1ra-1430/18 — art.217-1 alin.4 lit.b, d CP

Prima instanță: 09.12.2011 - 31.03.2017;

Instanța de apel: 18.05.2017 - 02.04.2918;

Instanța de recurs: 19.06.2018 - 06.11.2018. C O N S T A T Ă: 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 martie 2017: - Gheorghică Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.2171 alin.(3) lit.b), f) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activitatea legată de gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 4 ani; - art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activitatea legată de gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 4 ani; - art.2641 alin.(3) Cod penal la amendă în mărime de 600 unități 1 convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. În temeiul art.84 alin.(1), 87 alin.(2) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 10 ani închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activitatea legată de gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 5 ani și 600 unități convenționale amendă, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepselor de sine stătător. Procesul penal intentat în privința lui Gheorghică Vasile în baza art.217 alin.(4) lit.b) Cod penal a fost încetat pe motivul liberării de răspundere penală în temeiul art.217 alin.(5) Cod penal; - Hîrbu Ivan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activitatea legată de gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 4 ani. În temeiul art.84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 10.01.2017, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 11 ani închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a desfășura o activitate comercială pe un termen de 3 ani și cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 4 ani. Hîrbu Ivan a fost achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat; - Zlotea Artiom a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activitatea legată de gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 4 ani; - Chifeac Roman a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.26, 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal la 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației preparatelor medicale pe un termen de 4 ani; - Mihalachi Valeriu a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.26, 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că Gheorghică Vasile, intenționând să obțină un venit în rezultatul înstrăinării ilegale a substanțelor narcotice, contrar prevederilor Legii cu privire la circulația substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor nr.382-XIV din 06.05.1999, la 05 noiembrie 2014, ora 16.00, în comun acord cu alte persoane necunoscute organului de urmărire penală, pe str. Calea Moșilor, mun.Chișinău, lângă CC „Calea Basarabiei”, în automobilul său de model „BMW seria 7”, a înstrăinat contra sumei de 600 lei agentului sub acoperire cu date cifrate „Vasile Pitula”, o substanță cu aspect de praf și bulgări, care conform raportului de expertiză chimică nr.8770 din 17.11.2014, reprezintă heroină, ce se referă la substanțe narcotice, cu cantitatea de 0.1004 grame, ceea ce constituie 2 proporții mari. Tot el, intenționând să obțină un venit, în rezultatul înstrăinării ilegale a substanțelor narcotice, împreună cu alte persoane necunoscute organului de urmărire penală, la domiciliul său din XXX, la 13 noiembrie 2014, ora 17.00, a înstrăinat agentului sub acoperire cu date cifrate „Pitula Vasile”, contra sumei de 3000 lei, o substanța solidă de culoare galben-cafenie, care conform raportului de expertiză chimică nr.9830 din 12.12.2014, reprezintă heroină, ce se atribuie la substanțe narcotice, cu cantitatea de 0,7889 grame, ceea ce constituie proporții mari. Tot el, intenționând să obțină un venit în rezultatul înstrăinării ilegale a substanțelor narcotice, la 19 noiembrie 2014, ora 12.00, în comun acord cu alte persoane necunoscute organului de urmărire penală, la intersecția str.Alexandru cel Bun cu str.Mihai Eminescu din mun.Chișinău, în automobilului său de model „BMW seria 7”, au înstrăinat contra sumei de 2000 lei agentului sub acoperire cu date cifrate „Vasile Pitula”, o substanță cu aspect de bulgări, presată lipicioasă, care conform raportului de expertiză chimică nr.9809 din 08.12.2014, reprezintă heroină. Cantitatea substanței narcotice (heroină) alcătuiește 0.3284 grame, ceea ce constituie proporții mari. Tot el, intenționând să obțină un venit în rezultatul înstrăinării ilegale a substanțelor narcotice, la 19 noiembrie 2014, ora 12.00, aflându-se la intersecția străzilor Alexandru cel Bun și Mihai Eminescu din mun.Chișinău, a păstrat asupra sa substanțe narcotice în scop de înstrăinare. Când a fost capturat flagrant în timp ce realiza substanțe narcotice, a aruncat jos în stradă un pachet din polietilenă, în care se afla o substanță cu aspect de bulgări, ridicată prin procesul-verbal de cercetare la fata locului, care conform raportului de expertiză chimică nr.9808 din 08.12.2014, reprezintă heroină, ce se referă la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (heroină) alcătuiește 0,4030 grame, ceea ce constituie proporții mari. Tot el, în scopul păstrării fără scop de înstrăinare a substanțelor narcotice, într-o casă părăsită din s.Soltănești, r-nul Nisporeni, la 22 noiembrie 2014, ora 17.15, în cadrul acțiunii procesuale de cercetare la fața locului, au fost depistați și ridicați 5 saci de diferite dimensiuni, cu substanță vegetală de culoare verde, care s-a stabilit conform raportului de expertiză chimică nr.8865 din 26.11.2014, că reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței narcotice constituie în total 21400 grame, ceea ce constituie proporții deosebit de mari. Tot el, de comun acord și împreună cu Hîrbu Ivan și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope în scop de înstrăinare, prin înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagele lor, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică - heroină. Substanța narcotică - heroina a fost păstrată de către Gheorghică Vasile până la 26 mai 2015, atunci când o parte din cantitatea de substanță narcotică obținută, împreună cu Hîrbu Ivan i-au înstrăinat-o lui Mîrzatul Valeriu, investigator sub acoperire cu date secretizate, la efectuarea măsurii speciale de investigație - achiziția de control de la Gheorghică Vasile, la prețul de 500 euro, substanță care ulterior a fost ridicată de la investigator. Conform raportului de expertiză chimică nr.5825 din 03.06.2015, substanța achiziționată de la Gheorghică Vasile reprezintă - heroină, cu masa totală 3 de 4,806 grame, cantitate ce constituie proporții deosebit de mari. Tot el, Gheorghică Vasile, la 08 iunie 2015, ora 23.30, având scopul conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate produsă de substanțe narcotice, psihotrope și/sau de alte substanței cu efecte similare, după ce a consumat astfel de substanțe, știind cu certitudine că se află în stare de ebrietate narcotică sau psihotropă, a condus autovehiculul de model ,.BMW 728”, cu n/î XXX, deplasându- se în or.Vatra, mun.Chișinău astfel încălcând cerințele pct.14 din Regulamentul circulației rutiere, potrivit căruia ,,conducătorului de vehicul îi este interzis: a) să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere”. La momentul în care Gheorghică Vasile a fost stopat de către colaboratorii de poliție rutieră pentru verificarea actelor și fiind bănuit de consumare de alcool, substanțe narcotice sau psihotrope a fost condus la sediul Dispensarului Republican de Narcologie unde, conform procesului-verbal nr.8309 din 08.06.1015, s-a constatat că se afla în stare de ebrietate narcotică, în urina prelevată de la acesta fiind depistate opiacee 1850 ng/ml. Totodată, Gheorghică Vasile a refuzat să-i fie recoltate probe biologice (sânge) în cadrul acestui examen medical, încălcând astfel cerințele pct.11 din Regulamentul sus- menționat, potrivit căruia ,,conducătorul de vehicul, înainte de plecare și în timpul deplasării, este obligat: j) să se supună, la solicitarea agentului de circulație, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare”. Hîrbu Ivan, de comun acord și împreună cu Gheorghică Vasile și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope în scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, au obținut substanța narcotică - heroină pe care Gheorghică Vasile a păstrat-o până la 26 mai 2015, când o parte din aceasta, a fost înstrăinată de către Gheorghică Vasile și Hîrbu Ivan lui