1ra-450/16 — art. 217, 248 CP

1ra-450/16 — art. 217, 248 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-450/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 februarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

inculpat și de avocatul acestuia, Gheorghe Ionaș, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Hîncești din 14 noiembrie 2014 și deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui:

Gușanu Tudor Gheorghe, născut la

27.04.1972, originar din s. Bolțun, r-nul

Nisporeni, locuitor în mun. Chișinău, str.

Mihai Sadoveanu 22, ap. 186,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 19.03.2014 - 14.11.2014;

Instanța de apel: 09.12.2014 - 27.10.2015;

Instanța de recurs: 20.01.2016 - 24.02.2016;

C O N S T A T Ă :

Tudor a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la 8 (opt) ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o activitatea o activitate

legată de substanțele narcotice sau psihotrope pe un termen de 5 ani;

- în baza art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial,

s-a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă)

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții sau de a exercita o activitate legată de substanțele narcotice sau

psihotrope pe un termen de 5 (cinci) ani.

1

ianuarie-februarie anul 2014, Gușanu Tudor prin înțelegere prealabilă și în comun

acord cu mai multe persoane, nestabilite de organul de urmărire penală, a organizat

trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova, din țările europene spre

Federația Rusă, tranzitînd prin contrabandă teritoriul Republicii Moldova, a

substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, tăinuindu-le de controlul

vamal, prin ascundere în locuri special pregătite și adaptate în acest scop în

automobilul său de model „Mercedes- Benz 310 D” cu numărul de înmatriculare II

AV 885.

Astfel, la 01 februarie 2014, ora 20.00, la pista de control „autoturisme

intrare în țară”, a punctului de trecere a frontierei de stat „Leușeni”, aflîndu-se la

volanul automobilului de model „Mercedes-Benz 310D” cu numărul de

înmatriculare II AV 885, s-a prezentat cetățeanul Gușanu Tudor.

Ulterior, în cadrul percheziției efectuate a unității de transport, în podeaua

microbuzului, adică în locuri special pregătite și adaptate pentru tăinuirea de la

controlul vamal, au fost depistate 80 de colete de dimensiuni 10x12x8 centimetri,

în care, se afla masă solidă sub formă de brichete de culoare cafenie întunecată cu

inscripția „Roma”, a cîte zece brichete în fiecare colet, care conform raportului de

expertiză nr. 1173 din 14 februarie 2014, constituie masă solidă-cleioasă de

culoare brună, în număr total de 800 (opt sute) brichete care reprezintă hașiș și se

atribuie la substanțe narcotice, cantitatea totală fiind de 78676 grame, ce constituie,

conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23.01.2006, privind

aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cantitate

deosebit de mare. Tot el, în perioada ianuarie-februarie 2014, prin înțelegere

prealabilă și în comun acord cu mai multe persoane nestabilite de organul de

urmărire penală în scop de înstrăinare ulterioară persoanelor terțe din Federația

Rusă a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, le-a transportat și le-a

păstrat ilegal la dînsul, fiind ascunse în locuri special pregătite și adaptate în acest

scop în automobilul său de model „Mercedes-Benz 310 D” cu numărul de

înmatriculare II AV 885.

Astfel, la 01 februarie 2014, ora 20.00, la pista de control „autoturisme

intrare în țară” a punctului de trecere a frontierei de stat „Leușeni”, aflîndu-se la

volanul automobilului de model „Mercedes-Benz 310 D”, cu numărul de

înmatriculare II AV 885, s-a prezentat cetățeanul Gușanu Tudor.

Ulterior, în cadrul percheziției efectuate a unității de transport în cauză, în

podeaua microbuzului, adică în locuri special pregătite și adaptate pentru tăinuirea

de la controlul vamal, au fost depistate 80 de colete de dimensiuni 10x12x8

centimetri, în care se afla masă solidă sub formă de brichete de culoare cafenie

întunecată cu inscripția „Roma” a cîte zece brichete în fiecare colet.

