1ra-1188/2015 — Art. 217-1 al. 4, 248 al. 5 CP

Prin sentința judecătoriei Hîncești din 22 mai 2013, Țernă Iurie Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod Penal - cu închisoare pe un termen de 9 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de producerea, prepararea, expirementarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea sau distribuirea substanțelor narcotice sau psihotrope pe termen de 5 ani; - în baza art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod Penal - cu închisoare pe termen de 3 ani. În temeiul art. 84 Cod Penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, a fost stabilită lui Țernă Iurie pedeapsa definitivă cu închisoare pe termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de deptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de producerea, prepararea, expirementarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea sau distribuirea substanțelor narcotice sau psihotrope pe termen de 5 ani; Prin aceeași sentintă a fost condamnat si Mîra Alexandru Petru, în privința căruia hotărîrile judecătorești nu se contestă. 1

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2013 a fost respins, ca nefundat, apelul declarat de către avocatul Radu Grecu în numele inculpatului Țernă Iurie, cu menținerea hotărîrii atacate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12.03.2014, fost respins, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Mocanu Victor în numele inculpatului Țernă Iurie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18.11.2013, ca fiind declarat peste termen.

La 08 septembrie 2014 avocatul Mocanu Victor în numele inculpatului Țernă Iurie, a sesizat Judecătoria Hîncești cu o cerere de revizuire depusă în ordinea art. 458 alin. (3) pct. 2) și art. 459 - 464 Cod de procedură penală, solicitînd instanței: - dispunerea prin ordonanță a deschiderii procedurii de revizuire și efectuarea cercetării circumstanțelor noi descoperite, pe cauza penală de condamnare a lui Țernă Iurie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) și art. 248 alin. (5) lit. b) și d) Cod penal; - suspendarea executării deciziei nr.lra-510/2014 emisă de Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție din 12 martie 2014 și a deciziei nr. la-1372/2013, emise de Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 18.11.2013, pe tot parcursul examinării circumstanțelor noi descoperite, în limitele cererii de revizuire; - înaintarea materialelor cercetării privind revizuirea cu concluziile organului de urmărire penală în Judecătoria Hîncești pentru examinare judecătorească; - rejudecarea cauzei cu casarea parțială a sentinței, emisă de Judecătoria Hîncești din data de 22.05.2013, cu pronunțarea unei noi sentinței potrivit art. 382- 399 Cod de procedură penală, prin care Țernă Iurie să fie achitat conform 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal, iar potrivit art. 248 alin. (5) lit. b) și d) Cod Penal al RM , să-i fie aplicată o pedeapsă neprivativă de liberate.

Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 02 aprilie 2015, a fost respinsă cererea de revizuire, ca neîntemeiată. În motivarea soluției adoptate instanța de fond a constatat că, motivele invocate în cererea de revizuire înaintată de avocatul Mocanu Victor, nu sunt bazate pe argumente pertinente și convingătoare ce ar putea dirigui la revizuirea sentinței din data de 22 mai 2013.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul inculpatului, V. Mocanu, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu adoptarea unei hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Țernă Iurie să fie achitat conform art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, iar conform art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, să-i fie aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate. În motivarea apelului a invocat că hotărîrile menționate sunt ilegale, nemotivate și neîntemeiate din următoarele considerente: - instanțele judecătorești nu au dorit să ia în considerare motivele invocate de apărare, mai mult ca atît, le-a respins ca nefondate apreciindu-le critic. De asemenea, au aplicat eronat normele de drept material și procesual, iar pe lîngă aceasta nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei; 2 - hotărîrile instanțelor judecătorești sunt bazate numai pe declarațiile verbale ale martorilor și pe presupuneri, însă nu pe probe pertinente și admisibile; - apărarea a constatat că Țernă Iurie inclusiv și familia sa, au fost amenințați cu răfuiala fizică de către condamnatul Mîra Alexandru personal, și cu referire la alte persoane implicate în traficul ilegal de substanțe narcotice, dacă vor colabora cu organele de drept; - Țernă Iurie este dispus să colaboreze cu organele de drept și să acorde orice ajutor, apreciind la justa valoare gradul riscurilor în viitor, în vederea elucidării tuturor circumstanțelor pe cauza dată, depunerea declarațiilor noi, care ar fi posibil să demascheze gruparea criminală, membri ai căreia sînt locuitori ai raionului Ialoveni, care sînt implicați în traficul ilegal de substanțe narcotice, în special hașiș și heroină, pe care le importă din Spania pe teritoriul R. Moldova, după care le transportă în Federația Rusă, ori, de multe ori evitînd tranzitarea Republicii Moldova transportă astfel de substanțe direct în Federația Rusă, tranzitînd alte țări, precum Belorusia; - în cadrul urmăririi penale și examinării judecătorești, condamnatul Țernă Iurie a declarat că nu este consumator de droguri, la evidența medicului narcolog nu se află. Aparteneță la traficul de droguri nu a avut pînă cînd, aproximativ în luna iulie anul 2012, pentru a doua oară de el s~a apropiat cet. Mîra Alexandru și i-a propus ca împreună să aducă un autoturism din Spania; - în cadrul activității infracționale, organizatorii grupării criminale, (capii) nu transportau personal droguri, dar utilizau persoane terțe pe care în unele cazuri îi cointeresau financiar pentru serviciile de transportare a hașișului, iar pe altele le angajau sub pretextul transportării autoturismelor în R. Moldova și fără să cunoască persoana angajată erau asamblate ascunzișuri și împreună cu autovehicolul transportau și hașiș. Sub acest pretext, folosind schemă infracțională practicată și în alte cazuri a fost racolat, inclusiv și condamnatul Țernă Iurie, adică de a transporta un autotomobil. În asemenea împrejurări, Țernă Iurie nu a cunoscut și nici nu putea să cunoască despre faptul că a fost tras într-o cursă și că a fost folosit pentru a transporta hașiș. În baza celor expuse, partea apărării a menționat că, în acțiunile inculpatului Iu. Țernă nu sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, și anume latura subiectivă, care se caracterizează numai prin intenție directă, adică persoana care a săvîrșit-o își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a prevăzut urmările, le-a dorit sau admitea în mod conștient survenirea acestora.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2015, a fost respins apelul declarat, ca nefondat, cu menținerea hotărîrii contestate.

