3ra-453/23 — Contestarea actului administrativ individual defavorabil

La 29 iunie 2021, Viorel Morari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil (f. d. 2-5, vol. I).

Prin încheierea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, s-a atras în proces, în calitate de persoană terţă, Consiliul Superior al Procurorilor (f. d. 148-148 verso, vol. I).

Prin hotărârea din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, a fost respinsă acţiunea, ca fiind neîntemeiată (f. d. 179, 185-190, vol. I).

La 24 mai 2022, Viorel Morari a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani (f. d. 181-183, vol. I), iar la 26 iulie 2022, a fost prezentată motivarea apelului, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii instanţei de fond, cu emiterea unei noi decizii de admitere a solicitărilor din acţiune (f. d. 198-202, vol. I).

Prin decizia din 14 decembrie 2022 a Curţii de Apel Chişinău, a fost respins apelul declarat de Viorel Morari împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani (f. d. 225, 226-239, vol. I).

La 16 decembrie 2022, Viorel Morari a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 14 decembrie 2022 a Curţii de Apel Chişinău (f. d. 243-245, vol. I), iar la 05 mai 2023, a fost prezentată motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărârii instanţei de fond, cu emiterea unei noi decizii de admitere a solicitărilor din acţiune (f. d. 1-12, vol. II).

La 03 august 2023, Viorel Morari a depus cerere privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi sesizare a Curţii Constituţionale, în vederea controlului constituţionalităţii art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, sub aspectele invocate în sesizarea anexată la cerere (f. d. 54-57, vol. II). 1

Art. 121 alin. (1), (2), (5) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul existenţei incertitudinii privind constituţionalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluţionarea unei cauze, instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituţională. (2) La ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi sesizarea Curţii Constituţionale, instanţa nu este în drept să se pronunţe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformităţii cu Constituţia a normelor contestate, limitîndu-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiţii: a) obiectul excepţiei intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie; b) excepţia este ridicată de către una din părţi sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanţa de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluţionarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curţii Constituţionale având ca obiect prevederile contestate. (5) Instanţa de judecată poate ridica excepţia de neconstituţionalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curţii de apel a fost declarată admisibilă conform legii.”

Conform § 82 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016, pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) şi g) din Constituție, judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: (i) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; (ii) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; (iii) prevederile contestate 2 urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; (iv) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

În conjunctura enunţată, Completul de judecată relevă că pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții Constituționale, este necesară întrunirea cumulativă a tuturor condițiilor imperative prevăzute la art. 121 din Codul de procedură civilă, indicat la para. 9 din prezenţa încheiere, care, de altfel, rezultă şi din hotărârea nominalizată a Curţii Constituţionale.

Verificând întrunirea de către autorul cererii privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a exigenților evidențiate supra, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie atestă că, la caz, lipsesc temeiuri de admitere a cererii respective.

Or, potrivit art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată doar în cazurile când cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.

Cu toate acestea, în situaţia dedusă judecăţii, recursul depus de Viorel Morari a fost declarat inadmisibil, circumstanţă ce exclude posibilitatea ridicării unei excepţii de neconstituţionalitate.

În această ordine de idei, cererea depusă de Viorel Morari cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale urmează a fi respinsă. 17. Ţinând cont de cele expuse supra şi în temeiul art. 195, 230 din Codul administrativ, art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Viorel Morari privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Viorel Morari împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova, persoană terţă Consiliul Superior al Procurorilor, cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Oxana Parfeni Judecători Stella Bleşceaga Lilia Roic-Botezatu 3