1ra-1615/2018 — art. 217 alin. 3 lit. e CP

1ra-1615/2018 — art. 217 alin. 3 lit. e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1615/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Elena Covalenco,

Judecători – Ion Guzun, Iurie Diaconu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sâli, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2018, în cauza

penală privindu-l pe

Sîrbu Gheorghe XXXXX, născut la XXXXX, originar

din XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 23.11.2017 - 28.12.2017;

instanța de apel: 25.01.2018 - 08.05.2018;

instanța de recurs: 16.07.2018 - 24.10.2018.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

a c o n s t a t a t :

cauza fiind examinată în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură

penală, inculpatul, Gheorghe Sîrbu, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. e) Cod penal și în baza acestei legi a fost

condamnat la închisoare pe un termen de 1 an cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții în domeniul circulației preparatelor medicale ce conțin substanțe narcotice pe

un termen de 3 ani.

Conform dispoziției art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate inculpatului

a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

A fost respinsă cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în

sumă de 1 680 lei, ca fiind neîntemeiată.

19.08.2017, ora 18:00, soldatul în termen, Gheorghe Sîrbu, aflându-se pe teritoriul

1

unității militare din cadrul Regimentului de Rachete Antiaeriene cu locația de

dislocare permanentă Durlești, de pe adresa str. Testemițianu 31, or. Durlești, mun.

Chișinău, a fost depistat de către sergentul inferior, Vlad Marin, că avea în mână o

țigară de la care se simțea un miros specific. În cadrul verificării soldatului Gheorghe

Sîrbu, asupra acestuia a fost depistat un pachet în care se afla o substanță vegetală de

culoare verde cu miros specific, care a fost ridicată prin proces-verbal de ridicare.

Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-5060 din 18.09.2017, masa

vegetală uscată și mărunțită de culoare verde prezentată la examinare într-un pachet

din polimer incolor în cantitate de 31,113 gr., ridicată la 19.08.2017 prin procesul-

verbal de ridicare în cadrul verificării soldatului în termen Gheorghe Sîrbu, reprezintă

marijuană, care se atribuie la substanțe stupefiante.

Conform pct.7 a Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, „Cu privire la Lista

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în

trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, substanța stupefiantă marijuana în cantitate

de 31.113 gr. constituie proporții mari.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gheorghe Sîrbu, a comis infracțiunea

prevăzută de art. 217 alin. (3) lit. e) din Cod penal - circulația ilegală a drogurilor, fără

scop de înstrăinare, adică păstrarea drogurilor în proporții mari, fără scop de înstrăinare,

săvârșită pe teritoriul unității militare.

sentinței în partea respingerii încasării cheltuielilor judiciare, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri prin care instanța de apel să dispună încasarea din contul

inculpatului în beneficul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 1 680 lei.

În motivarea apelului declarat, procurorul a indicat că, urmare a acțiunilor lui

Gheorghe Sîrbu, a fost necesară implicarea unui mecanism întreg compus din organul

de urmărire penală și procuror, care au fost nevoiți să efectueze acțiuni de urmărire

penală pentru a investiga faptele acestuia, toate aceste acțiuni generând cheltuieli din

partea statului, care în mod normal urmau a fi puse în seama celui vinovat.

Astfel, procurorul a indicat că, instanța de fond la examinarea cererii înaintate a

dat o apreciere eronată prevederilor art. 143 și art. 227 din Codul de procedură penală.

fost respins apelul declarat de către procuror ca fiind nefondat cu menținerea sentinței

atacate.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a indicat că, instanța de fond pe deplin

a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de către inculpatul,

Gheorghe Sîrbu, iar probelor examinate, în conformitate cu prevederile art. 101 din

Codul de procedură penală, au fost apreciate din punct de vedere al pertinenței,

2

concludenții, utilității și veridicității lor, inclusiv în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

Astfel, instanța de apel a susținut poziția instanței de fond care l-a recunoscut

vinovat pe inculpat de comiterea infracțiunii imputate și anume art. 217 alin. (3) lit. e)

din Cod penal - circulația ilegală a drogurilor, fără scop de înstrăinare, adică păstrarea

drogurilor în proporții mari, fără scop de înstrăinare, săvârșită pe teritoriul unității militare.

