2rh-92/18 — Partajarea proprietăţii comune în devălmăşie

dosarul nr. 2rh-92/18 Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) I. Barbacaru Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) N. Vascan, E. Palanciuc, V. Clima Instanța de recurs-(Curtea Supremă de Justiție) A. Cobăneanu, L. Gafton, D. Mardari ÎNCHEIERE 21 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele ședinței, Ala Cobăneanu judecători Luiza Gafton, Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire înaintată de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Luca Schivu împotriva Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia cu privire la partajarea bunului proprietate comună în devălmășie şi compensarea cheltuielilor de judecată și acțiunea reconvențională înaintată de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia împotriva lui Luca Schivu cu privire la partajarea bunului proprietate comună în devălmășie şi compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiție din 07 martie 2018, prin care recursul declarat de a avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia s-a considerat inadmisibil, c o n s t a t ă: La 17 august 2009 Luca Schivu a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia, prin care a solicitat împărțirea în natură a terenului cu destinația grădini cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,1251 ha amplasat în comuna Stăuceni, câte ½ cotă-parte pentru fiecare, conform variantei expertizei tehnice în construcție.

În motivarea acțiunii Luca Schivu a invocat că, la 27 octombrie 1984 a încheiat cu pârâta căsătoria, care a fost înregistrată de Oficiul Stării Civile Chişinău sub nr. 4989. Din căsătorie au 3 copii, care sunt maturi. În timpul căsătoriei au agonisit mai multe bunuri mobile şi imobile ce constituie proprietate comună în devălmășie. Susține că a domiciliat cu Magdalina Schivu în s. Isacova, r-nul Orhei, însă de câțiva ani ambii se află peste hotarele Republicii Moldova. La 27 mai 2004, conform contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu Serghei Botnari şi Irina Botnari, au procurat bunul imobil - terenul cu destinația grădini, cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,1251 ha amplasat în comuna Stăuceni, mun.

Chişinău. 1 Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 17 martie 2009 căsătoria dintre Luca Schivu şi Magdalina Schivu a fost desfăcută. Astfel, reieșind din considerentul că bunul imobil sus menționat a fost procurat de Luca Schivu în timpul căsătoriei cu Schivu Magdalina, consideră că acesta constituie proprietate comună în devălmășie şi urmează a fi împărțit între ei în două cote-părți egale, în natură, conform unei variante de împărțire în natură stabilită de o expertiză tehnică în construcție. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chişinău din 15 iulie 2010 s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Luca Schivu împotriva Magdalinei Schivu. (vol. I, f.d. 34-36) Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 mai 2011 s-a admis apelul declarat de Magdalina Schivu, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chişinău din 15 iulie 2010 și s-a remis cauza la rejudecare în alt complet de judecată. (vol. I, f.d. 104 - 106) La rejudecare, Magdalina Schivu a înaintat acțiune reconvențională împotriva lui Luca Schivu, solicitând împărțirea în natură a bunurilor proprietate comună în devălmășie şi compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reconvenționale Magdalina Schivu a indicat că pe parcursul căsătoriei, împreună cu Luca Schivu au obținut mai multe proprietăți în comun, iar, deoarece prin hotărîrea Judecătoriei Orhei la 17 martie 2009 căsătoria a fost desfăcută, acestea urmează a fi împărțite în mod echitabil între foștii soți. (vol. I, f.d. 113-114) Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chişinău din 17 mai 2012, cererea de chemare în judecată reconvențională înaintată de Magdalina Schivu a fost restituită, cu excepția cerinței privind partajarea apartamentului nr. 75 din str. Igor Vieru, 4, mun. Chişinău. (vol. I, f.d. 191-192) Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 septembrie 2012 s-a respins recursul înaintat de către Magdalina Schivu şi s-a menținut încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chişinău din 17 mai 2012. (vol. I, f.d. 203-205) Ulterior Magdalina Schivu a depus cerere de concretizare a acţiunii reconvenționale, prin care a solicitat împărțirea în natură a apartamentului nr. 75 din str. Igor Vieru, 4, mun. Chişinău, prin atribuirea Magdalenei Schivu a întregului apartament în schimbul unei sulte de 358 200 lei în favoarea co-proprietarului Luca Schivu.