Mîrzatul Valeriu, investigator sub acoperire cu date secretizate la efectuarea măsurii speciale de investigație - achiziția de control de la Gheorghică Vasile, la prețul de 500 euro, substanță care ulterior a fost ridicată de la investigator. Conform raportului de expertiză chimică nr.5825 din 03.06.2015, substanța achiziționată de la Gheorghică Vasile reprezintă substanță narcotică - heroină, cu masa totală de 4.806 grame, cantitate ce constituie proporții mari. Prin rechizitoriu, Hîrbu Ivan a fost învinuit și de faptul că, în luna martie 2011, urmărind scopul obținerii unui venit ilicit în urma înstrăinării substanțelor narcotice anterior procurate în circumstanțe necunoscute de la persoane neidentificate de organul de urmărire penală, ar fi păstrat substanța în cauză, tăinuind-o sub o piatră în preajma restaurantului „Silver House” din str.Ion și Doina Aldea-Teodorovici, mun.Chișinău. Ulterior, în scopul realizării intențiilor infracționale de a înstrăina substanța narcotică și de a obține un profit, la 30 martie 2011, ora 16.00, i-ar fi comunicat lui Zlotea Artiom locul aflării substanței narcotice, care, în urma înțelegerii prealabile dintre aceștia, urma să o înstrăineze unei persoane la prețul de 800 euro pentru un gram. Respectiv, se indică că Zlotea 4 Artiom, urmărind același scop de profit de a înstrăina substanța narcotică și de a obține un profit, acționând în vederea realizării înțelegerii prealabile cu Hîrbu Ivan, a ridicat substanța narcotică de la locul indicat de către acesta, după care de comun acord cu Mihalachi Valeriu și Chifeac Roman, s-au întâlnit cu „Vlad”, adică V.Baracu, care în calitate de colaborator de poliție sub acoperire efectua măsuri operative de investigații, pe str.Ion și Doina Aldea-Teodorovici 12/1, num.Chișinău, unde acesta urma să procure substanța narcotică heroina în proporții deosebit de mari de la Zlotea Artiom. La ora 17.00 a aceleiași zile, aflându-se pe aceiași stradă, în timpul negocierilor dintre Zlotea Artiom și V.Baracu cu privire la tranzacția ilicită de substanțe narcotice, Zlotea Artiom a fost reținut fiind depistat și ridicat de la el pachetul din folie de staniol, care conform raportului de expertiză nr.1151 din 18.04.2011, conținea heroină în cantitate de 5,30 grame, ceia ce constituie proporții deosebit de mari. Zlotea Artiom, la 30 martie 2011, ora 16.00, urmărind scopul obținerii unui venit ilicit în urma înstrăinării substanțelor narcotice, s-a deplasat pe str.Ion și Doina Aldea-Teodorovoci, mun. Chișinău, unde urma să înstrăineze substanțe narcotice unei persoane. Tot el, urmărind același scop de profit, acționând de comun acord cu Chifeac Roman, s-au întâlnit cu „Vlad”, adică V.Baracu, care în calitate de colaborator de poliție sub acoperire efectua măsuri operative de investigații, pe str.Ion și Doina Aldea-Teodorovici 12/1, mun.Chișinău, unde acesta urma să procure substanța narcotică heroina în proporții deosebit de mari de la Zlotea Artiom. La ora 17.00, a aceleiași zile, pe aceiași stradă, în timpul negocierilor cu V.Baracu privind tranzacția ilicită de substanțe narcotice, Zlotea Artiom a fost reținut fiind depistat și ridicat de la el pachetul din folie de staniol, care conform raportului de expertiză nr.1151 din 18.04.2011, conținea heroină în cantitate de 5,30 grame, ceea ce constituie proporții deosebit de mari. Mihalachi Valeriu, prin rechizitoriu a fost învinuit de faptul că, în perioada 30-31 martie 2011, acționând împreună cu Chifeac Roman și alte persoane neidentificate, urmărind scopul obținerii unui venit ilicit în urma înțelegerii prealabile și creare de condiții pentru înstrăinarea substanțelor narcotice, ar fi pregătit înstrăinarea substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, care urma să fie săvârșită de către Zlotea Artiom. În așa mod, la 30 martie 2011, Mihalachi Valeriu ar fi obținut de la Chifeac Roman informația că o persoană pe nume „Vlad” dorește să procure substanță narcotică heroină și acționând în continuare în scopul obținerii unui venit ilicit în urma înstrăinării substanțelor narcotice, 1-a contactat pe Zlotea Artiom despre care știa că deține și comercializează substanțe narcotice și i-a solicitat să-i vândă astfel de substanțe. La 31 martie 2011, ora 12.00, Mihalachi Valeriu, întru realizarea intențiilor sale criminale și acționând de comun acord cu Chifeac Roman, după ce a obținut consimțământul lui Zlotea Artiom de a vinde substanță narcotică heroină, s-ar fi întâlnit cu cumpărătorul „Vlad”, adică cu V.Baracu, care în calitate de colaborator de poliție sub acoperire efectua măsuri operative de investigații, căruia în prealabil i-a fost fixată întâlnire de către Chifeac Roman, pe str.I.Pelivan, mun.Chișinău, unde i-ar fi comunicat lui V.Baracu prețul unui gram de heroină și au stabilit cantitatea care urma să-i fie vândută. Tot în acea zi, ora 15.00, Mihalachi Valeriu, continuându-și acțiunile infracționale de comun 5 acord cu Chifeac Roman, l-ar fi invitat prin intermediul telefonului pe V.Baracu, pe str.Ion și Doina Aldea-Teodorovici 12/1, mun.Chișinău, unde acesta urma să procure substanța narcotică heroină în proporții deosebit de mari de la Zlotea Artiom care, la rândul său, ar fi fost în prealabil chemat în același loc de către Mihalachi Valeriu. La ora 17.00, a aceleași zile, pe str.Ion și Doina Aldea- Teodorovici 12/1, mun.Chișinău, în timpul negocierilor între Zlotea Artiom și V.Baracu privind tranzacția ilicită de substanțe narcotice, la Zlotea Artiom a fost depistat și ridicat pachetul din folie de staniol, care conținea heroină în cantitate de 5,30 grame, ceia ce constituie proporții deosebit de mari. Prin urmare, din motive independente de voința lui Miahalachi Valeriu și Chifeac Roman, fapta de înstrăinare ilegală a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, care potrivit art.16 alin.(5) Cod penal, constituie o infracțiune deosebit de gravă, nu și-a produs efectul. Chifeac Roman, în perioada 30-31 martie 2011, urmărind scopul obținerii unui venit ilicit în urma înțelegerii prealabile și creare de condiții pentru înstrăinarea substanțelor narcotice, a pregătit înstrăinarea substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, care urma să fie realizată de către Zlotea Artiom. În așa mod, la 30 martie 2011, Chifeac Roman, obținând de la o persoană nestabilită de organul de urmărire penală informația că o persoană pe nume „Vlad” dorește să procure substanță narcotică heroină și acționând în continuare în scopul obținerii unui venit ilicit în urma înstrăinării substanțelor narcotice, l-ar fi contactat pe Mihalachi Valeriu și l-ar fi rugat pe acesta să caute o persoană care vinde astfel de substanțe. La 31 martie 2011, ora 12.00, Chifeac Roman, întru realizarea intențiilor sale criminale, după ce a fost informat despre faptul că a fost găsită o persoană cu numele Zlotea Artiom, care vinde heroină, prin telefon, i-a fixat întâlnire lui „Vlad”, adică lui V.Baracu, care în calitate de colaborator de poliție sub acoperire efectua măsuri operative de investigații, pe str.I.Pelivan, mun.Chișinău, unde i-a comunicat prețul unui gram de heroină și au stabilit cantitatea care urma să-i fie vândută. Tot în acea zi, la ora 15.00, Chifeac Roman, continuându-și acțiunile infracționale, prin telefon, 1-a invitat pe V.Baracu pe str.Ion și Doina Aldea-Teodorovici 12/1, mun.Chișinău, unde acesta urma să procure substanța narcotică heroină în proporții deosebit de mari de la Zlotea Artiom. La ora 17.00, în aceleiași zi, pe str.Ion și Doina Aldea-Teodorovici 12/1, mun.Chișinău, în timpul negocierilor dintre Zlotea Artiom și V.Baracu privind tranzacția ilicită de substanțe narcotice, la Zlotea Artiom a fost depistat și ridicat pachetul din folie de staniol, care conținea heroină în cantitate de 5,30 grame, ceia ce constituie proporții deosebit de mari. Prin urmare, din motive independente de voința lui Chifeac Roman, fapta de înstrăinare ilegală a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, care potrivit art.16 alin.(5) Cod penal constituie o infracțiune deosebit de gravă, nu și-a produs efectul. 