1ra-1945/2018 — art. 42 alin. 3, 187 alin. 3 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 42 alin. 3, 187 alin. 3 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10, 12 CPP
1ra-1945/2018 — art. 42 alin. 3, 187 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1945/2018 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 31 octombrie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Elena Covalenco, Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Edineț din 31 octombrie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 31 mai 2018, declarat de avocatul Adrian Crețu, în numele inculpatului Tulei Andrei XXXXX născut la XX XXXXX XXXX, originar și locuitor al XXXXX, XXXXXX XXXX, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale. Termenul de examinare, instanța de fond: 17.02.2017 – 31.10.2017, instanța de apel: 21.11.2017 – 31.05.2018, instanța de recurs: 04.09.2018 – 31.10.2018.
Asupra recursului menționat, Colegiul penal, C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Edineț din 31 octombrie 2017, Tulei Andrei a fost condamnat în baza art. 42 alin. (3), 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din 31.10.2017, deducându-se durata aflării în arest din 25.11.2016 până la 31.10.2017. De la Tulei A. și Parfionov V. s-a încasat, în mod solidar, în beneficiul lui Gurleva E. suma de 40.534 lei. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Parfionov V., însă în privința lui hotărârile judecătorești nu se contestă.
Instanța de fond a constatat că în perioada lunii septembrie 2016, inculpatul Tulei A., împreună cu Parfionov V. și două persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au constituit un grup criminal organizat, adică o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil, având un plan bine determinat de activitate 1 infracțională, caracterizat printru-un înalt grad de coordonare între membrii săi, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, unde Tulei A., având rolul de organizator, urma să identifice victima ce trebuia jefuită, Parfionov V. având rolul de autor, urma să jefuiască victima, persoanele în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă având roluri de complice și care acționau în calitate de șofer și urmau să supravegheze locul săvârșirii infracțiunii, s-au deplasat din XXXXX în XXXXXX. Inculpatul Tulei A. a identificat victima Gurleva E., locuitoare a XXXXX, XXXXXX XXXX, în perioada 15.09.2016-22.09.2016 a urmărit-o zilnic, stabilind calea deplasării, ora, cercul persoanelor ce o înconjoară, bunurile avute asupra ei. La 22 septembrie 2016, în jurul orelor 08.00, în XXXXX, XXXXX, inculpatul Parfionov V., fiind instigat și supravegheat de Tulei A. și cele două persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, a smuls din mâna lui Gurleva E. geanta în valoare de 100 lei, în care se aflau 1200 dolari SUA, 800 euro și 13.200 lei, un telefon mobil de model „Samsung” la prețul de 200 lei, patru chei de la apartament și subsol, buletinul de identitate și carnetul de pensionar, sustrăgându-i bunuri și bani în sumă totală de 54.624,88 lei. Instanța a reținut că inculpatul Parfionov V. a recunoscut vina parțial și a declarat că a văzut cum partea vătămată schimba valută în piață. S-a apropiat de ea pentru a schimba 10 dolari și a observat la ea o sumă mare de bani. Apoi, a ținut-o sub observație în timp ce vindea în piață și a urmărit-o pentru a vedea unde trăiește. Le-a spus lui Tulei A. și celor două persoane că intenționează să jefuiască partea vătămată și are nevoie de ajutorul lor. Ulterior, l-a convins pe Tulei A. să stea de pază și să-l anunțe în caz că apare cineva. Dimineața, el și Tulei A. au ieșit din mașină, iar cele două persoane au rămas. I-a arătat lui Tulei A. unde trebuie să stea, iar el a urmărit partea vătămată, a apucat-o de geantă, însă nu a putut să i-o smulgă, deoarece aceasta o ținea strâns. Partea vătămată l-a apucat de haină, iar el i-a smuls geanta și a fugit. Apoi, l-a sunat pe Carbîșev V. și i-a explicat unde să vină cu automobilul. Ajungând la Bender, el i-a dat lui Tulei A. 200 dolari, datoria pe care o avea față de el. Inculpatul Tulei A. nu a recunoscut vina și a comunicat că Parfionov V. i-a spus că intenționează să sustragă geanta unei femei care se ocupă cu schimbarea valutei și i-a cerut să-l ajute, însă el a refuzat. După mai multe discuții, Parfionov V. l-a convins și a doua zi dimineața el urma să stea de pază. Însă, el nu s-a aflat în locul indicat de Parfionov V., dar a mers în locul unde se afla automobilul. A urcat în mașină, s-au deplasat puțin, iar când au oprit, a venit Parfionov V. cu o pungă. Ultimul i-a reproșat că nu a procedat conform înțelegerii pe care au avut-o și au mers acasă. Peste câteva zile l-a telefonat Parfionov V. și, întâlnindu-se, i-a transmis 4000 ruble transnistrene, echivalentul a 400 dolari SUA, iar el i-a restituit ultimului 2000 ruble, reținând doar suma pe care i-o datora acesta. Consideră că dacă nu ar fi fost de acord să-l ajute pe Parfionov V., infracțiunea nu ar fi fost comisă. I-a restituit părții vătămate 800 dolari SUA. Partea vătămată Gurleva E. a relatat că a fost îmbrâncită din spate de către o persoană care a încercat să-i smulgă geanta. Luptând cu acesta, a căzut jos, iar agresorul i-a smuncit geanta și a fugit. Geanta i-a smuls-o din mână Parfionov V., 2 pe care l-a văzut și cu o zi înainte, la aceeași oră, în același loc. Pe Tulei A. l-a văzut anterior, însă nu-și amintește în ce condiții. Totodată, fiica ei a observat niște băieți care urmăreau ceva pe lângă casă. În geantă erau 1200 dolari SUA, 800 euro, aproximativ 13.000 lei, un telefon de model „Samsung” în valoare de 200 lei, buletinul de identitate, carnetul de pensionar și chei. Tulei A. i-a restituit 800 dolari și ea i-a eliberat o recipisă în care indică că nu are pretenții morale și materiale față de el, însă, deoarece nu au fost reținute și celelalte două persoane care au participat la săvârșirea infracțiunii, solicită încasarea, în mod solidar, de la Parfionov V. și Tulei A. a sumei de 40.534 lei. Martorul Cojocaru V. a comunicat că pe 29.11.2016, la IP Briceni a fost adus Tulei A. Acesta