le vinde, au făcut pași de întâmpinare unul la alții și din spusele lor a înțeles că

vor să pună în circulație drogurile. În urma cercetării la fața locului s-au depistat

paie de mac și un pahar de sticlă de 200 grame. La întrebarea ce are în geantă,

Gh.Popeleașco a spus că au paie de mac, dar că geanta aparține lui A.Solomon.

Paile de mac au fost ridicate, iar urma perchezițiilor efectuate, la domiciliul lui

A.Solomon s-au depistat plante de cannabis;

- declarațiile martorului T.Roșca, care a relatat că în perioada în care a

fost săvârșită infracțiunea, dânsa se afla în concubinaj cu Gh.Popeleașco. La

ei acasă a venit A.Solomon, a întrebat de concubin și a rugat-o să-l sune, iar

când acesta a venit, a luat niște parafină și i-a transmis-o lui A.Solomon, cu

care apoi au plecat. Acasă nu a revenit, telefonul era deconectat, apoi a aflat că a

fost reținut. La acel moment sursa de venit a familiei era venitul lui

Gh.Popeleașco care lucra ocazional și ajutorul mamei lui;

- declarațiile martorului A.Cotiujanschi, care a explicat că în data de

08.09.2016, împreună cu Gh.Popeleașco făceau reparație. Între timp l-a

telefonat soția și i-a comunicat că trebuie să se ducă acasă. Gh.Popeleașco a

plecat, iar după aceasta a aflat că a fost reținut,

și actele cauzei:

6

- procesele-verbale din 08.09.2016, conform căruia în cadrul examinării

materialului nr.4766 înregistrat în RII al IP Hîncești, s-a constatat că la

08.09.2016, aproximativ la ora 12.15 în s.Sărata Galbenă, r-nul Hâncești, în

rezultatul efectuării cercetării la fața locului, la Gh.Popeleașco, care era împreună

cu A.Solomon, a fost depistată o geantă în care se afla o masă vegetală uscată de

culoare galben-cafenie mărunțită asemănătoare cu paie de mac în proporții mari

și care se atribuie la substanțe narcotice, înregistrat în registrul de evidență a

sesizărilor cu privire la infracțiuni R-I la 08.09.2016 cu nr/î 1047; - de cercetare

la fața locului, potrivit căruia la 08.09.2016, aproximativ la ora 12.15, în s.Sărata

Galbenă, în rezultatul efectuării cercetării la fața locului la Gh.Popeleașco, care

se afla împreună cu A.Solomon, a fost depistată o geantă în care se afla o masă

vegetală uscată, culoare galben-cafenie mărunțită, asemănătoare cu paie de mac,

înregistrat în registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni R-II la

08.09.2016 cu nr/î 4766; - de cercetare la fața locului și anume, poarta

cimitirului din strada centrală s.Sărata Galbenă; - de percheziție la domiciliul lui

A.Solomon, unde au fost depistate și ridicate o sacoșă de polietilenă fără culoare

în care se află o masă vegetală uscată, mărunțită de culoare galben-cafeniu,

asemănătoare paielor de mac, ce a fost depistată în casă, în ultima odaie pe pat; -

în podul casei au fost depistate și ridicate 45 plante asemănătoare cu cânepa, stare

uscată, frunze uscate, mărunțite de culoare verzui-gălbuie asemănătoare celor de

cânepă; - de examinare a pachetului nr.1 ridicat de la 08.09.2016, în cadrul

acțiunii procesuale de cercetare la fața locului; - raportul de expertiză nr.34/12/l-

R-5388 din 03.10.2016, prin care s-a concluzionat că cele 45 plante, în stare

uscată, într-o pătură, ridicate în urma efectuării percheziției la domiciliul lui

A.Solomon, reprezintă cannabis, plantă (plante de cannabis); masa vegetală

mărunțită de culoare cafenie, într-un pachet polimeric semitransparent ridicat din

același loc reprezintă paie de mac care conține alcaloidul activ al opiului morfină,

cu cantitatea de 92 grame (masă uscată); masa vegetală uscată, grosier mărunțită

de culoare galben-cafenie, într-un sac polimeric de culoare albă, reprezintă

marijuana, cantitatea căreia constituie 304 grame (masa uscată); masa vegetală

mărunțită de culoare cafenie deschisă, într-o pungă de culoare albă, ridicată de la