2

Potrivit raportului de expertiză nr. 1173 din 14 februarie 2014, masele solide

cleioase de culoare brună în număr total de 800 (opt sute) brichete, ridicate la

01.02.2014, în rezultatul efectuării percheziției automobilului de model

„Mercedes- Benz 310 D” cu numărul de înmatriculare ILAV 885, la volanul căruia

se afla Gușanu Tudor, reprezintă hașiș și se atribuie la substanțe narcotice,

cantitatea totală fiind de 78676 grame, ce constituie, conform Hotărîrii Guvernului

Republicii Moldova nr.79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor

narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic

ilicit, precum și cantitățile acestora, cantitate deosebit de mare.

inculpatului a atacat-o cu apel, solicitînd casarea acesteia și pronunțarea unei noi

hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care procesul penal

pentru comiterea de către Gușanu Tudor a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.

(4) lit. b) Cod penal să fie încetat pe motivul existenței circumstanțelor prevăzute

de lege care exclud tragerea persoanei la răspundere penală, iar pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, inculpatului să-i fie

stabilită o pedeapsă non privativă de libertate.

În susținerea apelului a invocat:

- în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate un ansamblu de

probe pertinente, concludente și utile din care ar fi posibil de concluzionat că fapta

lui Gușanu Tudor întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal;

- învinuirea înaintată lui Gușanu Tudor și starea de fapt constatată de

instanța de fond în partea înstrăinării substanțelor narcotice nu și-a găsit pe deplin

confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate de către

instanța de judecată au fost apreciate în mod eronat;

- faptul că scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice prevăzut de art.

2171 Cod penal presupune existența intenției directe a făptuitorului la momentul

procurării, prelucrării și cultivării plantelor de cînepă de a transmite aceste

substanțe altei persoane, inclusiv contra unei sume de bani;

- potrivit pct. 16) a Hotărîrii Plenului CSJ nr. 2 din 26.12.2011, cu

privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează

circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor și a precursorilor,

se indică că înstrăinarea ilegală de plante ce conțin substanțe narcotice sau

psihotrope ori de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora

reprezintă orice acțiune în urma căreia posesor al substanțelor respective devine o

altă persoană (vînzare, donare, schimb, achitare a datoriei, dare cu împrumut etc);

- pentru a fi calificate acțiunile inculpatului în baza art. 2171 alin. (4) lit.

d) Cod penal este necesar a fi dovedit scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice

în proporții deosebit de mari de către acesta. Acțiunea de înstrăinare a substanțelor

3

narcotice, psihotrope sau a analoagelor, presupune transmiterea lor cu titlu gratuit

sau oneros în posesia unor alte persoane prin diferite metode (vînzare, dare cu

împrumut, donare, schimb, etc). Scopul de înstrăinare este un element obligatoriu

și necesar al infracțiunii date, care urma a fi dovedit cu certitudine. În cazul dat nu

a fost demonstrată existența scopului de înstrăinare, motiv din care fapta săvîrșită

de către inculpat urmează a fi calificată în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal;

- pe parcursul examinării cauzei penale inculpatul a colaborat activ cu

organul de urmărire penală în vederea indicării sursei de procurare a acestor

substanțe și la divulgarea persoanelor care au contribuit la săvîrșirea infracțiunii,

ceea ce confirmă pe deplin aplicarea prevederilor art. 217 alin. (5) Cod penal, iar în

partea păstrării de către Gușanu Tudor a substanțelor narcotice în proporții deosebit

de mari sunt prezente circumstanțe prevăzute de lege ce exclud atragerea

inculpatului la răspundere penală;

- existența circumstanțelor atenuante precum săvîrșirea pentru prima

dată a unei infracțiuni, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii și la

identificarea infractorilor, indicarea sursei substanțelor narcotice, prezența

copiilor minori în familia vinovatului, precum și lipsa cărorva circumstanțe

agravante, fac posibilă aplicarea unei pedepse non privative de libertate

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) Cod penal, prin

aplicarea art. 90 Cod penal, pe motiv că corectarea și reeducarea lui Gușanu

Tudor este posibilă fără izolarea acestuia de societate.

octombrie 2015 a fost respins apelul declarat, ca nefondat, cu menținerea sentinței

fără modificări.