În motivarea concluziei sale, instanța de apel a indicat că, argumentele menționate în apel nu pot fi reținute ca temei justificativ de casare a sentinței și urmează a fi respinse din următoarele considerente: Conform art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, revizuirea poate fi cerută în cazurile în care s-au stabilit alte circumstanțe de care instanța nu a avut 3 cunoștință la emiterea hotărîrii și care, independent sau împreună cu circumstanțele stabilite anterior, dovedesc că cel condamnat este nevinovat ori a săvîrșit o infracțiune mai puțin gravă sau mai gravă decît cea pentru care a fost condamnat sau dovedesc că cel achitat sau persoana cu privire la care s-a dispus încetarea procesului penal este vinovat. Studiind și analizînd materialele cauzei penale și audiind părțile, Colegiul penal a constatat că, vina lui Țernă Iurie, în săvîrșirea împreună cu Mîra Alexandru, a infracțiunii de transportare și comercializare a substanțelor narcotice, a fost dovedită pe deplin prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în cadrul ședințelor de judecată. Fiind audiat în cadrul cercetării judecătorești Țernă Iurie nu a comunicat nimic despre faptul amenințării sale și a familiei sale de către Mîra Alexandru pentru a trece automobilul peste frontiera vamală a R. Moldova, ultimul invocînd în declarații contrariul, că pe Mîra Alexandru îl cunoaște din școală, dînșii fiind în relații bune. Astfel, faptul intentării dosarului penal în privința lui Mîra Alexandru în baza art. 155 Cod penal, nu poate servi temei pentru desființarea hotărîrilor judecătorești și achitarea acestuia în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, deoarece Țernă Iurie cunoștea despre conținutul rezervorului preventiv de a terece controlul vamal și acesta nu a denunțat faptul dat și nu a solicitat protecție organelor statului pentru conlucrare și deconspirarea filierei transfrontaliere de trafic de droguri. De asemenea, Colegiul penal a considerat că este neîntemeiat și argumentul invocat de apărător referitor la existența circumstanțelor noi, care nu au fost cunoscute de instanțele judecătorești pînă la deschiderea procedurii de revizuire, deoarece careva probe ce ar servi temei de achitare a lui Țernă Iurie pe art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, nu au fost stabilite. Motivele invocate în cererea de revizuire înaintată de către avocatul Mocanu Victor, nu sunt bazate pe argumente pertinente și convingătoare, care ar putea dirigui la revizuirea sentinței din data de 22 mai 2013. Prin menținerea sentinței Judecătoriei Hîncești din 22 mai 2013, de către instanțele superioare s-a constatat că instanța de fond a examinat probele administrate în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. Astfel, instanța de judecată a concluzionat că, la examinarea cererii de revizuire nu s-au stabilit careva circumstanțe de care nu avea cunoștință instanța atunci cînd a dat hotărîrea în cauză, la fel, după cum nu s-au stabilit nici alte temeiuri prevăzute de lege pentru revizuirea procesului penal. Colegiul penal a considerat că cele invocate de apărător în nici un mod nu constituie temei de revizuire a procesului penal în ordinea art. 458 Cod de procedură penală, deoarece, atît Țernă Iurie, cît și apărătorul acestuia, au făcut cunoștință cu materialele cauzei penale după finisarea urmăririi penale și nu au înaintat careva cereri privind efectuarea acțiunilor de urmărire penale suplimentare. Nici administrarea probelor apărării, după cum nici nu au solicitat prezentarea a careva acte, respectiv aceste argumente a părții apărării sunt doar niște presupuneri și nicidecum nu constituie circumstanțe noi de care nu cunoștea instanța la 4 pronunțarea hotărîrii, drept urmare, nici nu pot servi temei pentru revizuirea procesului penal. În ce privește argumentele apărării, precum că există cererea soției lui Țernă Iurie privind amenințarea cu omor a membrilor familiei lui Țernă Iurie nu pot fi reținute de Colegiul penal, deoarece acest capăt de învinuire este în proces de derulare și nu constituie temei de revizuire a hotărîrilor judecătorești. În viziunea instanței de apel, instanța de fond a ținut cont de toate circumstanțele cauzei, emițînd o hotărîre legală și întemeiată, la stabilirea pedepsei a ținut seama de toate circumstanțele pricinii și a aplicat în privința inculpatului o pedeapsă echitabilă.