a scris un bilețel în care era indicat să-l telefoneze pe Roma, ca să meargă la soția lui Parfionov V. să vorbească ca ultimul să-și schimbe depozițiile și să-i caute un avocat. Cele invocate în bilețel, inculpatul i le-a comunicat și verbal. Pe cazul dat a întocmit un raport și a anexat bilețelul. Tulei A. se afla singur în cameră, personal a scris acest bilețel, nefiind provocat de nimeni. El era la curent că Parfionov V. este reținut. Totodată, vinovăția inculpatului se dovedește și prin probele scrise, anexate la materialele cauzei, și anume: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 22.09.2016, cu anexă foto în cadrul căruia a fost depistată o vestă de culoare orange, ce aparținea persoanei, care a jefuit-o pe Gurleva E.; imaginile video ridicate de la ÎI „Russu Anna”, conform căror la 21.09.2016 Parfionov V. se deplasează după victima Gurleva E. în apropierea locului unde a fost comisă infracțiunea, fiind supravegheat de 2 persoane. La 22.09.2016, în ziua comiterii infracțiunii, Parfionov V. merge în aceeași direcție de deplasare, în același loc, fiind supravegheat de aceleași 2 persoane; imaginile video ridicate de la ÎI „Fulgușor-Tudosan”, în care se vede că la 17.09.2016 Parfionov V. se află afară, lângă magazinul dat, timp îndelungat. În același timp, în magazin se află Tulei A. și încă o persoană, care discută cu vânzătoarea; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, în cadrul căruia martorul Bucatca T. l-a recunoscut pe Tulei A.; procesul-verbal de autodenunțare a lui Parfionov V., în care a declarat că îi cunoaște pe Tulei A. și celelalte două persoane. Tulei A., aplicând în privința lui forța fizică, i-a comunicat că dacă nu dispune de bani pentru a-i restitui datoria, atunci poate să-i propună o afacere ca să câștige bani și să achite datoria. El a fost de acord. Astfel, după vreo 4 zile, împreună cu Tulei A. și cele două persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, cu automobilul „Ford Mondeo”, s- au deplasat în XXXXX. Tulei A. i-a arătat o femeie și i-a spus că ea se ocupă cu schimbarea valutei în piață, iar el trebuie s-o urmărească și să-i smulgă geanta cu bani. Aproximativ 7 zile a urmărit-o, apoi a jefuit partea vătămată. I-a smuls din mână geanta, a fugit și a transmis-o lui Tulei A. În geantă erau aproximativ 3000 dolari SUA, în diferită valută; procesul-verbal de audiere a lui Parfionov V. în calitate de bănuit, care în prezența apărătorului a declarat că îi datora lui Tulei A. 300 dolari SUA. Nu dispunea de bani pentru a-i restitui datoria, iar ultimul permanent cerea de la el 3 banii și îl amenința cu răfuiala fizică. Tulei A. i-a spus că dacă nu are bani pentru a- i întoarce datoria, el poate să-i propună o afacere pentru a câștiga bani, iar el a căzut de acord. Cu Tulei A. și cele două persoane s-au deplasat în XXXXX. Fiind toți în mașină, Tulei A. a spus că au venit pentru a jefui o femeie și lucrul acesta urmează să-l facă el, deoarece îi este dator cu bani. Inițial, el a refuzat, iar Tulei A. s-a năpustit asupra lui, l-a lovit și l-a amenințat cu moartea. Tulei A. i-a cerut să-l urmeze și s-a îndreptat spre o casă cu 5 nivele, unde i-a arătat scara și i-a spus că din blocul casei va ieși o femeie cu o fetiță, pe care trebuia s-o urmărească, iar el se va afla în preajma unui magazin și prin telefon îi va spune dacă merge anume în urma acelei femei. Peste puțin timp, din casă a ieșit o femeie în vârstă cu o fetiță și s-au îndreptat spre strada principală. A mers în urma acelei femei, iar Tulei A. i-a telefonat și i-a spus că merge anume în urma acelei femei pe care trebuia s-o jefuiască. I-a spus să meargă după ea până la piață, unde ea se va ocupa de schimb valutar, iar mai apoi prin telefon i-a dat și alte indicații. A urmărit-o până la școală, mai apoi până la piața centrală, unde ea a întrat într-un magazin. Aceasta a luat un scaun, s-a așezat și schimba la persoane valută. Tulei A. l-a telefonat, apoi a venit și el, i-a indicat să stea la o parte să urmărească cât timp se va afla partea vătămată acolo, când va pleca acasă, cu ce automobil, iar dacă va merge pe jos, să meargă după ea să vadă pe unde merge acasă și dacă este însoțită de cineva și la ce oră. Apoi, Tulei A. i-a arătat pe unde, de obicei, aceasta merge spre casă, dându-i indicații cum să acționeze și locul unde îl vor aștepta ei cu mașina. Ulterior, a revenit la locul unde se afla partea vătămată și a continuat s-o urmărească. După prânz aceasta a întrat în magazin, a lăsat scaunul și a mers spre casă. El a urmat-o, având posibilitate s-o jefuiască, însă n-a făcut-o deoarece nu dorea să comită infracțiunea. A urmărit-o timp de 6 zile, invocând față de Tulei A. și ceilalți diferite motive pentru a nu o jefui. A șasea zi Tulei A. l-a telefonat și i-a spus că l-au urmărit și au văzut că a avut posibilitatea s-o jefuiască și o să se răfuiască cu el, deoarece minte. Când s-au întâlnit, Tulei A. l-a lovit și l-a amenințat cu omorul dacă a doua zi nu va jefui partea vătămată. Totodată, i-au spus că vor merge după el. A șaptea zi, dimineața, iarăși a mers la blocul în care locuia femeia, a așteptat până aceasta a ieșit cu fetița și s-au îndreptat spre școală. Nu a urmărit-o până la școală, dar s-a dus pe stradela pe care știa că va merge spre piață, unde este mai puțină lume. Mergând, a observat că Tulei A. îl urmărește. El s-a întors înapoi și venea în întâmpinarea femeii. Când a ajuns în drept cu ea, a mers pe alături și după ce ea a trecut, a apucat-o de geantă și trăgea spre el. Cureaua genții s-a rupt, iar femeia ținea geanta cu ambele mâini, cerând ajutor. El a smuncit cu putere și a scos-o din mâinile ei, însă ea l-a apucat de pantaloni. Smuncindu-se din mâinile ei, i-a căzut chipiul, dar nu l-a ridicat. A fugit cu geanta pe o cărărușă, apoi peste strada centrală, apoi din nou pe o stradelă, până a ajuns la un râuleț, a trecut pe partea opusă, a dezbrăcat haina de culoare orange aprinsă și a aruncat-o sub un tufar, apoi a ieșit la traseul central, unde îl așteptau Tulei A. și ceilalți. A urcat în mașină și i-a transmis geanta lui Tulei A. Ultimul a deschis-o și a scos de acolo un telefon mobil și mai