4.1. În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, instanța

de fond pe deplin a constatat starea de fapt și de drept a

acțiunilor săvîrșite de Gușanu Tudor, iar probelor examinate le-a fost dată o

apreciere juridică cuvenită, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de

procedură penală.

Colegiul penal a menționat că, pe lîngă declarațiile oferite de inculpat în

cadrul ședinței din prima instanță, vina acestuia este confirmată și prin declarațiile

martorilor Canțevici Oleg, Bucătaru Oleg, precum și prin materialele cauzei și

anume:

- procesul-verbal de efectuare a percheziției din 01 februarie 2014

(f.d.21-25, vol. I);

- raportul de expertiză nr. 1173 din 14 februarie 2014 (f.d.56-63, vol. I);

- ordonanța de recunoaștere și atașare a corpurilor delicte la dosarul

penal din 14.02.2014;

- informația privind traversarea frontierei de stat de către cetățeanul

Gușanu Tudor Gheorghe (f.d.101-103, vol. I),

4

- informația din baza de date a companiei „Orange” privind apelurile

efectuate de la terminalul cu numărul IMEI 35551605779002 ( f.d.78-93, vol. I).

Prin urmare, Colegiul penal analizînd probele enunțate mai sus

prin prisma prevederilor art. art.100 alin. (4), 101 Cod de procedură penală,

verificându- le complet și obiectiv, fiecare probă fiind apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, dar și din punct de

vedere al coroborării lor, a conchis că materialul probator analizat în instanța de

fond, dar și în cea de apel indică indubitabil vinovăția inculpatului Gușanu Tudor

în comiterea infracțiunilor imputate.

În această ordine de idei, instanța de apel a apreciat critic argumentele

invocate de către avocatul Gheorghe Ionaș precum că instanța de fond nu a analizat

just și complet toate circumstanțe cauze, nu a fost acumulat un ansamblu de probe

pertinente, concludente și utile din care ar fi posibil de concluzionat că fapta lui

Gușanu Tudor întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute

de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și că învinuirea înaintată lui Gușanu

Tudor și starea de fapt constatată de instanța de fond în partea înstrăinării

substanțelor narcotice nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării

judecătorești, iar probele administrate de către instanța de judecată au fost

apreciate în mod eronat.

Instanța menționează că din analiza probelor just s-a concluzionat că Gușanu

Tudor, prin acțiunile sale intenționate manifestate prin trecerea peste frontiera

vamală Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de la control

vamal, prin ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, în

proporții deosebit de mari, a comis infracțiunea prevăzută de art.248 alin.(5) lit. b),

d) Cod penal, iar prin acțiunile de păstrare și transportare ilegală a substanțelor

narcotice, în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare, Gușanu Tudor a

atentat inclusiv la relațiile sociale privind circulația în condiții legale a substanțelor

narcotice, acțiuni care întrunesc sub aspect obiectiv și subiectiv semnele

constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art.2171 alin.(4), lit. d)

Cod penal, acestea calificîndu-se ca păstrarea și transportarea ilegală a substanțelor

narcotice în scop de înstrăinare, săvîrșită în proporții deosebit de mari.

Mai mult ca atît, Gușanu Tudor în cadrul ședinței instanțe de fond vina în

comiterea infracțiunii a recunoscut-o, declarînd că, deși inițial nu știa ce transportă,

ulterior, și-a dat seama că sunt substanțe interzise, menționînd că este de acord să

colaboreze cu organele de drept în scopul contracarării infracțiunii de care este

învinuit.

Referitor la încadrarea acțiunilor inculpatului, instanța de apel a menționat

că Codul Vamal al Republicii Moldova, este actul normativ care explică

semnificația sintagmei de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova.

Potrivit art.4 al codului, sintagma de „trecere peste frontiera vamală a Republicii

5

Moldova”, reprezintă introducerea și scoaterea de pe teritoriul vamal al Republicii

Moldova de mărfuri și mijloace de transport, inclusiv prin expedieri poștale

internaționale, prin conducte și prin linii de transport electric. În sensul aceleași

legi, teritoriul Republicii Moldova reprezintă un teritoriu vamal unic ce include

teritoriul terestru, apele interioare, apele teritoriale și spațiul aerian de deasupra

acestora.

