3ra-453/23 — cu privire la anularea ordinului

Dosarul nr. 3ra-453/23

2-21113816-01-3ra-19042023

Î N C H E I E R E

18 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Mariana Ursachi

Anatolie Țurcan

examinând propunerea de recuzare înaintată de către Viorel Morari, judecătorilor

Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă și declarația

de abținere de la judecată a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc,

Ion Malanciuc și Diana Stănilă,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Viorel

Morari împotriva Procuraturii Generale, terț Consiliul Superior al Procurorilor privind

anularea ordinului nr. 668-p din 27 aprilie 2021 cu privire la încetarea de drept a

mandatului constituțional,

constată:

La 29 iunie 2021, Viorel Morari a înaintat acțiune în contencios administrativ

împotriva Procuraturii Generale privind anularea ordinului nr. 668-p din 27 aprilie 2021

cu privire la încetarea de drept a mandatului constituțional.

Prin încheierea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

atras în proces în calitate de persoană terță, Consiliul Superior al Procurorilor.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin hotărârea din 19 mai 2022 a respins

acțiunea, ca neîntemeiată.

Prin decizia din data de 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de către Viorel Morari împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

Decizia instanței de apel din 14 decembrie 2022 a fost contestată cu recurs de către

Viorel Morari, la 16 decembrie 2022.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prezenta cauză a fost distribuită spre

examinare, în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a

Dosarelor, la 14 martie 2024, judecătorului raportor al Curții Supreme de Justiție, Diana

Stănilă.

Potrivit dispoziției Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 51 din

07 martie 2024 judecătorul Diana Stănilă face parte din completul nr.1 în cauzele de

contencios administrativ în componența magistraților: Stela Procopciuc (președinte), Ion

Malanciuc și Diana Stănilă (judecători).

La 08 aprilie 2024 Viorel Morari a înaintat propunere de recuzare judecătorilor

Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă,

1

menționând că judecătorii nominalizați au examinat un litigiu între aceleiași părți și cu

același obiect.

În opinia lui Viorel Morari dubiile privind imparțialitatea judecătorilor menționați

supra sunt serioase, deoarece examinând un dosar, între aceleași părți și cu același

obiect: cea de eliberare din funcția de procuror, în baza ordinului 1294-p denotă clar ce

opinie vor avea judecătorii în alt dosar, între aceleași părți și cu același obiect: cea prin

care s-a decis încetarea mandatului de șef al Procuraturii anticorupție, prin ordinul 668-

p.

Judecătorii Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana

Stănilă la 12 aprilie 2024 au declarat abținere de la judecarea cauzei de contencios

administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Viorel Morari împotriva Procuraturii

Generale, terț Consiliul Superior al Procurorilor privind anularea ordinului nr. 668-p din

27 aprilie 2021 cu privire la încetarea de drept a mandatului constituțional, invocând

circumstanțe ce fac imposibilă participarea la examinarea prezentului litigiu.

Drept motiv de abținere de la judecată judecătorii Stela Procopciuc, Ion Malanciuc

și Diana Stănilă au menționat că anterior au participat la examinarea cauzei de

contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Viorel Morari împotriva

Procuraturii Generale, terț Consiliul Superior al Procurorilor privind anularea ordinului

nr. 1294-p din 12 august 2021 cu privire la încetarea raporturilor de serviciu.

Prin încheierea din 13 martie 2024 a Curții Supreme de Justiție, completul de

judecată în componenta magistraților Stela Procopciuc (președinte), Ion Malanciuc și

Diana Stănilă (judecători) au declarat inadmisibil recursul depus de către Viorel Morari

Având în vedere conexiunea directă a acestor acțiuni au solicitat abținerea de la

judecarea prezentei cauze în ordine de recurs, or anterior au examinat o cauză între

aceleași părți și care au un obiect și pretenții similare.

Studiind argumentele invocate în propunerea de recuzare și în declarația de abținere

raportate la materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că propunerea de recuzare înaintată de către Viorel Morari judecătorilor Stela

Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă și declarația de abținere înaintată de

judecătorii Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă urmează a fi admise din

următoarele motive.