3. Împotriva sentinței au declarat apeluri: - procurorul, care a solicitat casarea sentinței în partea ce îi vizează pe inculpații V.Mihalachi și I.Hîrbu, rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care V.Mihalachi să fie condamnat în baza 26, 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal la 7 ani închisoare, iar I.Hîrbu în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate în domeniul circulației 6 substanțelor narcotice, în cazul ambilor, invocând că instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei și eronat a dispus achitarea acestora pe aceste capete de acuzare; - vinovăția acestora în comiterea infracțiunilor nominalizate este cert dovedită prin cumulul de probe administrat de organul de urmărire penală și pus la baza învinuirii celor doi; - avocatul M.Butnaru în numele inculpatului V.Gheorghică, care a solicitat casarea acesteia în partea ce îl vizează pe V.Gheorghică, rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat, invocând că instanța a apreciat arbitrar probele și eronat a constatat vinovăția lui de comiterea infracțiunilor imputate; - în acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele infracțiunilor imputate; - V.Gheorghică nu a întreprins nicio acțiune concretă pentru care agentul sub acoperire să primească droguri de la I.Hîrbu; - instanța nu a ținut cont de declarațiile polițistului Al.Savca potrivit cărora concluziile cu referire la păstrarea de către V.Gheorghică a heroinei în cantitate de 4,806 grame au făcut-o din declarațiile agentului sub acoperire, însă în declarațiile acestuia nu se face referire directă la această cantitate; - la baza învinuirii a fost pus un CD cu niște filmări despre săvârșirea infracțiunii, însă acuzarea nu a prezentat acest CD în instanță, motivând prin pierderea lui, fapt care a dus la încălcarea art.8 alin.(3) Cod de procedură penală; - instanța eronat a calificat acțiunile inculpatului în prevederile art.2641 alin.(3) Cod penal, acestea urmând a fi recalificate în cele prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal, or, reieșind din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.296 din 16.04.2009, dacă s-a efectuat examinarea medicală prin proba urinei, cea a sângelui nu este obligatorie și astfel refuzul inculpatului de a-i fi preluată proba de sânge pentru constatarea stării de ebrietate și naturii nu poate fi sancționat; - la condamnarea inculpatului în baza art.2171 alin.(3) lit.b), f) Cod penal, instanța nu a ținut cont că procedura de administrare a probelor în acest sens a fost efectuată cu încălcări de procedură, or, procesele-verbale privind ridicarea drogurilor și a banilor nu au fost întocmite în conformitate cu art.260, 131, 132 Cod de procedură penală, iar la unica probă cu martori și anume, a martorului V.Pitulea, acuzarea a renunțat; - ordonanța de înaintarea a învinuirii din 19.03.2015 și rechizitoriul întocmit la 02.04.2015, vin în contradicție cu art.281 Cod de procedură penală, deoarece învinuirea a fost înaintată înaintea comiterii infracțiunilor din 05 și 09.11.2015, adică mai întâi a fost înaintată învinuirea, iar apoi a fost comisă infracțiunea; - nu este probată nici învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit.b) Cod penal, or, nu este dovedit faptul că substanțele narcotice păstrate în casa părăsită aparțin inculpatului; - avocatul O.Negru în numele inculpatului R.Chifeac și inculpatul, care au solicitat casarea acesteia în partea ce îl vizează pe R.Chifeac, rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat, invocând că instanța a apreciat arbitrar probele și eronat a constatat vinovăția lui de comiterea infracțiunii imputate; - învinuirea inculpatului se bazează doar pe declarațiile contradictorii ale lui V.Baracu, fiind încălcate astfel, prevederile art.8 Cod de procedură penală; - deși apărarea a invocat, instanța nu a examinat acțiunea de provocare din partea colaboratorilor direcției antidrog, care a fost rolul lui V.Baracu, a determinat sau nu acesta comiterea 7 vreunor acțiuni de către figuranții cauzei penale, sub ce pretext și în care temei a acționat el la data de 30 și 31.03.2011, nefiind pornită vreo cauză penală și nici măcar înregistrată vreo informație; - instanța eronat a constatat că inculpatul nu dorește să facă declarații, acesta doar menționând că are nevoie de timp pentru a coordona poziția apărării, fapt refuzat de instanță, care a declarat închisă cercetarea judecătorească și ulterior, prin faptul că i-a refuzat inculpatului solicitarea de a face declarații, inclusiv respingându-le pe cele scrise și depuse prin intermediul cancelariei judecătoriei, instanța i-a încălcat inculpatului dreptul la apărare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2018, apelurile declarate de către procuror, avocatul O.Negru în numele inculpatului R.Chifeac și inculpat au fost respinse ca nefondate, iar apelul declarat de către avocatul M.Butnaru în numele inculpatului V.Gheorghică a fost admis, inclusiv din oficiu, potrivit art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, casată sentința în latura penală la stabilirea pedepsei pentru săvârșirea de către V.Gheorghică a infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal și la aplicarea pedepsei pentru concurs de infracțiunii pentru infracțiunea vizată, rejudecată cauza penală în această parte și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care V.Gheorghică a fost liberat de pedeapsa penală stabilită pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal, pe motivul expirării termenului de prescripție. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. Instanța de apel a indicat că prima instanță a dat apreciere corectă probelor administrate și circumstanțelor cauzei, examinându-le conform art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpaților V.Gheorghică, I.Hîrbu, A.Zlotea și R.Chifeac de comiterea infracțiunilor imputate, care a fost dovedite cu certitudine și fără echivoc, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor și nevinovăția lui V.Mihalachi. Consecvent, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatului V.Gheorghică în comiterea infracțiunilor imputate se confirmă după cum urmează. În ceea ce privește infracțiunea cuprinsă de norma articolului 2171 alin.(3) lit.b), f) Cod penal, prin: declarațiile martorului I.Mereuță și actele cauzei - procesele-verbale de ridicare din 05.11.2014, 13.11.2014, 19.11.2014 și din 12.01.2015, privind controlul transmiterii banilor din 05.11.2014, 13.11.2014 și 19.11.2014, de percheziție din 19.11.2014, de cercetare la fața locului din 19.11.2014, de examinare a obiectului din 13.01.2015; rapoartele de expertiză nr.9809 din 08.12.2014, nr.9830 din 12.12.2014, nr.8770 din 17.11.2014. Astfel, instanța de apel a precizat că probele enumerate supra și apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, dezbat în totalitate argumentele apelantului, precum că vinovăția lui V.Gheorghică în săvârșirea infracțiunii imputate nu a fost probată, iar nerecunoașterea vinovăției în săvârșirea acesteia, instanța de apel a apreciat-o drept o metodă de apărare a inculpatului și un drept de a nu se auto-incrimina. Consecvent, argumentul apelantului, potrivit cărora substanțele narcotice nu i- ar aparține inculpatului, instanța de apel l-a apreciat drept neîntemeiat, considerând 8 că acest argument este combătut prin probele anexate la materialele cauzei și anume, prin declarațiile martorilor acuzării din care rezultă că anume inculpatul V.Gheorghică a comercializat substanțele narcotice agentului sub acoperire, precum și prin faptul că inculpatul este consumator de droguri. În contextul celor sus-relatate, instanța de apel a precizat că, potrivit probelor enumerate mai sus, administrate în urma măsurilor de investigații efectuate, investigatorului sub acoperire V.Pitula i-au fost transmise mijloace bănești pentru achiziția de control în sume de 600 lei, 3000 lei și 2000 lei, iar în urma achizițiilor efectuate au fost ridicate: - un pachet împăturit, confecționat din hârtie de staniol în care se află o substanță alb-gălbuie sub aspect de praf și bulgări care, conform raportului de expertiză nr.8770 din 17.11.2014, reprezintă heroină, care se referă la substanțe narcotice și a cărei cantitate alcătuiește 0.1004 grame; - un pachet din polietilenă, în care se află substanță solidă de culoare galben- verzuie, în formă solidă care, conform raportului de expertiză nr.9830 din 12.12.2014, reprezintă heroină, care se atribuie la substanțe narcotice și a cărei cantitate 0.7889 grame; - un pachet împăturit, confecționat din hârtie de staniol în care se află o substanță alb-gălbuie care, potrivit raportului de expertiză nr.9809 din 08.12.2014, reprezintă heroină, care se referă la substanțe narcotice, obținută în mod artizanal din opiu, a cărei cantitate alcătuiește 0.3284 grame. În aceiași ordine de idei, instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a apreciat