Instanța de apel a remarcat faptul că, inculpatul și-a recunoscut vina în

comiterea acțiunilor descrise în actul de învinuire, cauza penală fiind examinată de

către instanța de fond în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală.

De asemenea, instanța de apel a indicat că este corectă poziția instanței de fond

cu referire la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă aplicată în privința

inculpatului, fiind luate în considerație caracterul și gradul de pericol social al crimei

comise, personalitatea inculpatului, circumstanțele agravante și cele atenuante

răspunderii prevăzute de art. 76, 77 Cod penal, precum și scopul pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului.

Totodată, instanța de apel a constatat ca întemeiată concluzia instanței de fond

cu privire la respingerea de a încasa din contul inculpatului, Gheorghe Sîrbu, în

beneficiul statului a plății cheltuielilor judiciare în suma de 1 680 lei, or, în

conformitate cu prevederile alin. (1) și (2) din art. 227 Cod de procedură penală,

conform cărora, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru

asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele:

5) cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

În acest context instanța de apel a menționat că în temeiul art. 139 alin. (1) Cod

de procedură penală, în cazul în care există pericol de dispariție a unor probe sau de

modificare a unor situații de fapt și este necesară explicarea de urgență a unor fapte

sau circumstanțe ale cauzei, procurorul, organul de urmărire penală, organul de

constatare sau instanța de judecată poate folosi cunoștințele unui specialist,

dispunând, la cererea părților, iar procurorul, organul de urmărire penală, organul de

constatare - și din oficiu, efectuarea constatării tehnico-științifice sau medico-legale.

Astfel, în ordinea celor expuse, instanța de apel a menționat, că în cazul dat,

circumstanțele speței au dictat necesitatea efectuării expertizei chimice de către un

specialist/expert a obiectelor predate și ridicate de la Gheorghe Sîrbu, inclusiv dacă

acestea fac parte din categoria substanțelor stupefiante, psihotrope sau precursorii

acestora, și dacă da, la care categorie se atribuie și care este cantitatea substanțelor.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că prin concluzia raportului de expertiză,

s-a stabilit că masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde din pachetul din

3

polimer incolor pe suprafață cu inscripții de culoare maro, ridicată la 19.08.2017 prin

proces-verbal de ridicare în cadrul verificării soldatului, Gheorghe Sîrbu, reprezintă

marijuana, care se atribuie la substanțele stupefiante, cantitatea substanței stupefiante

constituie 31,113g. Hârtia de la țigară goală, de la culoare alb-oranj cu inscripția „LD",

depistată și ridicată în aceleași circumstanțe, la substanțele stupefiante, psihotrope și

precursorii acestora nu se referă (f.d.34-42).

Astfel, instanța de apel a statuat că, prima instanță just a constatat că organul de

urmărire penală era obligat prin lege să ordoneze efectuarea unui raport de constatare

tehnico-științifică pentru a stabili categoria substanțelor stupefiante sau psihotrope, la

care se referă obiectele ridicate de la Gheorghe Sîrbu, or, potrivit art. 143 alin. (1) pct.

6 Cod de procedură penală, expertiza se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu,

pentru constatarea: altor cazuri când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate argumentele invocate de

către partea acuzării în cererea de apel referitor la faptul că, instanța de judecată a dat

o interpretare eronată prevederilor legale și urma să încaseze din contul lui Gheorghe

Sîrbu cheltuielile judiciare, or, efectuarea expertizei chimice date a fost dispusă în

vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate,

fiind o acțiune procesuală ce ține de administrarea probatoriului și formularea

învinuirii, care sunt puse în sarcina acuzării de stat.