În conformitate cu art.202, alin.(1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat

în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.

Conform art. 50, alin. (1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o

procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora

există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Articolul 50, alin. (2) din Codul administrativ, stipulează că motivul indicat la alin.

(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea

publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori

cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi

contestat în privința unui participant la această procedură;

2

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea

probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.

Totodată, art. 50, alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră care nu

este exhaustivă motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

Astfel, este de menționat că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul

normei art. 50, alin. (2) din Codul administrativ, a indicat că motivele de justificare a

neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura

contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi

reglementate și alte astfel de motive.

Viorel Morari, în propunerea de recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, a indicat că judecătorii nominalizați

anterior au examinat un litigiu între aceleiași părți și cu același obiect, prin urmare pot

apărea dubiile privind imparțialitatea judecătorilor.

Judecătorii Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă au declarat abținere de

la judecată, motivând că anterior au participat la examinarea unei cauze de contencios

administrativ între aceleași părți și care au un obiect și pretenții similare, iar prin prisma

art. 50, alin. (1) și (2) din Codul administrativ consideră că nu pot participa la

examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.

Analizând argumentele invocate în propunerea de recuzare înaintată de către Viorel

Morari și declarația de abținere de la judecată, în coraport cu prevederile legale sus-

citate Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție le consideră întemeiate, or

materialele cauzei atestă faptul că prin ordinul Procuraturii Generale nr. 668-p din 27

aprilie 2021, contestat în prezenta acțiune, s-a încetat de drept mandatul constituțional de

procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, a lui Viorel Morari, de la 27 aprilie 2021.

Totodată, ultimului propunându-i-se ca în termen de 5 zile lucrătoare de la momentul

aducerii la cunoștință a prezentului ordin, să opteze pentru una din funcțiile vacante de

procuror, cu excepția funcției de procuror-șef.

Anterior, completul de judecată în componenta magistraților Stela Procopciuc

(președinte), Ion Malanciuc și Diana Stănilă (judecători), au examinat o cauză de

contencios administrativ între același părți, obiectul litigiului fiind verificarea legalității

ordinului Procurorului General nr. 1294-p din 12 august 2021, prin care s-a încetat

raporturile de serviciu cu procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, dlui Viorel Morari,

de la 12 august 2021, în legătură cu neexprimarea unei opțiuni supra unei alte funcții de

procuror, pe care să o ocupe, după încetarea mandatului de procuror-șef al Procuraturii

Anticorupție.

Prin încheierea din 13 martie 2024 a Curții Supreme de Justiție, emisă în completul

de judecată în componenta magistraților Stela Procopciuc (președinte), Ion Malanciuc și

Diana Stănilă (judecători) s-a declarat inadmisibil recursul depus de către Viorel Morari.

Din analiza încheierii din 13 martie 2024 a Curții Supreme de Justiție rezultă că

instanța de recurs a reținut ca fiind întemeiate concluziile instanței de apel precum că

Procuratura Generală a întreprins toate măsurile corespunzătoare pentru a acorda lui

Viorel Morari posibilitatea reală de a-și alege o funcție vacantă de procuror, însă

reieșind din conduita exteriorizată de către Viorel Morari, care a exprimat dezinteres în

3

valorificarea drepturilor sale nu a formulat nici o opțiune față de funcțiile vacante

disponibile și admisibile. Astfel, instanța de apel a constatat că ultimul a refuzat la

realizarea posibilității de a fi încadrat într-o altă funcție de procuror. Totodată, instanța

de apel a reținut că la emiterea ordinului nr.1294-p din 12 august 2021, a fost respectată

procedura de emitere a ordinului, care a fost în corespundere cu normele legii materiale

aplicabile speței.

În aceste circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

cauzele de contencios administrativ menționate sunt într-o conexiune directă, or, ordinul

nr. 1294-p din 12 august 2021 cu privire la încetarea raporturilor de serviciu, care a fost

obiectul litigiului examinat anterior de către judecătorii Stela Procopciuc, Ion Malanciuc

și Diana Stănilă, a fost emis ca rezultat al refuzului procurorul-șef al Procuraturii

Anticorupție, Viorel Morari de a opta pentru una din funcțiile vacante de procuror, cu

excepția de procuror-șef, propunere înaintată prin ordinul nr. 668-p din 27 aprilie 2021

cu privire la încetarea de drept a mandatului constituțional, care face obiectul

prezentului litigiu.