Prin urmare, acțiunea de trecere peste frontiera vamală, s-a exprimat prin

introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a bunurilor prohibitive

circuitului juridic, cum sunt substanțe narcotice în proporții deosebit de mari,

acțiunea fiind consumată. Astfel, întreg sistemul de probe analizat mai sus, relevă

prezența unor temeiuri suficiente care au determinat instanța de judecată să

considere argumentat și scopul de înstrăinare al substanțelor narcotice ca indice

calificativ al infracțiunii de circulație ilegală a substanțelor narcotice prevăzut la

art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal.

De asemenea, Colegiul penal a apreciat critic și argumentele invocate de

către apărare referitor la aplicabilitatea în privința lui Gușanu Tudor a prevederilor

art.217 alin. (5) Cod penal, deoarece prevederile menționate nu sunt relevante, or,

așa cum rezultă din declarațiile inculpatului, a martorilor, dar și a înscrisurilor

anexate la materialele cauzei, ce au fost apreciate prin prisma prevederilor art. 101

Cod de procedură penală, se atestă că inculpatul a fost reținut în cadrul controlului

la frontieră, instantaneu în posesia acestuia fiind depistate substanțele prohibite de

Lege, prin urmare, raportînd aceste circumstanțe la prevederile legale ce indică că

nu poate fi considerată predare benevolă a substanțelor narcotice, psihotrope sau a

analoagelor lor ridicarea acestora la reținerea persoanei, precum și la efectuarea

acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea lor și Colegiul penal a

conchis că conlucrarea cu organele de urmărire penală a început după comiterea

infracțiunilor imputate, or, inculpatul Gușanu Tudor nu a predat benevol

substanțele narcotice, ci ulterior după ce a fost deconspirat a încercat cu scopul de

a fi exonerat de răspundere penală să comunice organelor de drept careva

informații, care în prezenta cauză poartă un caracter abstract și nu pot fi reținute în

favoarea inculpatului.

În altă ordine de idei instanța de apel a menționat că, la individualizarea

pedepsei instanța de fond corect a ținut cont de criteriile enumerate de art. 7, 75,

76-78 Cod penal, just a reținut circumstanțele atenuante și anume contribuirea

activă la descoperirea infracțiunii și la identificarea infractorilor, indicarea sursei

substanțelor narcotice, divulgarea numelor persoanelor care au contribuit la

comiterea infracțiunii, iar scopul pedepsei penale de care este pasibil inculpatul, va

putea fi atins fiindu-i stabilită pedeapsa la limita aproape de cea minimă, prevăzută

de ambele articole ale normelor incriminate.

6

inculpatului a declarat recurs ordinar solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărîri prin care procesul penal pentru comiterea de către

Gușanu Tudor a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, să fie

încetat pe motivul existenței circumstanțelor prevăzute de lege care exclud

atragerea persoanei la răspundere penală, iar pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, inculpatului să-i fie stabilită o

pedeapsă non privativă de libertate.

În motivarea recursului avocatul invocă motive identice cu cele indicate în

cererea de apel descrise în pct. 3 din prezenta decizie.

5.1. Recurs ordinar împotriva hotărîrilor a depus și inculpatul, prin care

solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin

care să fie dispusă în temeiul art. 217 alin. (5) Cod penal, liberarea de pedeapsă

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, iar

pentru infracțiunea prevăzută de art. 248 alin. (5) lit. b) și d) Cod penal să fie

stabilită pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Recurentul a invocat că, atît la urmărirea penală, cît și în instanțele de

judecată a conlucrat cu poliția, iar aceste circumstanțe cad sub incidența art. 217

alin. (5) Cod penal și instanțele de judecată la judecarea cauzei au neglijat

recomandările Hotărîrii Plenului CSJ nr. 2, din 26.12.2011, cu privire la practica

judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația substanțelor

narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor și a precursorilor.

pentru respingerea acestora, pe motiv că decizia instanței de apel cuprinde fondul

apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum

și motivele adoptării soluției.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestora, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de

drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

7

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va

ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă.

