- Dosarul nr.
- 2ra-2628/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 14 august 2013
- Părțile
- Baranesco Constantin vs Baranesco Maria
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2628/13 — Apărarea dreptului de proprietate
prima instanţă: E. Sanduţa dosarul nr. 2ra-2628/13 instanţa de apel: N. Cernat, A. Gavriliţa, A. Pahopol ÎNCHEIERE 14 august 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Maria Baranescu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Constantin Baranesco împotriva Mariei Baranescu cu privire la apărarea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Maria Baranescu şi menţinută hotărârea Judecătoriei Criuleni din 17 decembrie 2012, c o n s t a t ă: La 20 iulie 2012, Constantin Baranesco a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Baranescu cu privire la apărarea dreptului de proprietate.
În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că prin testamentul din 03 septembrie 2003, mama sa Lidia Baranescu i-a testat toată averea sa, inclusiv casa de locuit şi terenul aferent din s. Izbişte, r-nul Criuleni. După decesul mamei sale, la 03 martie 2004, el, în termenul prevăzut de lege, a depus la notar declaraţia de acceptare a succesiunii testamentare, însă nu a primit certificat de moştenitor testamentar, deoarece din cauza acutizării maladiilor de care suferea, fiind invalid de grupa III, s-a întors în Federaţia Rusă, unde locuieşte permanent şi unde s-a tratat un timp îndelungat. Menţionează că în luna iulie 2012, el a revenit în Republica Moldova pentru a-şi perfecta actele de moştenire, însă în casa de locuit, care i-a fost testată, locuieşte cumnata sa, Maria Baranescu.
Susţine că două zile la rând s-a deplasat cu lucrătorii OCT Criuleni la faţa locului pentru a efectua măsurările necesare, însă pârâta categoric nu le-a permis să intre în gospodărie. Despre acest fapt, el s-a adresat la primărie şi la inspectorul de sector, însă nici aceştia nu au putut să o convingă pe pârâtă să le permită să intre în gospodăria, ce-i aparţine. Consideră că depunerea în termen a declaraţiei de acceptare a succesiunii testamentare prezumă dreptul său de proprietate asupra averii succesorale, rămase după decesul mamei sale. De asemenea, consideră că prin acţiunile pârâtei i se încalcă drepturile sale prevăzute de Constituţia RM, Codul civil şi Legea cu privire la proprietate.
Prin urmare, solicită obligarea pârâtei de a nu-i crea obstacole în exercitarea dreptului de proprietate şi de a nu împiedica lucrătorilor OCT Criuleni accesul în gospodăria, care este înregistrată după Lidia Baranescu, din s. Izbişte, r-nul Criuleni. Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 17 decembrie 2012 acţiunea a fost admisă şi a fost obligată Maria Baranescu să nu creeze obstacole lui Constantin Baranesco în exercitarea dreptului de proprietate şi să nu împiedice lucrătorilor OCT Criuleni accesul în gospodăria, care este înregistrată după Lidia Baranescu şi situată în s. Izbişte, r-nul Criuleni. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 aprilie 2013 a fost respins apelul declarat de către Maria Baranescu şi menţinută hotărârea primei instanţe.
La 24 mai 2013, în termenul prevăzut de lege, Maria Baranescu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia şi casarea hotărârilor judecătoreşti. Recurenta Maria Baranescu, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu hotărârile judecătoreşti, deoarece au fost încălcate normele de drept procedural. Menţionează că instanţele judecătoreşti nu au ţinut cont de faptul că majoritatea probelor, anexate la dosar, au fost falsificate. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Maria Baranescu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul Mariei Baranescu ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul Mariei Baranescu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Corolevschi