Mai mult, faptul că judecătorii Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă

anterior prin încheierea din 13 martie 2024 a Curții Supreme de Justiție și-au expus

opinia asupra legalității și temeiniciei ordinului nr.1294-p din 12 august 2021 cu privire

la încetarea raporturile de serviciu cu procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel

Morari, ar pune la îndoială obiectivitatea acestora la verificarea legalității ordinului nr.

668-p din 27 aprilie 2021 cu privire la încetarea de drept a mandatului constituțional,

care a stat la baza emiterii ordinului nr.1294-p din 12 august 2021.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

argumentele invocate de judecătorii Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion

Malanciuc și Diana Stănilă ca temei de abținere de la judecată, sunt justificate, or, există

motive întemeiate, care pot pune la îndoială obiectivitatea acestora la examinarea

prezentei spețe, deoarece anterior s-au expus asupra legalității și temeiniciei ordinului

nr.1294-p din 12 august 2021, care a fost emis ca refuz de a accepta propunerea de a

opta pentru una din funcțiile vacante de procuror, formulată în pct. 2 din ordinul 668-p

din 27 aprilie 2021, legalitatea căruia urmează a fi verificată.

În circumstanțele conturate supra, pentru a nu ridica îndoieli cu privire la

imparțialitatea judecătorilor Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă și de a

exclude orice îndoială legitimă în această privință, pentru soluționarea obiectivă,

imparțială a cauzei și pentru a oferi garanțiile suficiente a unui proces echitabil la

judecarea prezentei cauze, se impune admiterea declarația de abținere.

De altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului promovează

constant principiul aparenței de imparțialitate, conform căruia esențial în derularea unui

proces echitabil nu este credința de imparțialitate a celui ce judecă, ci percepția în acest

sens a celui judecat.

Curtea a amintit cu referire la cauza Padovani c. Italiei (26 februarie 1993, par 27),

că este fundamental ca într-o societate democratică tribunalele să inspire încredere

justițiabililor, art. 6 par. 1 din Convenție impunând ca fiecare instanță să fie imparțială.

Scopul pentru care judecătorii trebuie să fie independenți este tocmai realizarea unei

justiții imparțiale.

Potrivit principiilor de la Bangalore cu privire la conduita judiciară, adoptate în

4

2002, imparțialitatea este esențială pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare. Ea

privește nu doar hotărârea însăși, ci și întreg procesul prin care se ajunge la aceasta.

Judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar în care i-ar putea părea unui

observator rezonabil că judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Între astfel de

cazuri se numără și cazul în care judecătorul este subiectiv sau are o prejudecată reală cu

privire la una din părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru

proces.

Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite propunerea de recuzare înaintată de către Viorel

Morari, judecătorilor Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă și declarația de

abținere a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și

Diana Stănilă de la judecarea în ordine de recurs, a cauzei de contencios administrativ,

intentată la acțiunea depusă de către Viorel Morari împotriva Procuraturii Generale, terț

Consiliul Superior al Procurorilor privind anularea ordinului nr. 668-p din 27 aprilie

2021 cu privire la încetarea de drept a mandatului constituțional.

În conformitate cu art. 50, alin. (1) și (2), art. 202 alin. (1), (3) și (4) și art. 230 din

Codul administrativ Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se admite propunerea de recuzare înaintată de către Viorel Morari, judecătorilor

Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă și declarația

de abținere de la judecată a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc,

Ion Malanciuc și Diana Stănilă de la judecarea în ordine de recurs, a cauzei de

contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Viorel Morari împotriva

Procuraturii Generale, terț Consiliul Superior al Procurorilor privind anularea ordinului

nr. 668-p din 27 aprilie 2021 cu privire la încetarea de drept a mandatului constituțional.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Mariana Ursachi

Anatolie Țurcan

5