multe bancnote de diferită valută, euro, dolari SUA, grivne ucrainene, ruble rusești și lei. Tulei A. a luat toți banii și i-a restituit geanta. Apoi, Tulei A. i-a spus să coboare din mașină, să arunce geanta și să se ascundă lângă traseu, ei urmând să se întoarcă după el. În direcția or. Chișinău s-au deplasat pe un 4 drum secundar. La indicația lui Tulei A., el cobora din automobil, ei se deplasau înainte pentru a controla traseul dacă nu este vreun echipaj de poliție, Tulei A. rămânea în drum să urmărească dacă totul e în regulă, iar cele două persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă se întorceau după el. Astfel, s-au deplasat până au ieșit de pe teritoriul raionului Briceni. Au luat-o în direcția or. Soroca, apoi spre Chișinău și apoi la Bender. Când s-au despărțit una din persoanele în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă și Tulei A. l-au preîntâmpinat să nu spună nimănui despre cele întâmplate. Tulei A. i-a spus că nu mai are datorii față de el. Nu ține minte ce număr de telefon avea, telefonul i 1-a dat unei din persoanele în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă și i-a spus că poate să-l telefoneze numai pe el și pe Tulei A. Toate acele 7 zile ei toți s- au aflat în XXXXX, în automobil și dormeau pe rând; procesul-verbal de audiere a învinuitului Parfionov V. prin care a recunoscut pe deplin vina și a susținut declarațiile depuse în calitate de bănuit, cu excepția faptului, că au acționat în grup criminal organizat; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei, în cadrul căruia partea vătămată Gurleva E. l-a recunoscut pe bănuitul Parfionov V. care a jefuit-o la 22.09.2016; procesul-verbal de verificare a declarațiilor lui Parfionov V. la locul infracțiunii, în cadrul căruia acesta și-a susținut declarațiile depuse în calitate de bănuit, indicând locul unde a fost parcat automobilul unei din persoanele în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, în XXXXX casa și scara de unde ieșea Gurleva E., direcția deplasării acesteia prin XXXXX, locul unde a jefuit-o, direcția deplasării sale după ce a jefuit-o, locul unde s-a dezbrăcat de haină și unde a aruncat-o; descifrările convorbirilor telefonice efectuate între Parfionov V., Tulei A. și două persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, ridicate de la IM „Orange”, „Moldtelecom” și „Moldcell”, raportul de analiză a fișierelor descifrărilor telefonice. Instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 42 alin. (2), 187 alin. (3) Cod penal, ca complicitate în calitate organizator al jafului, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de un grup criminal organizat. Totodată, instanța a concluzionat că, grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Pentru grupul criminal organizat sunt caracteristice următoarele trăsături: - este alcătuit din 2 sau mai multe persoane; - este un grup stabil; - scopul organizării este săvârșirea uneia sau mai multor infracțiuni; - persoanele trebuie să se fi organizat în prealabil, adică să nu fie organizare spontană; - existența unui grad de coordonare mai înalt al activității infracționale, între participanți stabilindu-se relații trainice, de solidaritate. Această formă de participație se deosebește de altele după criteriul ei de stabilitate, de statornicie. Stabilitatea grupului organizat este indicată de durată, care poate consta din timpul ce s-a scurs de la formarea grupului pană la săvârșirea infracțiunii. Ea poate 5 consta, de asemenea, din durata existenței acestui grup în timp - durata de timp în care membrii grupului au săvârșit infracțiunea. Pe lângă criteriul de timp, gradul înalt de coordonare și stabilitate a legăturilor dintre membrii grupului criminal poate fi indicat de existența unui plan bine determinat de activitate infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni concrete. Criteriul statorniciei presupune intenția membrilor grupului criminal organizat de a săvârși nu doar o singură infracțiune, ci mai multe, iar în cazul săvârșirii unei infracțiuni - pregătirea îndelungată și minuțioasă a acesteia, asigurarea tehnică a grupului. Totodată, statornicia grupului criminal organizat poate să se manifeste prin acțiunile multiple de organizare, plănuire și pregătire detaliată a unei infracțiuni. Astfel, fiecare persoană ce intră în grupul criminal organizat nu este un simplu participant la acest grup, ci membru al grupului, indiferent de locul și funcțiile ce i-au fost încredințate în cadrul desfășurării planului de activitate criminală. Aceste concluzii rezultă și din faptul că legea nu limitează participarea la grupul organizat doar prin acțiuni de autorat sau coautorat, cum este cazul participației simple sau complexe. Această formă de participare încadrează și acțiunile persoanelor care fac parte din grupul criminal, deși nu au participat nemijlocit la sustragerea averii, însă până la săvârșirea sustragerii, în procesul înțelegerii prealabile dintre participanții grupului, a avut loc repartizarea de comun acord a rolurilor. În speță, inculpații Tulei A., Parfionov V. și cele două persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, aflându-se în XXXXX, au întocmit un plan bine determinat, repartizând între ei rolurile, unde Tulei A., având rolul de organizator, a stabilit persoana care urma să fie jefuită, Parfionov V., având rolul de autor, urma să jefuiască victima, persoanele în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă având rolul de complici, urmau să supravegheze locul săvârșirii infracțiunii și să participe în calitate de șofer, în luna septembrie 2016 s-au deplasat în XXXXXX, unde Tulei A. a identificat victima, care s-a dovedit a fi Gurleva E., au urmărit-o câteva zile, începând cu domiciliul acesteia, calea de deplasare, cercul de persoane care o înconjoară, bunurile care le avea asupra sa și la 22.09.2016, în jurul orei 08.00, Parfionov V. pe XXXXX din XXXX, fiind instigat și supravegheat de către Tulei A. și cele două persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, i-a smuls din mână geanta la prețul de 100 lei, în care erau 1200 dolari SUA, 800 euro, 13.200 lei, un telefon mobil de model „Samsung” la prețul de 200 lei, 4 chei de la apartament, buletinul de identitate și carnetul de pensionar, cauzându-i un prejudiciu în sumă totală de 54.624,88 lei. După care, Parfionov V. a fugit printr-o livadă, apoi a ieșit la drumul central, unde s-au înțeles că îl vor aștepta ceilalți. La locul stabilit a urcat în mașină, i-a transmis lui Tulei A. geanta și toți împreună s-au deplasat în direcția or. Chișinău, însă nu pe traseul central, dar pe un drum secundar. Prin ordonanța procurorului din 05.01.2017 s-a dispus disjungerea din cauza penală nr. 2016070415 a materialelor pe faptul comiterii jafului în privința a două persoane. 