3ra-453/23 — cu privire la anularea ordinului

Dosarul nr. 3ra-453/23 2-21113816-01-3ra-19042023 Î N C H E I E R E 18 aprilie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Mariana Ursachi Anatolie Țurcan examinând propunerea de recuzare înaintată de către Viorel Morari, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă și declarația de abținere de la judecată a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Viorel Morari împotriva Procuraturii Generale, terț Consiliul Superior al Procurorilor privind anularea ordinului nr. 668-p din 27 aprilie 2021 cu privire la încetarea de drept a mandatului constituțional, constată: La 29 iunie 2021, Viorel Morari a înaintat acțiune în contencios administrativ împotriva Procuraturii Generale privind anularea ordinului nr. 668-p din 27 aprilie 2021 cu privire la încetarea de drept a mandatului constituțional.

Prin încheierea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a atras în proces în calitate de persoană terță, Consiliul Superior al Procurorilor. Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin hotărârea din 19 mai 2022 a respins acțiunea, ca neîntemeiată. Prin decizia din data de 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Viorel Morari împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Decizia instanței de apel din 14 decembrie 2022 a fost contestată cu recurs de către Viorel Morari, la 16 decembrie 2022. Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prezenta cauză a fost distribuită spre examinare, în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, la 14 martie 2024, judecătorului raportor al Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă.

Potrivit dispoziției Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 51 din 07 martie 2024 judecătorul Diana Stănilă face parte din completul nr.1 în cauzele de contencios administrativ în componența magistraților: Stela Procopciuc (președinte), Ion Malanciuc și Diana Stănilă (judecători). La 08 aprilie 2024 Viorel Morari a înaintat propunere de recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, 1 menționând că judecătorii nominalizați au examinat un litigiu între aceleiași părți și cu același obiect.

În opinia lui Viorel Morari dubiile privind imparțialitatea judecătorilor menționați supra sunt serioase, deoarece examinând un dosar, între aceleași părți și cu același obiect: cea de eliberare din funcția de procuror, în baza ordinului 1294-p denotă clar ce opinie vor avea judecătorii în alt dosar, între aceleași părți și cu același obiect: cea prin care s-a decis încetarea mandatului de șef al Procuraturii anticorupție, prin ordinul 668- p. Judecătorii Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă la 12 aprilie 2024 au declarat abținere de la judecarea cauzei de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Viorel Morari împotriva Procuraturii Generale, terț Consiliul Superior al Procurorilor privind anularea ordinului nr. 668-p din 27 aprilie 2021 cu privire la încetarea de drept a mandatului constituțional, invocând circumstanțe ce fac imposibilă participarea la examinarea prezentului litigiu.

Drept motiv de abținere de la judecată judecătorii Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă au menționat că anterior au participat la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Viorel Morari împotriva Procuraturii Generale, terț Consiliul Superior al Procurorilor privind anularea ordinului nr. 1294-p din 12 august 2021 cu privire la încetarea raporturilor de serviciu. Prin încheierea din 13 martie 2024 a Curții Supreme de Justiție, completul de judecată în componenta magistraților Stela Procopciuc (președinte), Ion Malanciuc și Diana Stănilă (judecători) au declarat inadmisibil recursul depus de către Viorel Morari Având în vedere conexiunea directă a acestor acțiuni au solicitat abținerea de la judecarea prezentei cauze în ordine de recurs, or anterior au examinat o cauză între aceleași părți și care au un obiect și pretenții similare.

Studiind argumentele invocate în propunerea de recuzare și în declarația de abținere raportate la materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că propunerea de recuzare înaintată de către Viorel Morari judecătorilor Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă și declarația de abținere înaintată de judecătorii Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă urmează a fi admise din următoarele motive. În conformitate cu art.202, alin.(1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50. Conform art. 50, alin. (1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Articolul 50, alin. (2) din Codul administrativ, stipulează că motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; 2 c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Totodată, art. 50, alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră care nu este exhaustivă motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

Astfel, este de menționat că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 50, alin. (2) din Codul administrativ, a indicat că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive. Viorel Morari, în propunerea de recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, a indicat că judecătorii nominalizați anterior au examinat un litigiu între aceleiași părți și cu același obiect, prin urmare pot apărea dubiile privind imparțialitatea judecătorilor.

Judecătorii Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă au declarat abținere de la judecată, motivând că anterior au participat la examinarea unei cauze de contencios administrativ între aceleași părți și care au un obiect și pretenții similare, iar prin prisma art. 50, alin. (1) și (2) din Codul administrativ consideră că nu pot participa la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.

Analizând argumentele invocate în propunerea de recuzare înaintată de către Viorel Morari și declarația de abținere de la judecată, în coraport cu prevederile legale sus- citate Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție le consideră întemeiate, or materialele cauzei atestă faptul că prin ordinul Procuraturii Generale nr. 668-p din 27 aprilie 2021, contestat în prezenta acțiune, s-a încetat de drept mandatul constituțional de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, a lui Viorel Morari, de la 27 aprilie 2021. Totodată, ultimului propunându-i-se ca în termen de 5 zile lucrătoare de la momentul aducerii la cunoștință a prezentului ordin, să opteze pentru una din funcțiile vacante de procuror, cu excepția funcției de procuror-șef.