critic versiunea inculpatului potrivit căreia pachetul din polietilenă în care se afla substanțe în formă de praf de culoare alb-gălbuie și care, potrivit raportului de expertiză nr.9808 din 08.12.2014, reprezintă heroină, nu-i aparține și că în momentul reținerii nu a aruncat niciun astfel de pachet, acest fapt fiind combătut prin declarațiile martorului I.Mereuță, care a declarat că „în momentul când V.Gheorghică s-a despărțit de persoanele cu care s-a văzut și era o presupunere rezonabilă că acesta vrea să se deplaseze cu automobilul, s-a purces cu ajutorul brigăzii cu destinație specială la capturarea și imobilizarea în flagrant a lui V.Gheorghică, iar în acel moment ultimul a aruncat la sol un pachet”. Cu referire la argumentele avocatului M.Butnaru în numele inculpatului privind declararea nulității proceselor-verbale privind controlul transmiterii banilor din 05.11.2014, 13.11.2014 și 19.11.2014, de ridicare din 05.11.2014, 13.11.2014 și 19.11.2014, procesului-verbal de examinare a obiectului din 13.01.2015, instanța de apel a considerat că prima instanță corect a respins aceste argumente, ca fiind neîntemeiate. Consecvent, instanța de apel a susținut alegațiile primei instanțe potrivit cărora nu sunt pasibile de atacare, nici hotărârile privind pornirea urmăririi penale; ordonanța de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit, învinuit; ordonanța prin care s-a dispus efectuarea expertizei etc., aceste fiind acte procedurale privind desfășurarea normală a urmăririi penale și, prin sine însăși, pornirea urmăririi penale, recunoașterea persoanei în calitate de bănuit, punerea persoanei sub învinuire, dispunerea efectuării unei expertize nu afectează drepturi sau libertăți constituționale. Mai mult decât atât, instanța de apel a precizat că, în temeiul art.251 alin.(4) 9 Cod de procedură penală, nulitatea relativă a actelor contestate poate fi invocată doar dacă acest lucru a fost invocat în cursul efectuării acțiunii, atunci când partea a fost prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - când partea a luat cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată - când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță, contrar însă nulitatea actelor indicate de partea apărării nu a fost invocată la terminarea urmării penale. Complementar, instanța de apel a precizat că faptul scoaterii de sub urmărire penală a soției inculpatului V.Gheorghică, E.Teterea, nu constituie temei de declarare a nulității actelor indicate. În ceia ce privește infracțiunea cuprinsă de norma articolului 217 alin.(4) lit.b) Cod penal, instanța de apel a constatat că prima instanță corect a conchis asupra vinovăției inculpatului în săvârșirea acestei infracțiuni și că, în temeiul art.217 alin.(5) Cod penal și art.391 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, procesul penal pe acest capăt de acuzare urmează a fi încetat. Astfel, instanța de apel a precizat că vinovăția inculpatului de comiterea acestei infracțiuni se dovedește incontestabil prin probele administrate în cauză și anume, declarațiile inculpatului din 21.11.2014, ale martorului I.Mereuță și actele cauzei - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 22.11.2014 și raportul de expertiză nr.8865 din 26.11.2014. Totodată, instanța de apel a sesizat că, potrivit procesului-verbal de audiere a învinuitului din 21.11.2014, V.Gheorghică, fiind învinuit de comiterea unei alte infracțiuni, a denunțat, aducând la cunoștință organului de urmărire penală faptul că este dispus benevol să predea cantitatea de cânepă prelucrată pe care a obținut-o de la niște persoane de etnie romă. Subsecvent, în virtutea art.217 alin.(5) Cod penal, prima instanță corect a dispus liberarea inculpatului de răspundere penală pe acest capăt de acuzare. La fel, instanța de apel a precizat că, contrar celor afirmate și solicitate de apelant, și anume declararea nulității ordonanței de punere sub învinuire din 19.03.2015, nici un temei din cele prevăzute de art.251 Cod de procedură penală, nu au fost constatate. În ceia ce privește infracțiunea cuprinsă de norma articolului 2171 alin.(4) lit.b), d) Cod penal, imputată lui V.Gheorghică și inculpatului I.Hîrbu, instanța de apel, analizând cumulul de probe prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală a conchis că prima instanță corect a ajuns la concluzia că acuzatorul de stat nu a demonstrat vinovăția inculpaților V.Gheorghică și I.Hîrbu în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit.b) și d) Cod penal, fiind necesară reîncadrarea juridico-penală a faptelor acestora în prevederile art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal. Vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii sus-indicate se demonstrează prin: declarațiile martorilor Al.Savca, I.Bădilă și actele cauzei - procesele-verbale de ridicare din 26.05.2015, de recunoaștere a persoanei după fotografie din 28.05.2015, de percheziție corporală a lui V.Gheorghică, de percheziție la domiciliul lui V.Gheorghică din 04.11.2015; raportul de expertiză nr.5825 din 03.06.2015; CD audio-video privind audierea lui I.Hîrbu. În acest sens, instanța de apel a reținut următoarea situație de fapt: „în urma 10 studierii anturajului persoanelor cu care comunică V.Gheorghică, la 15.05.2015, în conformitate cu ordonanțele procurorului prin care a fost autorizată achiziția de control și numit în calitate de investigator sub acoperire V.Mîrzatul, s-a purces la efectuarea complexului de masuri speciale de investigație. La 26.05.2015, investigatorul sub acoperire s-a prezentat la Inspectoratul National de Investigații, unde i-au fost eliberate mijloace bănești pentru efectuare achiziției de control din divizul cheltuielilor speciale al Inspectoratului General de Poliție, precum și a fost dotat cu mijloace tehnice de înregistrare audio-video. Ulterior, V.Mîrzatul, l-a telefonat pe V.Gheorghică și s-au înțeles să se întâlnească cu scopul de a procura substanțe narcotice. Astfel, investigatorul sub acoperire a mers în localitatea Șireți, r-nul Srășeni. În întâmpinarea lui se deplasa automobil de model „BMW seria 7” cu numere de înmatriculare transnistrene, din care V.Gheorghică i-a strigat să-i transmită banii lui cumătrul său. După ce V.Gheorghică a rostit aceste cuvinte de investigator s-a apropiat I.Hîrbu și i-a cerut banii. Investigatorul i-a transmis acestuia suma de 500 euro, după care s-au deplasat în sec.Buiucani, mun.Chișinău, regiunea Flacăra, unde I.Hîrbu i-a zis să aștepte. După o perioadă de timp investigatorul sub acoperire a înțeles că I.Hîrbu nu îi va transmite drogurile și a mers în s.Sireți, r-nul Strășeni, la service-ul ce aparține cet.Gheorghică Vasile. Investigatorul 1-a întrebat pe V.Gheorghică când îi transmite drogurile pentru care a dat bani. Atunci V.Gheorghică i-a transmis investigatorului sub acoperire substanțe narcotice. După ce s-au despărțit, investigatorul sub acoperire s-a deplasat în incinta INI a IGP unde a predat benevol substanța achiziționată, ridicată prin procesul- verbal de ridicare din 26.05.2015. Conform raportului de expertiză chimică nr.5825 din 03.06.2015, substanța ridicată de la V.Gheorghică reprezintă heroină, cu masa totală de 4.806 grame”. Complementar, instanța de apel a reținut că, la urmărirea penală I.Hîrbu a semnat o cerere privind colaborarea lui cu organul de urmărire penală ce i-ar permite liberarea de răspundere penală în conformitate cu prevederile art.217 alin.(5) Cod penal. Astfel, declarațiile date de acesta la 06.11.2015, instanța de apel le-a apreciat ca fiind veridice, or, inculpatul le-a dat sperând că va fi eliberat de răspundere penală, nefiind constrâns sau indus în eroare de către organul de urmărire penală. Totodată, instanța de apel a reținut că, deși I.Hîrbu a scris cerere de colaborare ce i-ar permite liberarea de răspundere penală, prevederile art.217 alin.(5) Cod penal nu pot fi aplicate față de acesta, or, I.Hîrbu văzând că cauza penală a ajuns în instanța de judecată, fiind audiat în ședința primei instanțe și-a schimbat poziția, încercând să inducă instanța în eroare referitor la caracterul real al faptelor săvârșite. Prin urmare, instanța de fond a ajuns la concluzia corectă de a aprecia drept declarative și neveridice declarațiile făcute de către V.Gheorghică și I.Hîrbu în ședința de judecată a primei instanțe, considerând că acestea au fost făcute cu scopul de a evita răspunderea penală. Referitor la solicitarea părții apărării cu privire la declararea nulității probelor, instanța de apel a fost de acord cu concluziile primei instanțe și a considerat că procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigare din l7.05.2015 este lovit de nulitate, or, la materialele cauzei lipsește înregistrarea video-audio propriu zisă a măsurilor speciale de investigații și în asemenea situație procesul- 11 verbal nominalizat nu poate fi acceptat ca probă. Cu referire la necesitatea reîncadrării acțiunilor inculpaților din prevederile art.2171 alin.