Gh.Popeleașco reprezintă paie de mac care conține alcaloidul activ al opiului

morfină, cantitatea căreia prezintă 1374 grame (masa uscată); în conținutul

obiectului de formă neregulată, de culoare cafenie-deschisă, prezentat într-un

pachet polimeric, cu masa de 274 grame, ridicată la data de 08.09.2016 de la

Gh.Popeleașco, careva substanțe narcotice, psihotrope sau precursori ai acestora

nu au fost depistate; - act nr.75 potrivit concluziilor căruia se atestă că

Gh.Popeleașco suferă de alcoolism cronic st.II, mixt continuu, concomitent

consumator de substanțe stupefiante-marijuana, necesită tratament antialcool și

supraveghere medicală la medicul de familie, medic specialist narcolog pentru

implicare în programe de recuperare; - act nr.74, potrivit concluziilor căruia se

atestă că A.Solomon nu suferă de alcoolism cronic sau narcomanie, starea

persoanei la momentul examinării este apreciată ca consumator de substanțe

stupefiante-marijuana, necesită supraveghere medicală la medicul de familie,

7

medic specialist narcolog pentru implicare în programe de recuperare.

Reținând probele nominalizate, instanța de apel a conchis că, prima

instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin

prisma admisibilității, pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, raportată

la declarațiile date în ședința de judecată, a stabilit o corectă situație de fapt, dând

faptelor reținute în sarcina inculpaților A.Solomon o încadrare juridică

corespunzătoare și anume, art. 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal - păstrarea și

transportarea ilegală a substanțelor narcotice cu scop de înstrăinare, săvârșită de

două persoane, în proporții deosebit de mari și art.217 alin.(2) Cod penal -

păstrarea substanțelor narcotice în proporții mari, fără scop de înstrăinare, și a

inculpatului Gh.Popeleașco în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal - păstrarea și

transportarea ilegală a substanțelor narcotice cu scop de înstrăinare, săvârșită de

două persoane, în proporții deosebit de mari.

Instanța de apel în susținerea poziției sale a apreciat ca fiind pertinente și

concludente declarațiile martorilor A.Gheorghiță, Ig.Novacov și R.Rusu, care au

relatat că au acționat în baza unei informații operative, precum că în s.Sărata

Galbenă persoane necunoscute urmau să comercializeze altei persoane substanțe

narcotice și că lângă poarta cimitirului se afla Gh.Popeleașco, care avea asupra sa

o geantă, ulterior fiind reținut și A.Solomon. Din cele relatate de martorul

Ig.Novacov, rezultă că Gh.Popeleașco s-a apropiat de ei zicând „bună ziua, iată

geanta cu solomcă”, iar din cele relatate de martorul R.Rusu, rezultă că au făcut

pași în întâmpinare unii la alții și din spusele lui Gh.Popeleașco a înțeles că o să

pună în circulație drogurile. Cu permisiunea lui Gh.Popeleașco au fost examinate

gențile și în cadrul cercetării în geanta de culoare albă s-a depistat masă vegetală

mărunțită de culoare cafenie, asemănătoare cu macul, precum și un pahar de

sticlă gradat, care, conform procesului-verbal de cercetare la fața locului, au fost

ridicate, iar potrivit raportului de expertiză nr.34/12/l-R-5388 din 03.10.2016,

această masă vegetală mărunțită de culoare cafenie deschisă, reprezintă paie de

mac ce conține alcaloidul activ al opiului morfină, cantitatea căreia prezintă 1374

grame (masa uscată).