În speță, Colegiul penal precizează că, atît inculpatul cît și avocatul acestuia

în recursurile declarate au invocat aceleași motive, ceea ce determină instanța de

recurs să se expună concomitent asupra ambelor recursuri, iar ca temei de drept au

invocat pct. 6), 10), 11) și 12 ) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă nici

unul din cele menționate nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezentei erori

de drept care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării

deciziei instanței de apel.

Colegiul penal reține că, conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel cînd instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Colegiul precizează că recurenții referindu-se la pct. 6 din norma menționată

au indicat de fapt că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

însă fără a-și argumenta solicitarea prin situație concretă.

După cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de

apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus

la menținerea sentinței instanței de fond, or în fapt, decizia instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și

întemeiată, or, motivarea hotărîrii este un proces de analiză și sinteză a actelor și

lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor

elementelor de amănunt, atîta timp cît sunt valorificate toate aspectele relevante

din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale

unei motivări a hotărîrii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față.

Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării

judecătorești, a expus situația de fapt reținută și a concluzionat corect de a menține

soluția instanței de fond.

Mai mult ca atît, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel la

examinarea cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101

Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a

verificat minuțios, dîndu-le o apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu au confirmat vinovăția

8

inculpatului în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) și art.

248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal.

Astfel, Colegiul menționează că instanța de apel a dat răspuns la toate

argumentele apelantului invocate în apel și corect s-a expus asupra acestora.

Art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, invocat de recurent,

prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul penal menționează, că acest temei pentru recurs invocat de inculpat

nu persistă în cauza dată.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvîrșirii unei infracțiuni

instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, avînd

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținînd

seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului,

duratei ori a cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în

baza căruia a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvîrșite care se măsoară

după cuantumul pedepsei prevăzute de textul încriminator, urmînd ca celelalte

două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care

atenuează sau agravează răspunderea penală să fie luate în considerație după ce

instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității

infracționale săvîrșite.

Astfel, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurenților

precum că inculpatul a conlucrat cu poliția și aceste circumstanțe cad sub incidența

art. 217 alin. (5) Cod penal, ceea ce impune liberarea de răspundere penală,

deoarece conlucrarea cu organele de urmărire penală a început după comiterea

infracțiunilor imputate, or, inculpatul Gușanu Tudor nu a predat benevol

substanțele narcotice, ci ulterior după ce a fost deconspirat a încercat cu scopul de

a fi exonerat de răspundere penală să comunice organelor de drept careva

informații, care în prezenta cauză poartă un caracter abstract și nu pot fi reținute în

favoarea inculpatului.

Potrivit alin. (5) art. 217 Cod penal, prin contribuție activă trebuie să se

înțeleagă înlesnirea în mod efectiv, real, care să presupună consecința scontată la

apariția sau dezvoltarea acțiunilor socialmente utile. Persoana poate contribui la

descoperirea infracțiunii ce ține de circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau

9

analoagelor lor atunci cînd aceasta este în proces de săvîrșire sau cînd ea deja a fost

săvîrșită. Ea poate înlesni contracararea infracțiunii atunci cînd aceasta se află la

etapa de pregătire.

Prin urmare, Colegiul menține concluzia instanței de apel pe care o

consideră ca fiind una întemeiată precum că prevederile art. 217 alin. (5) Cod penal

nu sunt aplicabile în situația dată, iar la stabilirea pedepsei s-a ținut cont pe deplin

de principiile de aplicare a pedepsei prevăzute de art. 61 Cod penal, de criteriile

generale de individualizare a ei stipulate în art. 75 Cod penal, de toate

circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea, de persoana celui

vinovat, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului,

pedeapsa avînd drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum

și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni și i-a aplicat o pedeapsă echitabilă, în

limitele prevăzute de sancțiunea normelor penale în baza cărora a fost declarat

vinovat, corect considerînd că inculpatul urmează să execute real pedeapsa

închisorii stabilite.