(vol. II, f.d. 123) Prin hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de Luca Schivu către Magdalina Schivu cu privire la împărțirea bunului proprietate comună în devălmășie - terenul, şi încasarea cheltuielilor de judecată, s-a admis parțial. S-a partajat proprietatea comună în devălmășie şi s-a atribuit în proprietate personală: - lui Luca Schivu, terenul cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,06255 ha, evaluat la suma de 893 8771ei. - Magdalinei Schivu terenul cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,06255 ha, evaluat la suma de 849 183 lei. S-a încasat de la Luca Schivu în beneficiul Magdalenei Schivu sulta bănească în mărime de 22 347 lei.

2 S-a încasat de la Magdalina Schivu în beneficiul lui Luca Schivu cu titlu de cheltuieli de judecată: 300 lei taxa de stat achitată la înaintarea acţiunii, 1 610 lei pentru efectuarea expertizei tehnice în construcții nr. 4084 din 03 decembrie 2009, iar în total suma de 1 910 lei. În rest cerința lui Luca Schivu cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată s-a respins ca fiind neîntemeiată. Cererea de chemare în judecată reconvențională înaintată de Magdalina Schivu, s-a admis integral. S-a partajat proprietatea comună în devălmășie, şi s-a atribuit în proprietate personală Magdalinei Schivu apartamentul nr. 75 amplasat pe str. Igor Vieru, 4, mun. Chişinău, evaluat la suma de 716 400 lei.

S-a încasat de la Magdalina Schivu în beneficiul lui Luca Schivu sulta bănească în mărime de 358 200 lei. S-a încasat de la Luca Schivu în beneficiul Magdalenei Schivu cu titlu de cheltuieli de judecată: 300 (trei sute) lei taxa de stat achitată la înaintarea acţiunii reconvenționale. S-a încasat de la Luca Schivu taxa de stat în sumă de 10 446 lei. S-a încasat de la Schivu Magdalina taxa de stat în sumă de 24 700 lei La 19 iulie 2017 Luca Schivu a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chişinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2017, solicitând casarea hotărârii în partea respingerii cerințelor sale privind încasarea cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte prin care să fie admise cerințele integral.

La fel, a solicitat casarea hotărârii instanței de fond în partea mărimii sultei încasate de la Magdalina Schivu şi emiterea unei noi hotărâri în această parte prin care să fie majorat cuantumul sultei bănești. La 25 iulie 2017 și Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chişinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2017. La 24 octombrie 2017 Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a depus cerere de apel motivată, solicitând casarea hotărârii primei instanțe în partea încasării din contul lui Luca Schivu în beneficiul Magdalenei Schivu a sultei în mărime de 22 347 lei, casarea hotărârii primei instanțe în partea încasării din contul Magdalenei Schivu a taxei de stat în sumă de 24 700 lei şi emiterea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea de la Luca Schivu în beneficiul Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia suma de 44 694 lei, iar taxa de stat în sumă de 24 700 lei să fie pusă pe seama lui Luca Schivu.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017 s-a restituit apelul declarat de Luca Schivu. (vol. II, f.d. 158) Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017 s-a respins apelul declarat de avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2017. La 29 noiembrie 2017, prin intermediul oficiului poștal (vol. II, f.d.19), avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017. 3 Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018 recursul declarat de avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia a fost considerat inadmisibil.

La 12 martie 2018 Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a depus cerere de revizuire, solicitând casarea încheierii Curţii Supreme de Justiție din 07 martie 2018, cu emiterea unei noi soluții pe cauza dată, și anume, admiterea cererii de revizuire. În motivarea cererii de revizuire Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a indicat că, nu a cunoscut despre faptul că Raportul de expertiză judiciară nr. 1424/16 din 14 februarie 2017 a fost efectuat de către expertul Aliona Gîlcă, or potrivit „Adresei” către Centru Național de Expertize Judiciare din 21 ianuarie 2015 Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a fost decacord cu comisia de experți formată din expertul de categoria III Mîrza Ana şi expertul stagiar Dodica Vitalie.

În contextul dat, consideră că aspectul dat este foarte important pentru soluționarea cauzei, or, dacă pentru efectuarea expertizei au fost numiți experții Mîrza Ana şi Dodica Vitalie, în nici un caz aceasta nu putea să fie efectuată de către Aliona Gîlcă. Verificând argumentele expuse în cererea de revizuire, examinând materialele cauzei în raport cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 Codul de procedură civilă, Colegiul consideră cererea de revizuire inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă.