6 Afirmațiile apărării că Parfionov V. a stabilit de unul singur victima, în timp ce se afla în piața din XXXXX, singur a urmărit-o, iar Tulei A. și-a dat acordul numai să-l ajute, adică să se afle la un loc stabilit pentru a-i face semn în caz dacă va veni cineva, sunt neîntemeiate, fiind în contradicție cu circumstanțele de fapt ale cauzei și declarațiile depuse de Parfionov V. în calitate de bănuit. Mai mult, contrar declarațiilor consecvente și uniforme de recunoaștere a vinovăției, făcute de Parfionov V. la faza de urmărire penală, depozițiile acestuia în instanța de fond sunt contradictorii și evazive, urmând a fi apreciate drept o poziție de apărare. Declarațiile inculpatului Tulei A. că n-a participat la comiterea infracțiunii, a cunoscut că Parfionov V. se pregătește să săvârșească infracțiunea de jaf și i-a dat acordul să-l ajute prin supravegherea locului unde urma să fie comisă infracțiunea, iar apoi s-a dus la automobil și nu s-a aflat la locul stabilit, că a restituit părții vătămate suma de 800 dolari SUA, numai pentru faptul că se consideră vinovat că nu l-a oprit pe Parfionov V. de la săvârșirea infracțiunii, că personal n-a participat la comiterea infracțiunii, se contrazic prin declarațiile date de către Parfionov V. la urmărirea penală și prin materialele cauzei penale. Totodată, stabilitatea și statornicia grupului se confirmă prin durata acestui grup în timp, de la momentul pregătirii infracțiunii, fiind în XXXXX, deplasându- se împreună în XXXXX pentru a comite infracțiunea, cu un mijloc dc transport care aparținea unuia din membrii grupului. Toți patru, adică Tulei A., Parfionov V. și două persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă s-au aflat timp de 7 zile în XXXXXX, urmărind în fiecare zi victima, calea ei de deplasare, ocupația ei zilnică, adică au întocmit un plan bine determinat, s-au pregătit minuțios, detailat, repartizând între ei rolurile. Tulei A., având rolul de organizator, controla acțiunile lui Parfionov V. și îi da indicații. După comiterea infracțiunii, Tulei A., Parfionov V. și două persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, împreună s-au deplasat înapoi în XXXXX. Au fost probate și legăturile telefonice permanente, între membrii grupului, în timpul aflării în XXXXX. Sustragere săvârșită de către un grup de persoane se consideră săvârșirea acțiunilor la care au participat două sau mai multe persoane care s-au înțeles, în prealabil sau ocazional, să săvârșească în comun infracțiunea și care au participat nemijlocit la realizarea ei. Această formă de participare încadrează și acțiunile persoanelor care fac parte din grupul criminal, deși nu au participat nemijlocit la sustragerea averii, însă până la săvârșirea sustragerii, în procesul înțelegerii prealabile dintre participanții grupului, a avut loc repartizarea de comun acord a rolurilor. Astfel, s-a constatat că Tulei A., fiind organizatorul jafului, a indicat victima, care urma să fie jefuită, controla acțiunile lui Parfionov V., iar când ultimul, având posibilitatea, n-a atacat-o, l-a amenințat și a aplicat asupra lui violență fizică. Persoanele în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, având rolul de complice, deși n-au participat nemijlocit la jefuirea victimei, au supravegheat acțiunile lui Parfionov V., care avea rolul de autor al jafului. Prin urmare, alegațiile apărării că Parfionov V. a comis un jaf, fiind în înțelegere prealabilă, de un grup de persoane, prin participație simplă sau complexă, nu corespund situației de fapt, fiind constatat criteriul de stabilitate, de 7 statornicie a grupului, acționând un timp îndelungat, având în componență un conducător (lider) cu atribuții de dirijare, coordonare a acțiunilor criminale ale grupului, menținerea unei discipline, bazate pe subordonare și autoritatea conducătorului, împuternicit să dea ordine obligatorii pentru alți membri, prin elaborarea prealabilă a planului săvârșirii infracțiunii și repartizarea obligatorie a rolurilor membrilor grupului la etapa pregătirii infracțiunii, prin pregătirea îndelungată și minuțioasă a infracțiunii. Nu a fost probată nici afirmația inculpaților Tulei A. și Parfionov V. că împreună cu cele două persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, s-au deplasat din XXXXX în XXXXX, unde s-au aflat aproximativ 7 zile pentru a vinde automobilul care aparținea uneia din persoanele în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă. Argumentele inculpatului Parfionov V. că autodenunțul și declarațiile date în cadrul urmăririi penale în calitate de bănuit și învinuit au fost făcute sub influență psihică și fizică din partea colaboratorilor de poliție sunt irelevante, fapt dovedit prin ordonanța de refuz în începerea urmăririi penale din 30.01.2017 a procurorului în Procuratura Briceni Andrian Cosarciuc. Au fost verificate și afirmațiile inculpatului Tulei A. că a fost influențat fizic și psihic de angajații poliției, prin ordonanța procurorului în Procuratura Briceni Andrian Cosarciuc din 26.10.2017 fiind refuzată începerea urmăririi penale pe faptul maltratării lui Tulei A. din motiv că nu există faptul infracțiunii. Or, comportamentul inculpaților poartă un caracter de apărare, aceștia având scopul de a se eschiva de la pedeapsa penală. La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, că acesta a săvârșit o infracțiune gravă, cu intenție directă și se caracterizează negativ, că nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, nu are antecedente