Anterior, completul de judecată în componenta magistraților Stela Procopciuc (președinte), Ion Malanciuc și Diana Stănilă (judecători), au examinat o cauză de contencios administrativ între același părți, obiectul litigiului fiind verificarea legalității ordinului Procurorului General nr. 1294-p din 12 august 2021, prin care s-a încetat raporturile de serviciu cu procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, dlui Viorel Morari, de la 12 august 2021, în legătură cu neexprimarea unei opțiuni supra unei alte funcții de procuror, pe care să o ocupe, după încetarea mandatului de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Prin încheierea din 13 martie 2024 a Curții Supreme de Justiție, emisă în completul de judecată în componenta magistraților Stela Procopciuc (președinte), Ion Malanciuc și Diana Stănilă (judecători) s-a declarat inadmisibil recursul depus de către Viorel Morari.

Din analiza încheierii din 13 martie 2024 a Curții Supreme de Justiție rezultă că instanța de recurs a reținut ca fiind întemeiate concluziile instanței de apel precum că Procuratura Generală a întreprins toate măsurile corespunzătoare pentru a acorda lui Viorel Morari posibilitatea reală de a-și alege o funcție vacantă de procuror, însă reieșind din conduita exteriorizată de către Viorel Morari, care a exprimat dezinteres în 3 valorificarea drepturilor sale nu a formulat nici o opțiune față de funcțiile vacante disponibile și admisibile. Astfel, instanța de apel a constatat că ultimul a refuzat la realizarea posibilității de a fi încadrat într-o altă funcție de procuror. Totodată, instanța de apel a reținut că la emiterea ordinului nr.1294-p din 12 august 2021, a fost respectată procedura de emitere a ordinului, care a fost în corespundere cu normele legii materiale aplicabile speței.

În aceste circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că cauzele de contencios administrativ menționate sunt într-o conexiune directă, or, ordinul nr. 1294-p din 12 august 2021 cu privire la încetarea raporturilor de serviciu, care a fost obiectul litigiului examinat anterior de către judecătorii Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, a fost emis ca rezultat al refuzului procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari de a opta pentru una din funcțiile vacante de procuror, cu excepția de procuror-șef, propunere înaintată prin ordinul nr. 668-p din 27 aprilie 2021 cu privire la încetarea de drept a mandatului constituțional, care face obiectul prezentului litigiu.

Mai mult, faptul că judecătorii Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă anterior prin încheierea din 13 martie 2024 a Curții Supreme de Justiție și-au expus opinia asupra legalității și temeiniciei ordinului nr.1294-p din 12 august 2021 cu privire la încetarea raporturile de serviciu cu procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, ar pune la îndoială obiectivitatea acestora la verificarea legalității ordinului nr. 668-p din 27 aprilie 2021 cu privire la încetarea de drept a mandatului constituțional, care a stat la baza emiterii ordinului nr.1294-p din 12 august 2021. Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele invocate de judecătorii Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă ca temei de abținere de la judecată, sunt justificate, or, există motive întemeiate, care pot pune la îndoială obiectivitatea acestora la examinarea prezentei spețe, deoarece anterior s-au expus asupra legalității și temeiniciei ordinului nr.1294-p din 12 august 2021, care a fost emis ca refuz de a accepta propunerea de a opta pentru una din funcțiile vacante de procuror, formulată în pct. 2 din ordinul 668-p din 27 aprilie 2021, legalitatea căruia urmează a fi verificată.

În circumstanțele conturate supra, pentru a nu ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorilor Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă și de a exclude orice îndoială legitimă în această privință, pentru soluționarea obiectivă, imparțială a cauzei și pentru a oferi garanțiile suficiente a unui proces echitabil la judecarea prezentei cauze, se impune admiterea declarația de abținere. De altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului promovează constant principiul aparenței de imparțialitate, conform căruia esențial în derularea unui proces echitabil nu este credința de imparțialitate a celui ce judecă, ci percepția în acest sens a celui judecat. Curtea a amintit cu referire la cauza Padovani c. Italiei (26 februarie 1993, par 27), că este fundamental ca într-o societate democratică tribunalele să inspire încredere justițiabililor, art. 6 par. 1 din Convenție impunând ca fiecare instanță să fie imparțială.

Scopul pentru care judecătorii trebuie să fie independenți este tocmai realizarea unei justiții imparțiale. Potrivit principiilor de la Bangalore cu privire la conduita judiciară, adoptate în 4 2002, imparțialitatea este esențială pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare. Ea privește nu doar hotărârea însăși, ci și întreg procesul prin care se ajunge la aceasta. Judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar în care i-ar putea părea unui observator rezonabil că judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Între astfel de cazuri se numără și cazul în care judecătorul este subiectiv sau are o prejudecată reală cu privire la una din părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces.

Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite propunerea de recuzare înaintată de către Viorel Morari, judecătorilor Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă și declarația de abținere a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă de la judecarea în ordine de recurs, a cauzei de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Viorel Morari împotriva Procuraturii Generale, terț Consiliul Superior al Procurorilor privind anularea ordinului nr. 668-p din 27 aprilie 2021 cu privire la încetarea de drept a mandatului constituțional.

În conformitate cu art. 50, alin. (1) și (2), art. 202 alin. (1), (3) și (4) și art. 230 din Codul administrativ Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție dispune: Se admite propunerea de recuzare înaintată de către Viorel Morari, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă și declarația de abținere de la judecată a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă de la judecarea în ordine de recurs, a cauzei de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Viorel Morari împotriva Procuraturii Generale, terț Consiliul Superior al Procurorilor privind anularea ordinului nr. 668-p din 27 aprilie 2021 cu privire la încetarea de drept a mandatului constituțional.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Mariana Ursachi Anatolie Țurcan 5