(4) lit.b) și d) în cele ale art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, instanța de apel a menționat că, deși, potrivit rechizitoriului a fost reținut semnul calificativ „comisă de un grup criminal organizat”, invocându-se că inculpații ar fi comis infracțiunea imputată de comun acord, dar și împreună cu alte persoane care de către organul de urmărire penală nu au fost identificate, acuzatorul de stat nu a prezentat probe care să dovedească acest fapt și nu a motivat ce rol ar fi avut inculpații în cadrul pretinsului grup, nu a constatat existența legăturilor cu alte persoane care ar fi membri ai unei grupări criminale, nu a constatat transmiterea între inculpați a substanțelor narcotice, fapt ce demonstrează lipsa criteriilor grupului criminal organizat. Referitor la solicitarea avocatului M.Butnaru în numele inculpatului V.Gheorghică privind declararea nulității ordonanței de punere sub învinuire a acestuia din 13.11.2015, rechizitoriului în dosarul nr.2015032383, procesele-verbale de ridicare a substanțelor narcotice în dosarul penal nr.2015032383, de învinuire a lui I.Hîrbu și V.Gheorghică, instanța de judecată a considerat că această solicitare este neîntemeiată și că urmează a fi respinsă, deoarece, în urma examinării conținutului demersului, precum și a probelor administrate la caz, nu au fost constatate temeiuri care ar atrage nulitatea actelor procedurale, potrivit art.251 Cod de procedură penală. În ceia ce privește infracțiunea cuprinsă de norma articolului 2641 alin.(3) Cod penal, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului de comiterea acesteia este probată prin: procesele-verbale de înlăturare de la conducerea vehiculului din 08.06.2015, al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei nr.8309 din 08.06.2015, de constatare a infracțiunii din 08.06.2015. În context, declarațiile inculpatului V.Gheorghică date în ședințele de judecată, potrivit cărora în procesul efectuării examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei a dat probe de urină, însă nu cunoștea despre faptul că trebuie să de-a și analiza de sânge, au fost apreciate de către instanța de apel drept neveridice, or, potrivit procesului-verbal de audiere a lui în calitate de bănuit din 19.10.2015, pe lângă faptul că și-a recunoscut vina în conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate produsă de substanțe narcotice, a mai indicat că a refuzat să i se preleveze probele biologice de sânge. Complementar, refuzul inculpatului este consemnat inclusiv în procesul-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei nr.8309 din 08.06.2015. Complementar, instanța de apel a menționat că susține concluzia primei instanțe privind vinovăția inculpatului A.Zlotea de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, a inculpatului R.Chifeac de comiterea infracțiuni prevăzute de art.26, 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, care este dovedită incontestabil prin declarațiile martorului V.Baracu și actele cauzei - procesele- verbale de examinare a obiectului din 13.06.2011, privind actele de constatare din 31.03.2011 și raportul de expertiză nr.1151 din 18.04.2011. La fel, pentru episodul din 30-31 martie 2011, instanța de apel a menționat că 12 susține concluzia primei instanțe privind nevinovăția inculpatului I.Hîrbu de comiterea infracțiunii imputate prevăzută de art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal și a inculpatului V.Mihailache de comiterea infracțiunii imputate prevăzută de art.26, 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, indicând că partea cauzării nu a asigurat prezența în ședința instanței de apel a martorului V.Baracu, din declarațiile căruia, potrivit concluziilor procurorului, ar rezulta că inculpații au săvârșit infracțiunile imputate lor. Mai mult, în cazul inculpatului V.Mihailache, prima instanță corect a stabilit că, reieșind din declarațiile martorului V.Baracu, inculpatul, deși a fost prezent în momentul când a avut loc întâlnirea dintre investigator, R.Chifeac și A.Zlotea, nu a întreprins nicio acțiune în vederea înstrăinării drogurilor. În contextul celor relatate supra, instanța de apel a conchis că, la stabilirea categoriei și termenului pedepselor aplicate inculpaților V.Gheorghică, I.Hîrbu, A.Zlotea și R.Chifeac pentru săvârșirea infracțiunilor în baza cărora au fost condamnați, prima instanță a dat deplină eficiență prevederilor art.7, 61, 75-77 Cod penal și ținând cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de caracterul și gradul pericolului social deosebit al infracțiunilor comise, de personalitatea inculpaților, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților, de condițiile de viață ale familiilor acestora și de acțiunile inculpaților, stabilindu-le pedepse echitabile, proporționale faptelor comise și în limitele sancțiunilor prevăzute de infracțiunile în baza cărora au fost condamnați. Totodată, în partea condamnării inculpatului V.Gheorghică în baza art.2641 alin.(3) Cod penal, instanța de apel a menționat că, deși prima instanță corect l-a condamnat pe acesta pentru săvârșirea infracțiunii imputate, poziție desfășurată mai sus, la pct.4 al prezentei decizii, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă, în conformitate cu prevederile art.7, 61, 75-77 Cod penal, acesta urmează a fi liberat de pedeapsa penală stabilită, pe motivul expirării termenului de prescripție. Or, potrivit art.60 alin.(1) lit.a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare, iar în virtutea prevederilor art.16 Cod penal, infracțiunea prevăzută de art.2641 alin.(3) Cod penal, face parte din categoria celor ușoare din momentul comiterii căreia au expirat mai mult de 2 ani.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare: - procurorul care, invocând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, pe motiv că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei; - nu a indicate temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea probelor administrate de organul de urmărire penală și puse la baza învinuirii, vinovăția inculpaților de săvârșirea infracțiunilor imputate fiind cert dovedită; - eronat a conchis asupra achitării inculpaților V.Mihalachi în baza art.26, 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal și I.Hîrbu în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal; - eronat a conchis că, în partea calificării faptei inculpaților V.Gheorghică și I.Hîrbu în infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(4) lit.b), d) Cod penal, organul de urmărire penală nu a probat săvârșirea faptei de către un grup criminal organizat, nu a motivat rolul fiecărui 13 inculpat în cadrul grupului criminal organizat, nu a constatat existența legăturilor cu alte persoane care ar fi membri ai organizației criminale, nu a fost constatată transmiterea între inculpați a substanțelor narcotice; - neîntemeiat au fost reîncadrate acțiunile inculpaților din prevederile art.2171 alin.(4) lit.b), d) Cod penal în cele ale art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal; - avocatul M.Butnaru în numele inculpatului V.Gheorghică care, invocând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia în partea condamnării inculpatului în baza art.2171 alin.(3) lit.b), f) și alin.(4) lit.d) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună achitarea acestuia, pe motiv că nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei, or, la dosar nu există vreun proces-verbal, întocmit în condițiile prevederilor art.260 alin.