penale, că a achitat parțial părții vătămate prejudiciul cauzat prin infracțiune, concluzionând că reeducarea și corectarea lui este posibilă doar cu izolarea acestuia de societate, aplicându-i o pedeapsă în limitele sancțiunii prevăzute la art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal. Instanța a rezumat că prin acțiunea civilă înaintată la 20.09.2017, Gurleva E. solicită încasarea, în mod solidar, de la Tulei A. și Parfionov V. a prejudiciului cauzat prin infracțiune în sumă de 54.624 lei și cheltuielile pentru tratament în sumă de 2000 lei, în total suma de 56.624 lei. Potrivit recipisei din 02.10.2017, partea vătămată Gurleva E. a primit de la inculpatul Tulei A. 800 dolari SUA, indicând că nu are pretenții materiale și morale față de acesta. Astfel, suma prejudiciul nerestituit constituie 40.534,72 MDL și 2000 lei cheltuieli pentru tratament, care urmează a fi încasat, în mod solidar, de la ambii inculpați.
Avocatul Ghenadie Odobescu a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Tulei A. să fie achitat. Apelantul a invocat că sentința este bazată pe presupuneri. Or, nefiind administrate probe incontestabile în acest sens, dubiile urmau a fi interpretate în favoarea inculpatului, față de care trebuia adoptată o sentință de achitare, pe motiv că în acțiunile lui lipsesc elementele infracțiunii. 8 Mai mult, inculpatul nu prezintă pericol social, nefiind înregistrate încălcări de către acesta a ordinii publice, nu a fost chemat la poliție, nu face abuz de băuturi alcoolice, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, duce un mod de viață sănătos și are grijă de bunica sa care este în etate, ce demonstrează că el nu este apt de a mai săvârși careva infracțiuni. 3.1. A declarat apel și inculpatul, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie recalificate acțiunile din art. 42 alin. (2), 187 alin. (3) în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, cu atenuarea pedepsei. Apelantul a indicat că recunoaște parțial vina or, nu a făcut parte niciodată dintr-un grup criminal organizat, urmând a-i fi aplicată o pedeapsă mai blândă. 3.2. Avocatul Adrian Crețu a declarat apel suplimentar, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile inculpatului Tulei A. să fie reîncadrate în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse nonprivative de libertate, cu aplicarea art. 90 Cod penal. Apelantul a invocat că inculpații au dat declarații prin care confirmă că infracțiunea săvârșită a fost o decizie spontană, fără o careva organizare în prealabil și fără careva grad de coordonare, nefiind probată existența unor relații trainice de solidaritate cu stabilitate în timp, care ar crea statornicia grupului criminal organizat. Instanța de judecată, urma să aprecieze toate probele și declarațiile participanților la proces în ansamblu, iar fiecare probă în parte din punct de vedere al pertinenței și concludenței. Or, pentru încadrarea acțiunilor în baza art. 187 alin. (3) Cod penal, sunt insuficiente doar declarațiile date la etapa urmăririi penale, chiar și în lipsa violenței fizice din partea angajaților poliției. Totodată, presiunea psihologică la care a fost suspus inculpatul Parfionov V., care se afla pentru prima data în custodia organelor de poliție, l-a făcut să dea declarații mult mai incriminatorii decât însăși fapta săvârșită, care au fost apreciate de instanța de fond în favoarea acuzării și în detrimentul declarațiilor date de inculpați în cadrul ședințelor de judecată.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 31 mai 2018, apelurile au fost respinse, ca nefondate. Instanța de apel a statuat că argumentele invocate de apelanți sunt nefondate în raport cu materialele cauzei, vinovăția inculpaților fiind confirmată pe deplin prin declarațiile inculpaților depuse în instanța de fond, ale părții vătămate și martorilor, precum și prin probele scrise administrate, și anume: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 22.09.2016, cu planșa fotografică anexă, potrivit cărei a fost depistată o vestă de culoare orange, ce aparține persoanei care a jefuit-o pe Gurleva E., care coroborează cu declarațiile lui Parfionov V. date în calitate de bănuit; imaginile video ridicate de la ÎI „Russu Ana”, potrivit căror la 21.06.2016 Parfionov V. se deplasează după victima Gurleva E. în apropierea locului, unde a fost comisă infracțiunea, fiind supravegheat de două persoane. La 22.09.2016, în ziua comiterii infracțiunii, Parfionov V., din nou, a mers în aceeași direcție de deplasare, în același loc, fiind supravegheat de aceleași două persoane; imaginile video ridicate de la ÎI „Fulgușor Tudosan”, care confirmă că 17.09.2016, Parfionov V. s-a aflat afară, lângă magazinul dat, timp îndelungat. În 9 același timp acolo se află și Tulei A. și încă o persoană, care duc discuții cu vânzătoarea; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, în cadrul căreia martorul Bucatca T. l-a recunoscut pe Tulei A.; procesul-verbal de autodenunțare a lui Parfionov V. și de audiere în calitate de bănuit, corect au fost admise de instanța de fond drept probe ce confirmă vinovăția lui Tulei A. și Parfionov V., fiind date în prezența avocatului și interpretului. Or, aceste declarații sunt probe pertinente, concludente și utile, fiind în coroborare cu probele scrise, inclusiv cu declarațiile martorilor; procesul-verbal de audiere a învinuitului Parfionov V. prin care vina a recunoscut-o pe deplin și a susținut declarațiile depuse în calitate de bănuit, cu excepția faptului, că au acționat în grup criminal organizat; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei, în cadrul căreia partea vătămată Gurleva E. 1-a recunoscut pe bănuitul Parfionov V. care a jefuit-o la 22.09.2016; procesul-verbal de verificare a declarațiilor lui Parfionov V. la locul infracțiunii, în cadrul căruia Parfionov V. a susținut declarațiile depuse în calitate de bănuit, indicând locul unde a fost parcat automobilul cu care au venit în XXXXX, casa și scara de unde ieșea Gurleva E., direcția deplasării sale după ce a jefuit-o, locul unde s-a dezbrăcat de haină și unde a aruncat-o; descrierile convorbirilor telefonice