Hotărîrile judecătorești adoptate pe caz, sunt atacate cu recurs ordinar de către avocatul condamnatului Victor Mocanu, prin care solicită casarea acestora, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a cererii de revizuire, cu deschiderea procedurii de revizuire, prin care Țernă Iurie să fie achitat conform art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, iar conform art. 248 alin. (5) lit. b), d) al aceleiași norme, să-i fie aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate, invocînd argumente identice cu cele invocate în cererea de apel.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către avocatul condamnatului Victor Mocanu, solicitînd respingerea acestuia, cu menținerea hotărîrilor contestate, menționînd netemeinicia cerințelor solicitate de către recurent, deoarece din materialele cauzei rezultă că prima instanță și instanța de apel corect au respins argumentele invocate, deoarece ele nu se întemeiază în prevederile art. 458 Cod de procedură penală. Din textul recursului declarat se constată faptul că recurentul își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, or, motivele de reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Astfel criticile formulate de acesta nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate, ca fiind ilegală.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sînt vădit neîntemeiate. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu 5 respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă. Din textul recursului declarat rezultă că recurentul indică drept temei pentru casare pct. 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă analizînd temeiurile de drept invocate în raport cu motivele din recurs, Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat. Analizând textul deciziei atacate, Colegiul penal menține concluzia instanței de apel, precum că în cadrul deschiderii procedurii de revizuire careva circumstanțe și fapte noi de care nu a cunoscut instanța la pronunțarea sentinței, nu au fost aduse în fața instanței, fapt ce denotă că soluția instanței de fond privind respingerea revizuirii sentinței contestate este una întemeiată și careva temei de a casa această sentință nu este. În acest aspect, Colegiul verificînd probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului constată că instanțele de fond, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, au examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale cît și în cadrul ședințelor de judecată, cît ale apărării atît și ale acuzării, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui Țernă Iurie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, să fie justă și întemeiată. Referitor la afirmațiile recurentului potrivit cărora condamnatul Țernă Iurie nu a știut și nici nu putea să știe că în rezervorul automobilului importat se află susbstanțe narcotice, Colegiul penal le respinge ca nefondate și declarative, or, însăși inculpatul în recursul declarat invocă că este dispus să colaboreze cu organele de drept și să acorde orice ajutor în vederea elucidării tuturor circumstanțelor pe cauza dată care ar face posibilă demascarea grupului criminal, care sunt implicați în traficul ilegal de substanțe narcotice, în special hașiș și heroină, pe care le importă din Spania pe teritoriul Republicii Moldova, după care le transportă în Federația Rusă, sau, de multe ori tranzitînd alte țări, precum Belorusia. În baza celor expuse, Colegiul penal concluzionează că, însăși condamnatul se contrazice în declarațiile sale, care mai întîi a negat faptul că este implicat în transportarea drogurilor din Spania în Republica Moldova și nu cunoaște nimic despre lucrul dat, după care în cererea de recurs declară că este dispus deja să colaboreze cu organele de drept pentru a demasca grupul criminal. Mai mult ca atît, Colegiul menționează că, din declarațiile date de condamnatul Țernă Iurie, rezultă că acesta cunoștea despre conținutul rezervorului preventiv de a trece controlul vamal și nu a denunțat faptul dat și nu a solicitat protecție organelor statului pentru conlucrare și deconspirarea filierei transfrontaliere de trafic de droguri. În ceea ce privește argumentele apărării, precum că la cererea soției lui Țernă Iurie a fost intentat dosar penal, privind amenințarea cu omor a membrilor familiei 6 lui Țernă Iurie, nu poate fi reținut de Colegiul penal, deoarece acest capăt de învinuire este în proces de derulare și nu contituie temei de revizuire a hotărîrilor judecătorești. Prin urmare, Colegiul penal conchide că temeiurile invocate de recurent nu sunt supuse pentru a răsturna situația de fapt și se resping ca neîntemeiate și declarative, iar cele invocate de apărător în nici un mod nu constituie temei de revizuire a procesului penal în ordinea art. 458 Cod de procedură penală. Cu atît mai mult că, motivele invocate au fost obiectul judecării în instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărîrii recurate. În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că concluziile la care a ajuns instanța de fond și cea de apel sunt corecte și corespund materialului probator, iar careva încălcări nu au fost comise la examinarea cererii de revizuire. Prin urmare, se concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar declarat în prezenta cauză, deoarece acesta este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Victor Mocanu în numele condamnatului Țernă Iurie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2015, în cauza penală privindu-l pe Țernă Iurie Vasile, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 30 decembrie 2015. Președinte Covalenco Elena Judecători Guzun Ion Diaconu Iurie 7