3ra-537/23 — Anularea actulului administrativ

La 4 iunie 2021, Constantin Cojocari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare nr. 150/10 din 19 mai 2021.

Prin hotărârea din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Constantin Cojocari împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil. S-a anulat actul de constatare nr. 150/10 din 19 mai 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate.

La 11 martie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 6 iulie 2022 a depus motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi cu privire la respingerea cererii de chemare în judecată înaintată de Constantin Cojocari.

Prin decizia din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de apel înaintată de Autoritatea Națională de Integritate. S-a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 14 februarie 2022 și s-a emis o nouă decizie prin care: S-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ, înaintată de Constantin Cojocari împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

La 6 martie 2023, Constantin Cojocari reprezentat de avocatul Vasile Istratii a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii prin care să fie menținută hotărârea primei instanțe.

La 7 iunie 2023 Constantin Cojocari, a depus supliment la recurs, in conținutul căruia a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, în special a prevederilor art. 23 alin. (6). 1

Art.121 din Codul de procedură civilă: „În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluţionarea unei cauze, instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională. La ridicarea excepției de neconstituționalitate şi sesizarea Curţii Constituţionale, instanţa nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părţi sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanţa de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluţionarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curţii Constituţionale având ca obiect prevederile contestate. Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac şi care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă până la pronunţarea Curţii Constituţionale asupra excepției de neconstituționalitate se amână pledoariile. Dacă nu sânt întrunite cumulativ condiţiile specificate la alin.(2), instanţa refuză ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu fondul cauzei. Instanţa de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.”

Art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova: „Curtea Constituțională exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor şi hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi ordonanțelor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.”

În acest context, instanța reține că, în cadrul aceleiași ședințe, a examinat admisibilitatea recursului depus de Constantin Cojocari reprezentat de 2 avocatul Vasile Istratii și, prin încheierea din 11 martie 2026 a Curții Supreme de Justiție, l-a declarat inadmisibil.

Pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții Constituționale, este necesară întrunirea cumulativă a tuturor condițiilor imperative prevăzute la art. 121 din Codul de procedură civilă.

Potrivit alineatului (5) al articolului menționat, excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată doar în cazul dacă cererea de recurs împotriva deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.

Prin urmare, declararea inadmisibilității recursului depus de Constantin Cojocari reprezentat de avocatul Vasile Istratii face imposibilă ridicarea excepției de neconstituționalitate, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile imperative prevăzute de lege.

În aceste circumstanțe, cererea depusă de Constantin Cojocari cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale urmează a fi respinsă.

Ținând cont de cele expuse supra şi în temeiul art. 195, 230 din Codul administrativ, art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Constantin Cojocari privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Constantin Cojocari împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 3