Mai mult decât atât, instanța de apel a menționat că cheltuielile judiciare în

sumă de 1 680 lei, pretinse de acuzarea de stat că ar fi fost suportate pentru efectuarea

expertizei chimice în speță, nu-și găsesc confirmarea în materialele cauzei penale date.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod penal, prin care solicită casarea deciziei în partea

cheltuielilor de judecată, rejudecare cauzei în această parte și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să se dispună încasarea de la inculpat cu titlu de cheltuieli judiciare

suma de 1 680 lei, în beneficul statului.

În motivarea recursului, procurorul susține că instanța de apel eronat a apreciat

legislația națională cu privire la cheltuielile de judecată, mai mult, hotărârea

pronunțată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

De asemenea, procurorul remarcă faptul că instanța de apel urma să ia în calcul

modificările operate în Codul de procedură penală din 22.12.2017, care au intrat în

vigoare la 09.02.2017, modificări prin care a fost exclus alin. (2) al art. 143 din Codul

menționat, care prevedea că plata expertizelor judiciare efectuate în cadrul urmăririi

penale se fac din contul mijloacelor bugetului de stat.

Totodată, procurorul menționează că statul nu este obligat să suporte

cheltuielile de acest gen, doar le achită la momentul necesar pentru a facilita

4

operativitatea acțiunilor organului de urmărire penală și a nu tergiversa procesul

penal.

către procuror în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal

decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Recurentul în recurs a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Analizând temeiul respectiv în raport cu motivele invocate în recursul declarat,

Colegiul penal constată că, acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului.

Totodată, Colegiul penal reține că autorul recursului este de acord cu starea de

fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului și critică hotărârea instanței de apel, care a menținut soluția primei

instanțe, doar în partea în care a fost respinsă cererea procurorului privind încasarea

din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată.

Astfel, examinând argumentele invocate de către recurent în recurs, Colegiul

penal atestă că, potrivit art. 227 alin. (1) și (3), 229 alin. (1) și (3), 27, 414 alin. (1) și (2)

Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii

pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, care se plătesc din sumele

alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. Instanța de judecată poate obliga

condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite

interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu

avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când o cer interesele

justiției și condamnatul nu dispune de mijloace necesare. Instanța poate elibera de

plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul dacă plata acestora poate

influența substanțial situația materială a acestuia, judecătorul apreciază probele în

conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate.

Reieșind din prevederile normelor sus menționate și circumstanțele cauzei,

prima instanță a conchis ca cheltuielile judiciare să fie trecute în contul statului.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor dosarului

5

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei în aspectul cheltuielilor judiciare în alt sens decât

cel pe care îl propune acuzarea este o competență și prerogativă legală a acestei

instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în

art.427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul

ordinar este lipsită de orice temei legal.

Referirea recurentului la faptul că au fost abrogate prevederile art. 143 alin. (2)

Cod de procedură penală, nu poate fi reținută, deoarece Legea nr.316 din 22.11.2017,

prin care a fost exclus alin. (2) din art. 143 Cod penal, a intrat în vigoare la 09.02.2018,

pe când infracțiunea a fost comisă la 19.08.2017 și în temeiul art. 10 alin. (2) Cod penal,

dispozițiile acesteia nu pot fi aplicate în privința inculpatului.

Cu referire la argumentul recurentului, precum că hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal remarcă că recursul

repetă textul apelului, argumentele expuse de recurent fiind anterior invocate în apel,

iar instanța de apel, examinându-le în ansamblu, le-a dat o apreciere corespunzătoare,

conform art.414 Cod de procedură penală, pronunțându-se argumentat și detaliat

asupra lor.

Subsecvent, Colegiul penal conchide că decizia instanței de apel cuprinde

fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului,

precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art. 417 Cod

de procedură penală.

Prin urmare, argumentele recurentului sunt neîntemeiate, decizia instanței de

apel fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art. 394 Cod de

procedură penală.

Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel atacată,

Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii

judecătorești contestate.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către

procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar

da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și,

potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

6

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Radu Sâli, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 08 mai 2018, în cauza penală în privința lui Sîrbu Gheorghe XXXXX,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 14 noiembrie 2018.

Președinte: Elena Covalenco

Judecători: Ion Guzun

Iurie Diaconu

7