Referitor la argumentele apelanților privind aprecierea critică a

declarațiilor martorilor R.Rusu și Ig.Novacov, instanța de apel a conchis că nu

există nici un temei de a desconsidera declarațiile acestora date în ședința de

judecată, în contextul în care dânșii au fost avertizați pentru răspunderea penală

ce o poartă în conformitate cu art. 312-313 Cod penal, precum și aceștia au dat

declarații în prezența atât a inculpaților, cât și a apărătorilor, care au adresat

întrebări. Concomitent celor invocate, instanța de apel nu a indicat că,

contradicțiile din declarațiile la care fac trimitere apelanții și anume, că martorii

în prima instanță au indicat că inculpații primii s-au apropiat de ei cu propunerea

de a le vinde substanțe narcotice, iar la etapa urmăririi penale au indicat că dânșii

primii s-au apropiat de inculpați după care s-au documentat, nu afectează în

esență pertinența și concludența declarațiilor martorilor Ig.Novacov și R.Rusu, și

nici nu afectează încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților.

Sub aspectul vizat, instanța de apel a reținut declarațiile inculpaților

8

A.Solomon și Gh.Popeleașco, din care rezultă că geanta apaținea lui A.Solomon,

însă faptul dat nu-l exonerează de răspundere pe Gh.Popeleașco, deoarece

ultimul a fost de acord să-l însoțească pe A.Solomon în vederea înstrăinării

substanțelor narcotice și să beneficieze de suma de bani care i s-ar fi cuvenit, fapt

ce rezultă și din declarațiile martorilor Ig.Novacov și R.Rusu, care au indicat că

Gh.Popeleașco s-a apropiat de ei și a întrebat „dacă vor să cumpere”, „au făcut

pași în întâmpinare unul la alții”, ceea ce denotă că inculpatul Gh.Popeleașco a

acționat în vederea desfășurării activității ilicite privind vinderea drogurilor.

Intenția inculpaților de înstrăinare a substanțelor narcotice se confirmă

și prin depistarea în geanta unde se aflau paiele de mac a unui pahar, cu

ajutorul căruia erau măsurate cantitățile de pai de mac ce urmau a fi

tranzacționate, prin modul de împachetare a substanțelor narcotice, fapt care se

deduce din însăși declarațiile inculpatului Gh.Popeleașco, care a relatat că atunci

când a fost deschisă geanta de culoare neagră cu inscripția „Audi”, a fost

depistată parafina și un pahar, în interiorul acestei genți se află o altă geantă mai

mică de culoare albă, în care se aflau paiele de mac, cât și cantitatea substanțelor

narcotice depistate, care conform raportului nr.34/12/l-R-5388 din 03.10.2016

constituie 1374 grame (masa uscată), ceea ce reprezintă cantități deosebit de

mari.

De asemenea, instanța de apel a respins versiunile invocate de A.Solomon,

precum că paharul a fost utilizat la servirea vinului lângă mormântul tatălui său,

deoarece din conținutul acțiunii procesuale de cercetare la fața locului, lipsesc

careva date care să ateste prezența cărorva urme de vin pe paharul dat, iar

Totodată, la fața locului nu a fost depistată nici sticla de vin din care ar fi servit

inculpatul. La fel, a fost respinsă și versiunea acestuia, precum că le-ar fi luat de

la o bătrână al cărei nume nu și-l amintește, pentru consum propriu, deoarece

acestea nu au nici o susținere probatorie, întrucât raportat la materialul probator

administrat în cauză, precum și din analiza practicii judiciare, conduita

inculpatului de a deține și implicit a transporta o cantitate atât de mare de droguri

destinate consumului final, nu poate fi încadrată în categoria „rezonabilă” strict

necesară consumului propriu.

Pe motivele anterior reținute, instanța de apel a respins alegațiile lui

Gh.Popeleașco, precum că nu avea cunoștință de conținutul genții, neavând nici

o susținere probatorie, întrucât raportat la materialul probator administrat în

cauză, la circumstanțele de timp și de loc a informației operative de care

dispuneau ofițerii, cu aflarea inculpatului la locul dat și declarațiile martorului

Ig.Novacov, care a relatat că Gh.Popeleașco s-a apropiat de ei și i-a zis „bună

ziua, iată geanta…” denotă că dânsului îi era cunoscut conținutul genților,

urmărind împreună cu A.Solomon scopul înstrăinării substanțelor narcotice.