(1) Cod de procedură penală, privind constatarea procurării, păstrării și distribuirii substanței narcotice, precum nici de ridicare, în conformitate cu prevederile art.131 și 132 Cod de procedură penală, a substanțelor narcotice ori banilor și transmise persoanelor interesate; - achiziția de control figurează doar în ordonanța de înaintare a învinuirii care, reieșind din cele indicate supra, contravine materialelor dosarului și actelor normative respective; - în rezultatul efectuării percheziției corporale ori la domiciliul, ori în alt imobil ce-i aparține inculpatului, substanțe narcotice nu au fost ridicate; - lipsa achiziției de control incriminată inculpatului se confirmă prin anexa nr.1 la procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație din 27.03.2015 și declarațiile martorului V.Mînzatul; - au fost documentate greșit bancnotele care i-au fost transmise lui I.Hîrbu pentru procurarea drogurilor, or, în actul de învinuire este indicată o altă valoare a tranzacției; - instanța de apel nu a ținut cont de viciile urmăririi penale și că din acestea rezultă că în acțiunile lui V.Gheorghică lipsește latura obiectivă a infracțiunilor incriminate; - atât ordonanța de punere sub învinuire, cât și rechizitoriul nu întrunesc cerințele art.281, 296 Cod de procedură penal și contravin prevederilor art.251 din același Cod; - instanța nu a luat în considerare că, potrivit datelor indicate în ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu, învinuirea a fost înaintată înaintea comiterii infracțiunilor incriminate; - prin ordonanța din 19.03.2015, E.Teterea a fost scoasă de sub urmărirea penală pentru infracțiunea comisă la 13.11.2014, însă prin ordonanța din 19.03.2015, V.Gheorghică a fost învinuit și apoi condamnat pentru înstrăinarea substanței narcotice împreună cu E.Teterea; - în cadrul examinării judiciare, acuzarea a renunțat la unicul martor pe care se bazează învinuirea - V.Pitula; - avocatul O.Negru în numele inculpatului R.Chifeac care, invocând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia în partea condamnării inculpatului în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună achitarea acestuia, pe motiv că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei; - vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii imputate nu este probată, sentința de condamnare fiind bazată doar pe presupuneri; - unicul martor pe care se bazează învinuirea – V.Baracu, nu a putut explica cum a ajuns în 14 situația de a pretinde procurarea substanțelor narcotice; - instanța nu a ținut cont de obiecțiile inculpatului și ale apărătorului acestuia că acțiunile colaboratorilor direcției antidrog prezintă acțiuni provocare și nu s-a pronunțat asupra acestui motiv declarat în apel; - instanța eronat a constatat că R.Chifeac a refuzat să facă declarații, or, acesta a solicitat termen pentru depunerea declarațiilor, însă instanța a refuzat să acorde termen și a declarat închisă cercetarea judecătorească, precum și a refuzat primirea declarațiilor depuse ulterior în scris la cancelaria judecătoriei; - prin acțiunile sale, instanța i-a încălcat inculpatului dreptul la apărare.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal consideră că recursurile urmează a fi admise, inclusiv din alte motive, din următoarele considerente. În sensul art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. În susținerea recursurilor, recurenții invocă temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. În contextul celor expuse și raportând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală la situația în cauză, Colegiul conchide că aceste temeiuri și-au găsit parțial confirmare. Cu referire la motivele recursului procurorului, indicate la pct.5 al prezentei decizii, Colegiul penal le consideră neîntemeiate, or, contrar celor invocate, precum că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că instanța eronat a conchis că, în partea calificării faptei inculpaților V.Gheorghică și I.Hîrbu în infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(4) lit.b), d) Cod penal, organul de urmărire penală nu a probat săvârșirea faptei de către un grup criminal organizat, nu a motivat rolul fiecărui inculpat în cadrul grupului criminal organizat, nu a constatat existența legăturilor cu alte persoane care ar fi membri ai organizației criminale, nu a fost constatată transmiterea între inculpați a substanțelor narcotice și neîntemeiat a reîncadrat acțiunile inculpaților din prevederile art.2171 alin.(4) lit.b), d) Cod penal în cele ale art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, instanța de apel s-a expus pe larg asupra acestor motive la pag.52-53 din decizie (f.d.86-87 v.13). Complementar, Colegiul penal sesizează că argumentele invocate de către procuror în recurs, au fost invocate și în apel, instanța de apel examinându-le în ansamblu și dându-le o apreciere corespunzătoare, conform art.414, 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor, indicând temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea lor, precum și motivele adoptării soluției, pe care Colegiul penal și-o asumă în totalitate, decizia instanței de apel în această parte fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de procedură penală. Instanța de recurs, consideră că concluziile instanței de apel la acest capitol 15 sunt corecte și bine motivate, astfel că își însușește în întregime alegațiile instanței de apel în partea discutată supra și redate succint la pct.4 al prezentei decizii, și consideră că o expunere repetată asupra lor este inutilă, fapt ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului, care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, în pct.37 al Hotărârii a statuat că, dacă art.6 § 1 din Convenția EDO obligă instanțele să își motiveze deciziile, acesta nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19.04.1994). Cu toate acestea, noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale și să nu se fi mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare (Helle împotriva Finlandei, 19.12.1997). Cu referire la argumentul recursului declarat de către avocatul M.Butnaru în numele inculpatului V.Gheorghică, Colegiul penal reține că acesta drept temei a invocat art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, în sensul că vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.2171 alin.(3) lit.b), f) și alin.(4) lit.d) Cod penal nu este probată, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor imputate. La acest capitol, Colegiul menționează că, sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Colegiul constată că instanța de apel, contrar celor invocate de către recurent, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, verificându-le sub aspectul pertinenței și concludenței, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui V.Gheorghică în comiterea infracțiunilor incriminate să fie justă și întemeiată. Conform textului deciziei, instanța a conchis că vinovăția lui V.Gheorghică se dovedește prin cumulul de probe acumulate legal în cadrul urmăririi penale și cercetate nemijlocit în instanțele de judecată și anume: referitor la episodul înstrăinării substanțelor narcotice investigatorului sub acoperire V.Pitula (art.2171 alin.(3) lit.b), f) Cod penal) prin: - declarațiile martorului I.Mereuță, potrivit cărora îl cunoaște pe V.Gheorghică ca fiind o persoană consumatoare de droguri și care se ocupă de înstrăinarea acestora. Astfel, în anul 2014, la începutul lunii noiembrie, în cadrul măsurilor speciale de investigație a fost desemnată o persoană antrenată la efectuarea măsurilor speciale de investigație cu atribuirea datelor cifrate, care a efectuat pe parcursul lunii noiembrie 3 achiziții de control. A evidențiat că pe str.Calea Moșilor, de către investigatorul sub acoperire, a fost efectuată achiziția heroinei, după care a fost predată ofițerului de urmărire penală. Dat fiind faptul că V.Gheorghică se afla în vizorul său și al colegilor de serviciu, acesta era urmărit vizual cu cine se întâlnește, intenționează sau nu să plece cu automobilul. Unul dintre persoanele cu care acesta s-a întâlnit era investigatorul sub acoperire. La a treia achiziție de control care a avut loc pe str.Alexandru cel Bun intersecție cu 16 str.Mihai Eminescu, în momentul când V.Gheorghică s-a despărțit de persoanele cu care s-a văzut și era o presupunere rezonabilă că acesta vrea să se deplaseze cu automobilul, cu ajutorul brigăzii cu destinație specială, s-a purces la capturarea și imobilizarea în flagrant a inculpatului, ultimul aruncând la sol un pachet care, conform raportului de expertiză, conținea heroină. În rezultatul percheziției în automobilul inculpatului, care se afla în prejmă, au fost depistate surse bănești care au fost ridicate. La fel, în mașină, au fost găsite și folii de staniol, iar în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul inculpatului, au fost găsite mijloace bănești, care au fost ridicate. În cadrul urmăririi penale a înțeles că unele bancnote corespundeau cu banii transmiși conform