Potrivit art. 452 alin. (11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curţii Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Conform art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, iar, cererea de revizuire poate fi declarată doar în baza temeiurilor strict prevăzute în norma dată, care poartă un caracter exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul reține că revizuirea unei hotărâri date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 Codul de procedură civilă. În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către instanțele inferioare a normelor de drept material şi procedural, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Din conținutul cererii de revizuire înaintată, rezultă că Magdalina (Schivu) Fialcovscaia solicită revizuirea încheierii Curţii Supreme de Justiție din 07 martie 4 2018, invocând drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă.

Astfel, conform art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul precizează că hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport cu materialul dosarului existent la data pronunțării acestei hotărâri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanță la data pronunțării. Pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăți, pe temeiul unor elemente, ce au format obiectul judecății, finalizată cu pronunțarea hotărârii, a cărei revizuire se solicită.

Pentru admiterea cererii de revizuire pe acest temei este important ca circumstanțele sau faptele date, existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă. Referitor la fondul cererii, Magdalina (Schivu) Fialcovscaia susține că, pentru efectuarea expertizei judiciare tehnice privind împărțirea în natură a bunului imobil proprietate comună în devălmășie, au fost numiți experții Mîrza Ana şi Dodica Vitalie, pe când Raportul de expertiză judiciară nr. 1424/16 din 14 februarie 2017 a fost efectuat de către expertul Aliona Gîlcă.

Pin urmare, potrivit acesteia, circumstanța descrisă se încadrează în temeiul de revizuire prevăzut la articolul 449 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă. În suportul cererii, Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a anexat copia „Adresei” către Centru Național de Expertize Judiciare din 21 ianuarie 2015, prin care a fost decacord cu comisia de experți formată din expertul de categoria III Mîrza Ana şi expertul stagiar Dodica Vitalie. Colegiul consideră că circumstanța prezentată nu poate fi admisă ca temei de revizuire. Astfel, raportând la caz normele sus-enunțate, instanța de revizuire menționează că cele invocate în cererea de revizuire nu sunt, în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului şi nu pot fi admise ca probe pertinente şi concludente care ar servi temei pentru redeschiderea procesului.

Or, pentru ca înscrisurile ce se prezintă în cererea de revizuire să fie înscrisuri doveditoare, este necesar ca ele, dacă ar fi fost cunoscute de instanță cu ocazia judecării cauzei, să fi putut duce la altă soluție decât cea pronunțată. Aceasta condiție nu este îndeplinită în cazul în care înscrisul invocat nu atestă o altă situație de fapt, decât aceea cuprinsă în acte anterioare ce au fost analizate la judecarea în fond. Deci, Colegiul conchide că Magdalina (Schivu) Fialcovscaia nu a prezentat probe concludente şi pertinente, care să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile prevăzute de art. 449 lit. b), iar cele invocate în susținerea 5 cererii de revizuire nu sunt de natură să justifice o cerere de revizuire și nu se încadrează în art. 449 Codul de procedură civilă.

Totodată, Colegiul reține că reluarea procesului de judecată pentru o nouă soluționare a cazului ar încălca principiul securității raporturilor juridice care presupune respectul față de principiul lucrului judecat, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești care cere ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Iar, pentru a invoca prevederile art. 449 Codul de procedură civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Pretinsele circumstanțe noi aflate de către Magdalina (Schivu) Fialcovscaia, nu pot constitui temei pentru revizuirea încheierii instanței de recurs şi redeschiderea procesului, or, aceste circumstanțe nu schimbă situația de fapt constatată în prezenta speță. Respectiv, Colegiul consideră că motivele invocate în susținerea cererii de revizuire se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către instanță pe parcursul examinării cauzei pe cale ordinară și nu relevă, prin prisma art. 449 Codul de procedură civilă, careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile. Mai mult, Colegiul subliniază că noile elemente de fapt, susținute în cererea de revizuire, nu au o putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată și nu au forță de a schimba constatările acesteia.

Alte argumente Magdalina (Schivu) Fialcovscaia nu a invocat şi cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. În urma celor reținute supra, Colegiul remarcă că procedura de revizuire prevăzută de art. 449-453 Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor şi omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale. Astfel fiind, admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia, ar contravine principiului securității raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de 6 reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale şi convingătoare (cauza Brumărescu contra României nr. 28342/95 și Roșca contra Moldovei nr. 6276/02). Din considerentele, menționate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge cererea de revizuire depusă de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiție din 07 martie 2018, prin care recursul declarat de avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia s-a considerat inadmisibil.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Ala Cobăneanu Judecători Luiza Gafton Dumitru Mardari 7