Nu au fost reținute de instanță declarațiile martorilor T.Roșca și

A.Cotiujanschi, din motiv că acestea nu au tangență cu obiectul cauzei,

circumstanțele care au fost relatate de către martori au avut loc anterior celor

depistate la fața locului, aspecte care au fost susținute de către inculpați, dar care

nu disculpă cele incriminate dânșilor.

9

Cu referire la criticile părții apărării în numele inculpatului Gh.Popeleașco,

precum că declarația semnată de ultimul la faza urmăririi penale a fost dobândită

cu încălcarea dreptului la interpret și apărător al inculpatului, instanța de apel a

notat că aceasta a fost exclusă de către prima instanță din ansamblul probelor,

fiind contrară prevederilor art. 94, 251 Cod de procedură penală.

Totodată, instanța de apel a respins alegațiile părții apărării, în care a

invocat nulitatea probelor și anume, a procesului-verbal de cercetare la fața

locului, de examinare a obiectului, raportul de expertiză, ordonanța de punere sub

învinuire și rechizitoriul, pe motiv că au fost întocmite în limba română pe care

inculpatul nu o cunoaște și nici nu i-au fost traduse în limba rusă pe care el o

posedă, deoarece la finele urmăririi penale partea apărării a invocat doar nulitatea

declarației primare făcută de Gh.Popeleașco, prin urmare apărarea nu a respectat

procedura de declarare a nulității unui act efectuat la urmărirea penală, în acest

sens fiind incidente prevederile alin. (4) art. 251 Cod de procedură penală și

potrivit cărora, încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în

alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii -

când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - când partea ia

cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată - când partea a

fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba

este prezentată nemijlocit în instanță.

În concluzie, instanța de apel a indicat că nu sunt întemeiate argumentele

invocate de către apelanți, ce țin de aprecierea și interpretarea eronată, în opinia

acestora, a probelor, ce a dus la stabilirea greșită a faptelor, deoarece prima

instanță, ținând seama în plină măsură de prevederile art.99-101 Cod de

procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de către părți,

a audiat inculpații, martorii, a dat citire proceselor-verbale și altor documente, pe

care le-a apreciat just prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și, ca urmare,

corect a stabilit starea de fapt, încadrarea juridică și vinovăția inculpaților

A.Solomon și Gh.Popeleașco.

Cu referire la apelurile declarate de procuror, de avocatul I.Bătrîncea în

numele lui A.Solomon, de inculpat în partea individualizării pedepsei penale,

instanța de apel a reținut că prima instanță la aplicarea pedepsei inculpaților

A.Solomon și Gh.Popeleașco a ținut cont de criteriile de individualizare a

pedepsei, prevăzute de art.61, 75 Cod penal și a stabilit inculpaților o pedeapsă,

cu respectarea limitelor prevăzute pentru infracțiunile incriminate și anume:

- în privința lui A.Solomon s-a reținut caracterul și gravitatea infracțiunii

săvârșite și anume, faptul că prin acțiunile sale dânsul a comis o infracțiune

ușoară și una deosebit de gravă, care fac parte din categoria infracțiunilor legate

de traficul de droguri, de persoana acestuia care anterior a fost judecat,

antecedentele penale fiind stinse, caracteristica pozitivă, de referatul presetențial

de evaluare psihologică a personalității, că are perspective mici de reintegrare în

societate din considerentul că a fost anterior judecat, nu a conștientizat gravitatea

infracțiunii comise, că infracțiunea poate fi caracterizată ca fiind cauzată de

10

starea afectiv emoțională, abuz de alcool, comunică cu familia în mod agresiv,

relații ostile cu concubina, lipsa autocontrolului, nu dorește să-și schimbe

anturajul socio-familiar;