procesului de examinare și transmitere a banilor investigatorului sub acoperire, destinați pentru achiziția de control, și actele cauzei - procesele-verbale: de ridicare a materialelor din cauza penală nr. 2014021101 din 12.01.2015; privind controlul transmiterii banilor din 05.11.2014, prin care au fost pregătiți bani în sumă de 600 lei, pentru a fi utilizați pentru achiziția de control; privind controlul transmiterii banilor din 13.11.2014, prin care au fost pregătiți bani în sumă de 3000 lei, pentru a fi utilizați pentru achiziția de control; privind controlul transmiterii banilor din 19.11.2014, prin care au fost pregătiți bani în sumă de 2000 lei, pentru a fi utilizați pentru achiziția de control, de ridicare a unui pachet împăturit, confecționat din foaie de staniol în care se află o substanță alb-gălbuie cu aspect de praf și bulgări din 05.11.2014; de ridicare a unui pachet din polietilenă, în care se află substanță solidă de culoare galben-verzuie, în formă solidă din 13.11.2014; de ridicare a unui pachet împăturit, confecționat din foaie de staniol în care se află o substanță alb-gălbuie din 19.11.2014; de percheziție a automobilul de model BMW seria 7, cu n/î XXX din 19.11.2014, potrivit căruia, în cadrul percheziției au fost depistate și ridicate 17 bancnote cu nominalul de 200 lei, o bancnotă cu nominalul de 100 lei, o bancnotă cu nominalul de 50 lei și o bancnotă cu nominalul de 10 lei; de cercetare la fața locului din 19.11.2014, de unde a fost ridicat un pachet din polietilenă în care se afla substanțe în formă de praf de culoare alb-gălbuie; de examinare a obiectului din 13.01.2015, și anume a 17 bancnote cu nominalul de 200 lei, ridicate din cauza penală nr.2014021101 în incinta IP Rîșcani, mun.Chișinău, de pe str.M.Costin 5/1; raportul de expertiză nr.8770 din 17.11.2014, potrivit căruia, substanța cu aspect de praf și bulgări, ridicată la 05.11.2014 de la investigatorul sub acoperire cu date cifrate V.Pitula, achiziționată de la V.Gheorghică contra mijloace băneștii în numerar, marcate, în sumă de 600 lei, în timp ce se afla pe str.Calea Moșilor din mun.Chișinău, reprezintă heroină, care se referă la substanțe narcotice, cu cantitatea de 0,1004 grame; raportul de expertiză nr.9830 din 12.12.2014, potrivit căruia, substanța solidă de culoare galben-cafenie, ridicată la 13.11.2014, în rezultatul achiziției de control de la investigatorul sub acoperire cu date cifrate, V.Pitula, achiziționată de la V.Gheorghică, reprezintă heroină, care se atribuie la substanțe narcotice, cu cantitatea de 0.7889 grame; raportul de expertiză nr.9809 din 08.12.2014, potrivit căruia, substanța solidă, presată, lipicioasă, prezentată la examinare, ridicată la 19.11.2014, de la investigatorul sub acoperire cu date cifrate, V.Pitula, achiziționată de la V.Gheorghică, contra mijloacelor bănești în numerar marcate, în sumă de 200 lei, reprezintă heroină, care se referă la substanțe narcotice, cu cantitatea de 0.3284 grame; raportul de expertiză nr.9808 din 08.12.2014, potrivit 17 căruia, substanța cu aspect de bulgări, prezentată la examinare, ridicată la 19.11.2014, reprezintă heroină, care se referă la substanțe narcotice, cu cantitatea de 0.4030 grame; referitor la episodul înstrăinării substanțelor narcotice investigatorului sub acoperire V.Mîrzatul (art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal) prin: - declarațiile martorilor Al.Savca, I.Bădilă și R.Mîrleanu care, în virtutea atribuțiilor de serviciu, care constau în documentarea și combaterea crimelor legate de traficul de droguri au documentat activitatea infracțională de punere în circulație a drogurilor cu scop de înstrăinare - heroină și care au relatat întreg procesul de filare al inculpatului V.Gheorghică, măsurile speciale de investigație întreprinse și rezultatul acestora, prin care s-a stabilit schema infracțională în care a fost implicat V.Gheorghică și nemijlocit acțiunile acestuia în săvârșirea infracțiunii incriminate, și actele cauzei: procesele-verbale de constatare a infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit.b), d) Cod penal; privind instalarea mijloacelor tehnice moderne și controlul transmiterii banilor din 26.05.2015, conform căruia a fost efectuată examinarea obiectului - bani în sumă de 500 euro; de ridicare a unui pachet din folie de staniol în interiorul căruia s-a observat o substanță de praf și bulgări, cu un miros specific din 26.05.2015; de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 27.05.2015, conform căruia au fost consemnate declarațiile lui V.Mîrzatul; de recunoaștere a persoanei după fotografie, potrivit căruia V.Mîrzatul a recunoscut persoana sub nr.3 (V.Gheorghică) ca fiind persoana care i-a transmis substanța narcotică - heroină; de percheziție corporală a lui V.Gheorghică și a domiciliului acestuia; raportul de expertiză nr.5825 din 03.06.2015, potrivit căruia, substanța cu aspect de praf și bulgări prezentată la examinare într-un pachet de folie de staniol, achiziționată la 26.05.2015, reprezintă heroină, care se referă la substanțele narcotice, cu cantitatea de 4,806 grame; CD audio-video privind audierea lui I.Hîrbu; rapoartele lucrătorilor Direcției nr.4 a INI a IGP MAI. Probele indicate supra sunt detaliat descrise în hotărârea recurată, fiind pertinente și concludente, utile și veridice, coroborează între ele și nu prezintă temei de îndoială, astfel fiind indubitabil dovedită prezența în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunilor imputate. Cu referire la criticile aduse de către recurent în recurs vis-a-vis de actele de procedură penală întocmite la faza urmăririi penale, instanța de recurs menționează că asupra acestor critici instanța de apel s-a expus motivat la pag.38-39, 42-54 ale deciziei (f.d.72-73, 76-88 v.13). Referitor la argumentul recurentului că inculpatul a fost învinuit și condamnat pentru înstrăinarea substanței narcotice prin intermediul soției sale, care a fost scoasă de sub urmărire penală, instanța de apel a indicat că acest fapt nu schimbă componența infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit.b), f) Cod penal, or, potrivit faptei incriminate (episodul I), descrise la pct.2 al prezentei decizii (pag.2-3), inculpatul a săvârșit infracțiunea „în comun acord cu alte persoane necunoscute de organul de urmărire penală” și respectiv, nu constituie temei pentru declararea nulității ordonanței de punere sub învinuire din 19.03.2015. În sensul celor reținute, instanța de recurs își însușește în întregime alegațiile instanței de apel (f.d.67-73, 76-88 v.13), redate succint la pct.4 al prezentei decizii și consideră că o expunere repetată asupra lor este inutilă, fapt ce este în deplină 18 concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului, care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, în pct.37 al Hotărârii a statuat că, dacă art.6 § 1 din Convenția EDO obligă instanțele să își motiveze deciziile, acesta nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19.04.1994). Cu toate acestea, noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale și să nu se fi mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare (Helle împotriva Finlandei, 19.12.1997). La fel, instanța de recurs a constatat că nu sunt întemeiate nici criticile recurentului cu referire la faptul că ordonanța de învinuire din 19.03.2015 și rechizitoriul din 02.04.2015, au precedat comiterea faptelor incriminate pentru episodul I, și anume din 05 și 19.11.2015, or, aceste fapte, contrar celor invocate de către avocatul M.Butnaru în numele inculpatului V.Gheorghică, au fost comise în 2014 și nu în 2015. Complementar, Colegiul penal constată că recurentul își întemeiază recursul în principal pe aprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, considerând că instanța de apel și-a întemeiat hotărârea pe presupuneri. În acest sens, instanța de recurs reiterează că solicitările recurentului bazate pe astfel de argumente nu constituie temei pentru reexaminarea cazului. Or, modul de apreciere a probelor și circumstanțelor cauzei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, aprecierea probelor fiind obiectul examinării cauzei în fapt și în drept fie în prima instanță, fie în instanța de apel, iar dezacordul unei părți în acest sens, nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri legale și întemeiate. Colegiul penal sesizează că argumentele invocate de către avocatul M.Butnaru în numele inculpatului V.Gheorghică în recurs, au fost invocate și în apel, instanța de apel examinându-le în ansamblu și dându-le o apreciere corespunzătoare, conform art.414, 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor, indicând temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea lor, precum și motivele adoptării soluției, decizia instanței de apel în această parte fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de procedură penală. Totodată, Colegiul penal sesizează că, examinând apelul declarat de către avocatul M.Butnaru în numele inculpatului V.Gheorghică, instanța de apel l-a admis, inclusiv din oficiu, potrivit art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, a casat sentința în latura penală la stabilirea pedepsei pentru săvârșirea de către V.Gheorghică a infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal și la aplicarea pedepsei pentru concurs de infracțiunii pentru infracțiunea vizată, a rejudecat cauza în această parte și a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care V.Gheorghică a fost liberat de pedeapsa penală stabilită pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal, pe motivul expirării termenului de prescripție. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. Respectiv, potrivit sentinței, lui V.Gheorghică, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.2171 alin.(3) lit.b), f), art.2171 alin.(4) lit.d) și art.2641 alin.(3) Cod 19 penal, în temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 10 ani închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activitatea legată de gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 5 ani și 600 unități convenționale amendă, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepselor de sine stătător. Prin urmare, casând sentința primei instanțe în partea condamnării inculpatului în baza art.2641 alin.(3) Cod penal și liberându-l de pedeapsa penală din motivul expirării termenului de prescripție, instanța a omis să se expună în partea descriptivă a deciziei și să stabilească, inclusiv în dispozitivul deciziei o nouă pedeapsă definitivă în temeiul art.84 Cod penal. Totodată, reținând conținutul art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel, judecând apelul, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal constată că în cauza dată, instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții prevăzute de lege. Colegiul sesizează că, reieșind din conținutul deciziei, instanța de apel, contrar prevederilor normei menționate, nu s-a pronunțat argumentat asupra tuturor motivelor apelului declarat de către procuror, cât și de către avocatul O.Negru în numele inculpatului R.Chifeac referitor la episodul din 30-31.03.2011. Or, pe episodul din 30-31.03.2011, ce-i vizează pe R.Chifeac, V.Mihalachi, I.Hîrbu și A.Zlotea, prima instanță l-a condamnat pe R.Chifeac în baza art.26, 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, pe A.Zlotea în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, iar pe I.Hîrbu și V.Mihalachi i-a achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunilor imputate acestora. Reieșind din recursul declarat de procuror, semnul calificativ „înțelegerea prealabilă” la săvârșirea infracțiunii, este reținut de către organul de urmărire penală în faptele tuturor celor indicați, formând o legătură și o consecvență a evenimentelor descrise, fiecare din ei formând o verigă în realizarea faptei infracționale, astfel instanța de apel fiind obligată să soluționează chestiunea cu privire la faptul dacă fapta inculpaților întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea. Complementar, studiind recursul declarat de către avocatul O.Negru în numele inculpatului R.Chifeac, avocatul invocă că instanța de apel a ignorat a se expune asupra motivului invocat în apel că inculpatul a fost provocat la comiterea infracțiunii de care a fost găsit vinovat, considerând că acțiunile colaboratorilor Direcției antidrog prezintă acțiuni provocatoare, la insistența cărora ultimul a cedat, fapt ce rezultă din declarațiile contradictorii date de către V.Baracu, care nu a putut explica cum s-a pomenit în situația de a pretinde procurarea drogurilor și care i-a provocat de a-i găsi și transmite substanțe narcotice sub pretextul că este consumator, se simte rău din cauza lipsei de substanțe narcotice și dorește să consume împreună cu ei droguri. Colegiul penal reține că, partea apărării a invocat acțiunea de provocare și în apel, însă instanța de apel nu a examinat aceste argumentele și nu s-a pronunțat asupra acestor motive, cu toate că partea apărării a obiectat și inculpații au invocat acțiunea de provocare din partea colaboratorilor Direcției antidrog, fără a evalua 20 probele administrate din cadrul procesului penal și a indica care anume din acestea demonstrează că inculpații au fost sau nu instigați la comiterea infracțiunii, și fără a verifica dacă investigatorul sub acoperire V.Baracu nu a fost agent provocator în sensul dat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și dacă s-au respectat principiile contradictorialității, egalității armelor, nemijlocirii, legalității și loialității în administrarea probelor, garantate de art.6 parag.1 și parag.3 lit.d) din Convenție. Astfel, în sensul celor descrise, instanța de recurs consideră că, pe episodul din 30-31.03.2011, care-i vizează pe inculpații R.Chifeac, V.Mihalachi, I.Hîrbu și prin extindere pe inculpatul A.Zlotea, instanța de apel trebuie să facă o nouă cercetare a cauzei penale, sub aspectul indicat și să se expună asupra motivelor invocate de apărare prin prisma jurisprudenței CtEDO, care a notat că incitarea la comiterea unei infracțiuni are loc atunci când agenții statului nu au un comportament pasiv, ci incită la comiterea unei infracțiuni o persoană care altfel nu ar fi comis-o. În concluzie, Colegiul penal constată că instanța de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale, prin ce a admis eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală. Având în vedere că eroarea de drept menționată nu poate fi corectată de către instanța de recurs, decizia instanței de apel în partea ce ține de stabilirea pedepsei definitive lui V.Gheorghică și de episodul din 30-31.03.2011 în privința inculpaților R.Chifeac, V.Mihalachi, I.Hîrbu și A.Zlotea, urmează a fi casată în condițiile art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte în aceeași instanță. La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legale și să le dea o apreciere obiectivă, având în vedere prevederile art.93, 95, 101 Cod de procedură penală, cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunii imputate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să-și argumenteze clar concluziile, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să respecte prevederile art.394, 414 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și recursuri și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărîre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală. Procedura de rejudecare și limitele acesteia se vor desfășura în condițiile prevăzute la art.436 Cod de procedură penală, concomitent verificîndu-se și motivele invocate în recursurile ordinare în limita competenței.

În conformitate cu prevederile art.434 și art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție D E C I D E: 21 Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina, avocatul Butnaru Mihai în numele inculpatului Gheorghică Vasile, avocatul Negru Olesea în numele inculpatului Chifeac Roman, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2018, în partea stabilirii pedepsei definitive lui Gheorghică Vasile conform art.84 Cod penal și pe episodul din 30-31 martie 2011 în partea condamnării lui Chifeac Roman în baza art.26, 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, în partea achitării lui Mihalachi Valeriu în baza art.26, 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, în partea achitării lui Hîrbu Ivan în baza art.2171 alin.(4) lit.d) și stabilirii pedepsei definitive în baza art.84 alin.(4) Cod penal, și prin extindere, în partea condamnării lui Zlotea Artiom în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, și dispune în această parte rejudecarea cauzei penale în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Celelalte dispoziții ale hotărârii atacate se mențin. Decizia în partea dispunerii rejudecării cauzei nu se supune nici unei căi de atac, în rest este irevocabilă. Pronunțată integral la 27 noiembrie 2018. Președinte Elena Covalenco Judecători Iurie Diaconu Liliana Catan Ion Guzun Iurie Bejenaru 22