efectuate între Parfionov V., Tulei A. și cele două persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, ridicate de la ÎM „Orange”, „Moldtelecom” și „Moldcell”, raportul de analiză a fișierelor descifrărilor telefonice; Or, cercetarea amplă și obiectivă a probelor administrate, denotă caracterul infracțional și intenția criminală a faptelor comise de către Tulei A. care în perioada lunii septembrie 2016, împreună cu Parfionov V. și cu alte două persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane care s-au organizat în prealabil, având un plan bine determinat de activitate infracțională, caracterizat printr-un înalt grad de coordonare între membrii săi, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, unde Tulei A., având rolul de organizator, urma să identifice victima ce trebuia jefuită, Parfionov V., având rolul de autor, urma să jefuiască victima, una din persoanele necunoscute având rolul de complice, fiind în calitate de șofer și altă persoană necunoscută - complice urma să supravegheze locul săvârșirii infracțiunii, s-au deplasat din XXXXXX în XXXXXX. Tulei A. a identificat victima și în perioada 15.09.2016 - 22.09.2016 au urmărit-o zilnic, stabilind calea deplasării, ora, cercul persoanelor ce o înconjoară, bunurile avute asupra sa. La 22.09.2016, în jurul orei 08.00 în XXXXXX, XXXXX Parfionov V., fiind instigat și supravegheat de Tulei A. și alte două persoane necunoscute, a smuls din mâna lui Gurleva E. geanta în valoare de 100 lei, în care se aflau 1200 dolari SUA, 800 euro și 13.200 lei, un telefon mobil de model „Samsung” la prețul de 200 lei, patru chei de la apartament și subsol, buletinul de identitate și carnetul de pensionar, sustrăgându-i bunuri și bani în sumă totală de 54.624,88 lei, acțiunile acestuia corect fiind încadrate în baza art. 42 alin. (3), 187 alin. (3) lit. b) Cod penal. 10 Astfel, lipsesc temeiuri de casare a sentinței instanței de fond, apelurile declarate fiind neîntemeiate. Mai, mult, din conținutul apelurilor înaintate se stabilesc două poziții radical diferite, și anume solicitarea de achitare, ulterior fiind înaintată o altă solicitare de recalificare și aplicare a art. 90 Cod penal, în final, în fața instanței de apel fiind pusă întrebarea de recalificare a acțiunilor inculpaților în baza art. 187 alin. (2) Cod penal. Însă, solicitarea apărării este nefondată, probele administrate confirmând cu certitudine anume semnul calificativ de la art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal - grupul criminal organizat. Potrivit art. 46 Cod penal, grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiunii. Pentru grupul criminal organizat sunt caracteristice trăsăturile precum: este alcătuit din două sau mai multe persoane; scopul organizării este săvârșirea uneia sau mai multor infracțiunii; aceste persoane trebuie să se fi organizat în prealabil, adică să nu fie organizare spontană; existența unui grad de coordonare mai înalt al activității infracționale, între participanți stabilindu-se relații trainice, de solidaritate. Stabilitatea grupului organizat este indicată de durată, care poate consta din timpul ce s-a scurs de la formarea grupului până la săvârșirea infracțiunii. Ea poate consta, de asemenea, din durata existenței acestui grup în timp, durata de timp în care membrii grupului au săvârșit infracțiunea. Pe lângă criteriul de timp, gradul înalt de coordonare și stabilitate a legăturilor dintre membrii grupului criminal poate fi indicat de existența unui plan bine determinat de activitatea infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni concrete. Criteriul statorniciei presupune instituirea membrilor grupului criminal organizat de a săvârși nu doar o singură infracțiune, ci mai multe, iar în cazul săvârșirii unei infracțiuni, pregătirea îndelungată și minuțioasă a acesteia, asigurarea tehnică a grupului. Totodată, statornicia grupului criminal organizat poate să se manifeste prin acțiunile multiple de organizare, plănuire și pregătire detaliată a unei infracțiuni. Forma de participare încadrează și acțiunile persoanei care fac parte din grupul criminal, deși nu a participat nemijlocit la comiterea infracțiunii, însă până la săvârșirea infracțiunii, în procesul înțelegerii prealabile dintre participanții grupului, a avut loc repartizarea de comun acord a rolurilor. Deci, fiecare persoană ce intră în grupul criminal organizat nu este un simplu participant la acest grup, ci membru al grupului, indiferent de locul și funcțiile ce i s-au încredințat în cadrul desfășurării planului de activitate criminală or, legea nu specifică participarea la grupul organizat doar prin acțiuni de autor sau coautor. Astfel, instanța de fond corect a stabilit că inculpații Tulei A. și Parfionov V., împreună cu alte două persoane, care aflându-se în XXXXX au întocmit un plan bine determinat, repartizând între ei rolurile, unde Tulei A., având rolul de organizator, a stabilit persoana care urma să fie jefuită, Parfionov V., având rolul de 11 autor, urma să jefuiască victima Gurleva E., iar persoanele necunoscute având rolul de complici, urmau să supravegheze locul săvârșirii infracțiunii și să acționeze în calitate de șofer, s-au deplasat în luna septembrie 2016 în XXXXX unde Tulei A. a identificat victima, au urmărit-o câteva zile, începând cu domiciliul acesteia, calea sa de deplasare, cercul de persoane care o înconjoară, bunurile care le avea asupra sa și la 22.09.2016, în jurul orei 08.00, Parfionov V. pe XXXXXX, XXXXX, fiind instigat și supravegheat de către Tulei A. și alți doi complici, i-a smuls din mână geanta la prețul de 100 lei, în care erau 1200 dolari SUA, 800 Euro, 13.200 lei, un telefon mobil de model „Samsung” la prețul de 200 lei, 4 chei de la apartament, buletinul de identitate și carnetul de pensionar, cauzându-i un prejudiciu în sumă totală de 54.624,88 lei. După care, Parfionov V. a fugit printr-o livadă, mai apoi a ieșit la drumul central, unde s-au înțeles că îl vor aștepta ceilalți. La locul stabilit a urcat în mașină, i-a transmis lui Tulei A. geanta și, toți împreună, s-au deplasat în direcția mun. Chișinău pe un drum secundar. Or, este întemeiată