- în privința inculpatului Gh.Popeleașco, s-a reținut caracterul și

gravitatea infracțiunii săvârșite, că prin acțiunile sale a comis o infracțiune

deosebit de gravă, care face parte din categoria infracțiunilor legate de traficul de

droguri, de persoana acestuia, care anterior a fost judecat, de circumstanța

agravată - comiterea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost

condamnată pentru infracțiune similară, că se află la evidența medicului narcolog

cu diagnosticul „alcoolism cronic gr.II mixt continuu, consumator de substanțe

narcotice”, de caracteristica pozitivă, că are la întreținere doi copii minori,

precum și de referatul presentențial de evaluare psihosocială a personalității, că

are perspective mici de reintegrare în societate din considerentul că anterior a fost

judecată, nu a conștientizat gravitatea infracțiunii comise. Infracțiunea presupusă

poate fi caracterizată ca fiind cauzată de starea afectiv emoțională, comunică cu

familia în mod ostil, nu dorește să-și schimbe anturajul socio-familiar, nu dorește

să susțină familia în mod financiar, datorită cercului de prieteni cu caracter anti-

social, sub influența în care se află nu manifestă dorința de a se schimba, nu-și

îndeplinește obligațiunile părintești.

Reieșind din circumstanțele menționate, instanța de apel a respins

argumentele părții acuzării și ale părții apărării referitoare la măsura de pedeapsă

stabilită inculpaților. Totodată, instanța a menționat că argumentele apelanților

I.Bătrîncea și A.Solomon, privind aplicarea unei pedepse mai blânde pe capătul

de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod nu sunt

relevante și nu pot fi reținute, deoarece inculpatul prin acțiunile sale a comis o

infracțiune ușoară și una deosebit de gravă, anterior a fost judecat, careva

concluzii nu a făcut și a continuat un comportament infracțional, din care motiv a

apreciat că pedeapsa închisorii este unica măsură de constrângere aplicabilă

situației inculpatului și care este în măsură să ducă la atingerea scopului general

și special al pedepsei penale, or, faptele în materialitatea lor și în împrejurările în

care au fost săvârșite, circumstanțele personale ale inculpatului duc la concluzia

că scopul pedepsei penale poate fi realizat doar prin stabilirea pedepsei cu

închisoare.

- avocatul A.Mațco în numele inculpatului Gh.Popeleașco care, indicând

temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală,

solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că

fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii incriminate și pentru că există

circumstanță care exclude tragerea la răspundere penală, fiind încălcată

competența după materie și calitatea persoanei, precum și la sesizarea instanței,

invocând că instanța de apel eronat și neîntemeiat a interpretat că cererea sa

privind asigurarea aspectului devolutiv al examinării cererii de apel declarată în

interesul inculpatului Gh.Popeleașco constituie o cerere de apel suplimentară, pe

când aceasta este o cerere bazată pe prevederile art.244, 409 alin.(2) Cod de

11

procedură penală, în care au fost enumerate încălcările grave de procedură

admise la faza de urmărire penală, pe care instanța urma să le examineze și să lea

dea o apreciere în modul prevăzut de lege, în rest a invocat aceleași motive ca și

apel, descrise la pct. 3 al prezentei decizii, referitor la nulitatea probelor;

- avocatul B.Durță în numele inculpatului A.Solomon și inculpatul care,

indicând temeiurile de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de

procedură penală, solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei hotărâri, prin

care inculpatul pe învinuirea în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal să fie

achitat, iar pe învinuirea în baza art.217 alin.(2) Cod penal, să-i fie aplicată o

pedeapsă mai blândă, invocând că instanțele nu au reținut că inculpatul și-a

recunoscut vina doar pe un capăt de acuzare, iar pe capătul de acuzare privind

comercializarea substanțelor narcotice nu și-a recunoscut-o; - nici un martor

audiat în cadrul cercetării judecătorești nu a declarat că inculpatul ar fi contribuit

la comercializarea substanțelor narcotice, că declarațiile martorilor R.Rusu și

Ig.Novacov urmau a fi apreciate critic, fiind contradictorii față de cele date în

cadrul urmăririi penale; - la caz nu a fost dovedit că ar fi existat cumpărători la

procurarea substanțelor narcotice; - nu s-a luat în considerație că Gh.Popeleașco a

fost impus să semneze declarații în absența apărătorului, la etapa reținerii, care

reflectă denaturat faptul că A.Solomon ar fi avut scopul comercializării

drogurilor, care apoi au fost contestate de acesta; - învinuirea adusă pe capătul de

comercializare a substanțelor narcotice, nu se fundamentează în fapt și în drept pe

dovezi concrete, legate de administrare, temeinicie, convingere, de natură a

înlătura orice urmă de îndoială, astfel că învinuirea adusă este una foarte vagă; -

la individualizarea pedepsei, instanțele nu au ținut cont în deplină măsură de

prevederile art.75,76 Cod penal.

motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin

care se solicită declararea inadmisibilității recursurilor ordinare, Colegiul penal

lărgit concluzionează că recursurile urmează a fi respinse ca inadmisibile, din

următoarele considerente.

Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul A.Mațco în numele

inculpatului Gh.Popeleașco.

După cum s-a menționat mai sus, instanța de apel a respins apelul

suplimentar declarat de avocatul A.Mațco în numele inculpatului Gh.Popeleașco

din motiv că s-a declarat peste termen. Instanța de apel a reținut că în cadrul

examinării cauzei penale în prima instanță, drepturile și interesele inculpatului

au fost reprezentate de avocatul Ig.Tuhari, acesta a declarat în numele

inculpatului apel în termen, pe când noul apărător (A.Mațco), făcând

cunoștință cu materialele cauzei penale, inclusiv și cu sentința primei instanțe

la 28.07.2017, a depus apel suplimentar abia la data de 01.11.2017, adică

peste termenul de 15 zile, fără a invoca careva motive pertinente de omitere a

termenului de declarare a apelului, pentru ca acesta să fie repus în termen, pe

când potrivit prevederilor art.402 alin.(5) Cod de procedură penală, urma să

declare apel suplimentar pentru inculpat, în care putea invoca motive

12

adăugătoare de apel, în termen de 15 zile de la data primirii de către parte a

copiei apelului.

Astfel, Colegiul penal conchide că concluzia instanței de apel privind

respingerea apelului suplimentar declarat de avocatul A.Mațco, ca depus peste

termen, este legală și întemeiată, deoarece apelul suplimentar a fost depus cu

mult mai târziu după epuizarea termenului de declarare a acestuia, prevăzut de

art.402 Cod de procedură penală, urmând a se reține prevederile art.230 alin.(2)

Cod de procedură penală, potrivit cărora în cazul în care pentru exercitarea unui

drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune

pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Așadar, Colegiul penal conchide că instanța de apel corect a considerat

apelul suplimentar declarat de avocatul A.Mațco ca depus peste termen, nefiind

constatate motive întemeiate, care au determinat declararea acestuia peste termen,

motivându-și argumentat și detaliat soluția, care a fost expusă pe larg la pct.4 din

prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a

cărei reluare nu se mai impune.

Referitor la argumentul recurentului, precum că incorect instanța de apel a

considerat că cererea sa bazată pe prevederile art.244, 409 alin.(2) Cod de

procedură penală este un apel suplimentar, pe când aceasta este o cerere, în care

au fost enumerate încălcările grave de procedură admise la faza de urmărire

penală, pe care instanța urma să le examineze și să le dea o apreciere în modul

prevăzut de lege, Colegiul penal enunță că apelul este o cale de atac sub aspect de

fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în

sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept numai la

persoana care l-a declarat, la calitatea acesteia în proces și la persoana

împotriva căreia este îndreptat de către jurisdicția de al doilea grad asupra

hotărârii primei instanțe.

Prin declararea apelului se provoacă o verificare multilaterală de fapt și de

drept a sentinței, verificare care se efectuează în măsura în care hotărîrea a fost

atacată, în baza materialelor din dosar doar în privința acelor fapte care au format

obiectul judecării în prima instanță.

Astfel că, instanța de apel just a întitulat cererea declarată de avocatul

A.Mațco ca apel suplimentar, deoarece însăși partea apărării a invocat că solicită

admiterea apelului declarat în numele inculpatului Gh.Popeleașco (f.d.77, v.3).