Astfel, instanța de recurs precizează că cele menționate mai sus duc la

respingerea ca neîntemeiată a solicitării de către inculpat de a stabili pedeapsă în

privința sa cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, odată ce s-a constatat că

inculpatul a săvîrșit două infracțiuni cu intenție pentru care instanța de judecată a

aplicat pedeapsă mai mare de 5 ani.

Referitor la eroarea invocată de avocatul-recurent prevăzută de art. 427 alin.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală și anume că, există o cauză de înlăturare a

răspunderii penale, Colegiul concluzionează, că acest temei pentru declararea

recursului ordinar de asemenea nu și-a găsit confirmare la examinare, nefiind

stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent, mai mult ca atît, asupra

cauzei care în opinia recurentului ar înlătura răspunderea penală, instanța de recurs

s-a expus mai sus în prezenta decizie.

Cît privește eroarea menționată prevăzută la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

în cazul în care faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, Colegiul

penal respinge și acest argument, deoarece instanța de apel corect a menținut

soluția primei instanțe prin care acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art.

2171 alin. (4) lit. d) și art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal.

Instanța de recurs respinge de asemenea ca neîntemeiate argumentele

recurentului precum că, în acțiunile inculpatului lipsește latura subiectivă a

infracțiunii incriminate prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, și anume

lipsește scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice, deoarece, din declarațiile

inculpatului se înțelege faptul că acesta a acceptat transportarea substanțelor

narcotice pe care le-a primit de la o persoană pe nume „Aziz”. În cazul dat,

10

Colegiul precizează că, înstrăinarea ilegală de plante care conțin substanțe

narcotice sau psihotrope ori de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale

acestora reprezintă orice acțiune în urma căreia posesor al substanțelor respective

devine o altă persoană (vînzare, donare, schimb, achitare a datoriei, dare cu

împrumut etc.)

Totodată, intenția de a înstrăina substanțele menționate reprezintă dorința,

planul unei persoane care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea,

prepararea, păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod

pentru înstrăinare sau încheierea unei înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul

etc.

Odată ce inculpatul a acceptat transportarea substanțelor a apărut și intenția

directă de înstrăinare, mai mult ca atît, motivul acțiunilor sale se exprimă prin

interes material, deoarece Gușan Tudor urma a fi recompensat cu o sumă de bani

atunci cînd substanțele narcotice ajungeau în Federația Rusă.

Astfel, cele descrise se încadrează în latura subiectivă a infracțiunii

incriminate, care este prezentă în acțiunile inculpatului. De asemenea, inevitabil se

constată și prezența laturii obiective, care se manifestă prin înstrăinarea ilegală a

substanțelor narcotice.

Înstrăinarea ilegală de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale lor se

consideră infracțiune consumată în momentul primirii acestor substanțe de către o

altă persoană.

Prin urmare, acțiunile inculpatului corect au fost încadrate în baza art. 2171

alin. (4) lit. b) Cod penal – circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope

sau a analoagelor lor în scop de înstrăinare în proporții deosebit de mari, ceea ce se

confirmă și prin raportul de expertiză nr. 1173, din 14.02.2014, care indică că

cantitatea substanței narcotice constituie în total 78676 g.

În urma celor relatate, instanța conchide că, criticile formulate de recurent

enunțate la pct. 5. au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel

care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în

prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe

deplin, ori materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea

temeiurilor de fapt și de drept, care au adus la pronunțarea hotărîrilor recurate.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal apreciază ca fiind corectă concluzia

instanței de apel, deoarece corespunde circumstanțelor de fapt ale cauzei,

temeiurile invocate de recurenți nu persistă în cauză, iar hotărîrile atacate sunt

legale și întemeiate, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursurilor, ca fiind

vădit neîntemeiate.

de procedură penală, Colegiul penal,

11

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpat și de avocatul

acestuia, Gheorghe Ionaș, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 27 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui Gușan Tudor, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată va fi publicată la 23 martie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

12