constatarea instanței de fond prin care a respins poziția apărării că Parfionov V. a stabilit de unul singur victima, în timp ce se afla în piața din XXXXX și singur a urmărit-o, aceste argumente fiind contrare declarațiilor lui Parfionov V., în calitate de bănuit și susținute în calitate de învinuit și care sunt în coroborare cu declarațiile martorilor Bucatca T. care a comunicat că „în magazin a intrat Tulei A. și o persoană pe care nu o cunoaște, au procurat trei cafele. A intrat în discuție cu ei, și i-a întrebat de ce trei cafele, doar ei sunt doi și i-a întrebat de unde sunt. Ei au răspuns că sunt din Tiraspol și așteaptă un colet din România”, moment care a fost înregistrat de camera video, cât și prin imaginile video ridicate de la ÎI „Russu Ana” și ÎI „Fulgușor-Tudosan”, prin care se vede că Parfionov V. se deplasa după victimă, fiind însoțit în permanență de aceleași două persoane. Prin urmare, argumentele apărării că faptele comise de Tulei A. și Parfionov V. au fost spontane, fără o organizare intenționată, sunt neîntemeiate, fiind contrare probelor scrise, descifrărilor convorbirilor telefonice efectuate între Parfionov V., Tulei A. și cele două persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, ridicate de la IM „Orange”, „Moldtelecom” și „Moldcell”. La fel, instanța de fond corect a conchis că inculpatul Tulei A. a încercat să evite răspunderea penală, înaintând versiunea că în cadrul urmăririi penale a dat declarații incorecte, fiind constrâns, aceste afirmații având un caracter declarativ. Totodată, a fost stabilit că inculpatului Tulei A., în cadrul examinării cauzei, și-a schimbat poziția de nenumărate ori, mai mult, prin cererea de apel înaintată de avocatul Ghenadie Odobescu în interesele inculpatului Tulei A. aceștia solicită achitarea, ulterior cu intervenirea avocatului Adrian Crețu, inculpatul Tulei A. din nou, și-a schimbat poziția, recunoscând parțial vina, fapt ce denotă intenția ultimului de a evita răspunderea prin denaturarea tuturor faptelor și probelor. Deci, probele administrate, verificate în conformitate cu prevederilor art. 100-101 Cod de procedură penală, demonstrează pe deplin vina inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, precum și combat argumentele invocate de apărare. Afirmația apărătorului Ghenadie Odobescu că Parfionov V. s-a deplasat în or. Briceni cu scopul de a vinde automobilul, dar nu cu scop infracțional, 12 contravine materialelor cauzei și poziției inculpatului în instanța de apel, care recunoaște intenția infracțională, dar nu recunoaște înțelegerea prealabilă cu complicii săi, cu toate, că direcția de deplasarea a lui Tulei A., Parfionov V. și altor două persoane necunoscute, locul lor de origine și circumstanțele apariției lor în or. Briceni confirmă organizarea acestora și comiterea infracțiunii anume în urma unei înțelegeri. În acest sens sunt relevante și depozițiile martorului Cojocari V., potrivit căror „...se afla la serviciu la IP Briceni, unde a fost adus Tulei A., care a scris un bilețel, în care era indicat să-l telefoneze pe Roma care să se ducă la soția lui Parfionov V. să vorbească să-și schimbe declarațiile. Tulei A. și verbal i-a spus ceea ce este indicat în bilet, acesta se afla singur în cameră, a scris personal, fără a fi provocat de cineva”, prin ce se confirmă intenția inculpatului Tulei A. de a evita răspunderea pentru faptele comise. Alegațiile apărării privind ilegalitatea procesului-verbal de autodenunțare și procesului-verbal de audiere în calitate de bănuit a lui Parfionov V., pe motiv că a fost încălcată în totalitate procedura întocmirii și înregistrării acestor acte, sunt declarative or, instanța de apel nu a depistat astfel de încălcări. La stabilirea pedepsei, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 75 Cod penal și, reieșind din categoria infracțiunii săvârșite, corect a concluzionat că scopurile prevăzute la art. 61 alin. (2) Cod penal vor fi atinse prin stabilirea pedepsei cu închisoare. Totodată, instanța de fond, în conformitate cu prevederile art. 78 Cod penal, a redus pedeapsa la limita minimă, cu toate că în circumstanțele stabilite, inculpaților urma să le fie stabilită o pedeapsă la limita maximă, însă, reieșind din prevederile art. 410 Cod de procedură penală, instanța de apel nu se va expune în această latură.
Avocatul Adrian Crețu a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile inculpatului să fie recalificate în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă cu aplicarea prevederile art. 90 sau 79 Cod penal. Recurentul a invocat că instanțele de fond și de apel au apreciat probele administrate părtinitor și arbitrar în favoarea acuzării. Totodată, recunoașterea parțială a învinuirii în instanța de apel nu poate fi apreciată în defavoarea inculpatului or, acesta nu a înțeles în totalitate învinuirea înaintată, nefiind de acord să recunoască apartenența la un grup criminal organizat. Instanța a considerat ca fiind neimportante la stabilirea adevărului și judecarea cauzei în fond aceste circumstanțe, recunoașterea parțială a vinovăției demonstrând că inculpatul deja a pășit pe calea corectării. Autodenunțul inculpatului Parfionov V., în temeiul căruia s-a făcut încadrarea acțiunilor în conformitate cu art. 42 Cod penal, este irelevant, fiind dat la o fază inițială a procesului. În același timp, declarațiile inculpatului Parfionov V. făcute în instanța de fond și susținute în apel, în care indică, în detalii, modalitatea de săvârșire a infracțiunii, confirmă lipsa participării lui Tulei A. la un grup criminal organizat. Însă, instanța de apel a considerat aceste declarații ca fiind inadmisibile, fără a le 13 da o apreciere în decizie, în conformitate cu art. 314 alin. (1) Cod de procedură penală. Pe lângă aceasta, martorii Cojocari V. și Bucatca T. nu au comunicat careva circumstanțe referitor la săvârșirea infracțiunii de către inculpați care ar duce la calificarea prin prisma art. 42 Cod penal, iar potrivit probelor acuzării în coroborare cu declarațiile inculpaților, fapta urmează a fi reîncadrată în baza art. 187 alin. (2) Cod penal. Mai mult, inculpatul Tulei A., după comiterea infracțiunii, a restituit părții vătămate suma de 800 dolari SUA, fiind de acord să achite integral prejudiciul cauzat, astfel că, instanțele de fond și de apel urmau să-i stabilească acestuia o pedeapsă în conformitate cu principiul umanismului, luând în considerație circumstanțele atenuante constatate, și anume că el nu a fost anterior condamnat, nu a avut careva trageri la răspundere, potrivit certificatelor eliberate de către instituțiile din localitate, este o persoană care nu intră în conflicte și nu consumă băuturi alcoolice. Totodată, faptul că de la o vârstă fragedă inculpatul a rămas orfan, unica rudă a acestuia fiind bunica în vârstă de 91 ani, aflarea lui în penitenciar o perioadă îndelungată și lipsa rudelor care ar avea posibilitate să-i facă vizite constituie premise la aplicarea unei pedepse mai blânde. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legii și când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia în baza art. 42 alin. (3), 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate și ale martorului Cojocari V., procesul-verbal de cercetare la fața locului din 22.09.2016, cu anexă foto în cadrul căruia a fost depistată o vestă de culoare orange, ce aparținea persoanei, care a jefuit-o pe Gurleva E.; imaginile video ridicate de la ÎI „Russu Anna”, conform căror la 14 21.09.2016 Parfionov V. se deplasează după victima Gurleva E. în apropierea locului unde a fost comisă infracțiunea, fiind supravegheat de 2 persoane. La 22.09.2016, în ziua comiterii infracțiunii, Parfionov V. merge în aceeași direcție de deplasare, în același loc, fiind supravegheat de aceleași 2 persoane; imaginile video ridicate de la ÎI „Fulgușor-Tudosan”, în care se vede că la 17.09.2016 Parfionov V. se află afară, lângă magazinul dat, timp îndelungat. În același timp, în magazin se află Tulei A. și încă o persoană, care discută cu vânzătoarea; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, în cadrul căruia martorul Bucatca T. l-a recunoscut pe Tulei A.; procesul-verbal de autodenunțare a lui Parfionov V.; procesul-verbal de audiere a învinuitului Parfionov V. prin care a recunoscut pe deplin vina și a susținut declarațiile depuse în calitate de bănuit, cu excepția faptului, că au acționat în grup criminal organizat; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei, în cadrul căruia partea vătămată Gurleva E. l-a recunoscut pe bănuitul Parfionov V. care a jefuit-o la 22.09.2016; procesul-verbal de verificare a declarațiilor lui Parfionov V. la locul infracțiunii, în cadrul căruia acesta și-a susținut declarațiile depuse în calitate de bănuit, indicând locul unde a fost parcat automobilul în XXXXXX, casa și scara de unde ieșea Gurleva E., direcția deplasării acesteia prin XXXXXX, locul unde a jefuit-o, direcția deplasării sale după ce a jefuit-o, locul unde s-a dezbrăcat de haină și unde a aruncat-o; descifrările convorbirilor telefonice efectuate între Parfionov V., Tulei A. și cele două persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, ridicate de la IM „Orange”, „Moldtelecom” și „Moldcell”, raportul de analiză a fișierelor descifrărilor telefonice, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel indicând argumentat și detailat motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând concludent că faptelor săvârșite li s-au dat o încadrare juridică corectă. Totodată, soluția instanțelor coroborează cu jurisprudența națională, potrivit cărei, săvârșirea infracțiunii de un grup criminal organizat are loc în cazul în care această faptă e comisă de o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Spre deosebite de două sau mai multe persoane, care s-au înțeles în prealabil despre săvârșirea sustragerii, grupul criminal organizat se caracterizează, în special, prin stabilitate, prin prezența în componența lui a unui organizator și printr-un plan dinainte elaborat al activității infracționale comune, precum și prin repartizarea obligatorie a rolurilor între membrii grupului criminal organizat, în timpul pregătirii sustragerii (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 28.06.2004, nr.23 - Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor, pct. 26.). Or, prezența împrejurărilor enunțate în acțiunile infracționale ale inculpatului este demonstrată concludent prin probele administrate pe caz. La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel, just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, 15 corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Soluția instanțelor este conformă și jurisprudenței naționale, potrivit cărei instanțele urmează să asigure aplicarea măsurilor aspre de pedeapsă față de persoanele adulte care au săvârșit infracțiuni grave, în special în ipoteza pluralității de făptuitori, precum grupul criminal organizat (pct. 17 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție, nr. 8 din 11.11.2013, Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale). Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane (pct. 2. și 4. din decizie). Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument ( hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiate doar pe critica modului în care instanțele au apreciat probele și circumstanțele cauzei, inclusiv în latura pedepsei. Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura pedepsei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea, este o competență și 16 prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că faptelor săvârșite li s-au dat o încadrare juridică corectă, că s-au aplicat inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul de pe rol este vădit neîntemeiat. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, odată ce recursul nominalizat este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Adrian Crețu, împotriva sentinței Judecătoriei Edineț din 31 octombrie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 31 mai 2018, în privința inculpatului Tulei Andrei XXXXXX pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 noiembrie 2018. Președinte Elena Covalenco Judecători Iurie Diaconu Liliana Catan 17
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.