Mai mult că, verificarea multilaterală de fapt și de drept a sentinței poate fi

efectuată în măsura în care a fost atacată, de unde rezultă că partea apărării nu a

formulat o simplă cerere în temeiul art.244 Cod de procedură penală, dar noi

argumente și motive, ce vin a completa cererea de apel depusă de avocatul

Ig.Tuhari, solicitând pronunțarea unei alte hotărâri, față de cea solicitată de acesta

din urmă, care a depus apel în termen.

În circumstanțele stabilite, Colegiul penal conchide asupra respingerii

recursului ordinar declarat de avocatul A.Mațco în numele inculpatului

Gh.Popeleașco, ca fiind inadmisibil.

13

Cu referire la recursurile ordinare declarate de avocatul B.Druța în

numele inculpatului A.Solomon și de inculpat.

Potrivit textului recursurilor, ca temei de casare a hotărârilor judecătorești,

se invocă art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Raportând temeiurile invocate de autorii recursurilor la situația în cauză,

Colegiul penal constată că acestea nu sunt aplicabile din punct de vedere al

prezenței erorile de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în

sensul casării deciziei instanței de apel.

După cum rezultă din conținutul recursurilor declarate de recurenți, aceștia

nu sunt de acord cu condamnarea inculpatului pe învinuirea adusă de partea

acuzării, considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția acestuia în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, pe motiv că

nu s-a dovedit scopul și intenția inculpatului de a înstrăina substanțele narcotice

depistate.

La acest capitol Colegiul constată că, instanța de apel, respectând

prevederile art.414 Cod de procedură penală, a audiat inculpații A.Solomon și

Gh.Popeleașco, a supus unei verificări minuțioase, sub toate aspectele, probele

administrate în cauză și anume, declarațiile martorilor A.Gheorghiță, Ig.Novacov,

R.Rusu, inclusiv actele cauzei, enumerate la pct.4 al prezentei decizii, pe care le-

a apreciat în mod obiectiv, din punct de vedere al pertinenței și concludenței, ce

nu trezesc careva dubii și care au format convingerea instanței că vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate a fost dovedită integral, iar

acțiunile lui corect au fost încadrate în prevederile art.2171 alin.(4) lit.d) Cod

penal.

Concomitent, instanța de apel a audiat și martorii apărării T.Roșca și

A.Cotiujanschi, declarațiile cărora just le-a apreciat critic, din motiv că

circumstanțele care au fost relatate de către aceștia, au avut loc anterior celor

depistate la fața locului.

Prin urmare, concluziile instanței de apel privind vinovăția inculpatului

A.Solomon sunt descrise detaliat în descriptivul deciziei (f.d.103-131 v.3), pe

care instanța de recurs și le însușește sub aspectul stării de fapt a cauzei așa cum

au fost reținute de instanța de apel și fără a reitera întreaga motivare a instanțelor

de fond, fapt ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții

Europene pentru Drepturile Omului, care, în cauza Albert vs România din

16.02.2010, a statuat că, dacă art.6 § 1 din Convenția EDO obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acesta nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Țările de Jos, 19.04.1994). Cu toate

acestea, noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a

motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară fie

prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse

14

atenției sale și să nu se fi mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei

instanțe inferioare (Helle vs Finlanda, 19.12.1997).

Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale

infracțiunii imputate lui A.Solomon, inclusiv vinovăția acestuia, după cum

rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de

fapt și și-a motivat concluzia prin cumulul de probe pertinente, concludente și

utile, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în

conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.

Afirmațiile recurentului, precum că instanțele de judecată incorect au

apreciat probele cauzei punându-le la baza sentinței de condamnare și anume,

declarațiile martorilor A.Gheorghiță, Ig.Novacov, R.Rusu, nu pot fi reținute ca

temei de admitere a recursului, deoarece, ca probe, acestea au fost adunate cu

respectarea procedurii penale, verificate și apreciate de instanțe conform

legislației în vigoare. Cu atît mai mult că, critica referitor la procedura de

apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care deja a fost efectuată de

instanțele de fond.

Colegiul reține că, fapta săvârșită de inculpat întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal,

deoarece, după cum rezultă din actul de învinuire, cât și din probele administrate

și cercetate de către instanțele de fond, inculpatul avea scopul de înstrăinare a

substanțelor narcotice. Despre prezența scopului de înstrăinare a substanțelor

narcotice ne mărturisește în primul rând cantitatea mare a acestora ce a fost

depistată și ridicată de la inculpați în momentul reținerii, care aparținea lui

A.Solomon, substanța narcotică ce a fost ambalată în geantă de către acesta din

urmă, în care a fost depistat și un pahar, ceea ce demonstrează că această

substanță a fost pregătită pentru realizare.

Astfel, concluziile instanțelor de fond privind vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii imputate, în opinia instanței de recurs, este justă și

întemeiată, deoarece în sensul dat instanțele corect și-au întemeiat concluziile pe

probele ce au fost enumerate în prezenta decizie.

Colegiul menționează că temeiurile invocate de recurenți, privind modul de

apreciere a probelor, nu se încadrează în cele prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de

procedură penală. Aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în

drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, iar dezacordul unei părți în

acest sens, nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de

condamnare sau de achitare.

Făcând o analiză a temeiurilor indicate în recursuri în raport cu apelurile

declarate și textul deciziei, Colegiul constată că recursurile repetă textele

apelurilor, argumentele expuse de recurenți fiind anterior invocate în apel, iar

instanța de apel examinându-le în ansamblu și dându-le o apreciere

corespunzătoare, conform art.414, 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat

argumentat și detaliat asupra lor, a indicat temeiurile de fapt și de drept care au

dus la emiterea respectivei soluții, precum și motivele adoptării ei.

15

Astfel, instanța de recurs constată că decizia instanței de apel cuprinde

fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea

apelului declarat de partea apărării, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce

se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.

În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor art.394

Cod de procedură penală, este bine argumentată, motivată, fiind legală și

întemeiată.

Lipsit de temei este și argumentul recurenților, precum că instanța la

stabilirea pedepsei în baza art.217 alin.(2) Cod penal, nu a ținut cont de

prevederile art.art.75, 76 Cod penal, deoarece în cazul săvârșirii unei infracțiuni,

instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit opera de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării acestei operațiuni.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată,

într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu

periculozitatea infractorului care se evaluează după următoarele criterii: -

împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; -

starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; - natura și gravitatea rezultatului

produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; - motivul săvârșirii infracțiunii și

scopul urmărit; - natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele

penale ale infractorului; - conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului

penal; - nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială

etc.

Criteriile generale de individualizare a pedepsei pot fi definite ca fiind

acele reguli, principii, prevăzute în Codul penal, de care instanța de judecată

trebuie să țină cont la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în

cadrul operațiunii de individualizare a acesteia.

Colegiul penal conchide că atât prima instanță, cât și instanța de apel, la

individualizarea pedepsei inculpatului A.Solomon, au ținut cont în măsura

deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei, de faptul că a comis

o infracțiune ușoară și una deosebit de gravă, care fac parte din categoria

infracțiunilor legate de traficul de substanțe narcotice, că anterior a fost judecat,

dar antecedentul penal este stins, se caracterizează pozitiv, inclusiv și de referatul

presetențial de evaluare psihologică a personalității acestuia, just au concluzionat

că acestuia urmează a-i fi aplicată o pedeapsă cu închisoare, pedeapsă ce este

aptă să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii, contribuind la corijarea și

reeducarea inculpatului, la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de

faptele comise.

Consecvent, analizând materialele cauzei și hotărârea judecătorească

atacată, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta

legalitatea acesteia.

Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate.

16

Prin urmare, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal conchide

că nu există temei legal pentru admiterea recursurilor ordinare declarate de către

avocații A.Mațco și B.Druță în numele inculpaților și de inculpatul A.Solomon,

care urmează a fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea hotărârii atacate.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de avocatul Mațco

Andrei în numele inculpatului Popeleașco Ghenadi, de avocatul Druță Boris în

numele inculpatului Solomon Andrei și de inculpat, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2017, în cauza penală în

privința lui Solomon Andrei și Popeleașco Ghenadi, cu menținerea hotărârii

atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 noiembrie 2018.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

Iurie Bejenaru

17