3-37/24 — Cu privire la anularea actului administrativ

În data de 30 decembrie 2024 Ghenadie Pîrlii, reprezentat de avocatul Vitalie Zama a depus la Curtea Supremă de Justiţie cerere de contestare împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor, prin care a solicitat anularea deciziei Comisiei de evaluare a procurorilor nr. 29 din 18 decembrie 2024 cu privire la candidatura lui Ghenadie Pîrlii, candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecţia şi evaluarea procurorilor din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor şi dispunerea reevaluării de către Comisia de Evaluare a Procurorilor a candidaturii lui Ghenadie Pîrlii, candidat la funcţia de membru al Colegiului pentru selecţia şi evaluarea procurorilor din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din data de 14 ianuarie 2025 s-a primit spre examinare în procedura contenciosului administrativ contestația formulată de către Ghenadie Pîrlii, reprezentat de avocatul Vitalie Zama împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor. Totodată s-a informat participanții că, contestația va fi examinată în ședință publică pe data de 04 februarie 2025, ora 10.30, sala 4 în incinta Curţii Supreme de Justiţie (str. Petru Rareş,18 mun. Chişinău).

În data de 30 ianuarie 2025, prin intermediul poștei electronice, Ghenadie Pîrlii, reprezentat de avocatul Vitalie Zama, a depus cerere, prin care a solicitat recuzarea judecătorului Ion Malanciuc de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare depusă de Ghenadie Pîrlii împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor privind anularea deciziei nr. 29 din 18 decembrie 2024 şi dispunerea reevaluării de către Comisia de evaluarea a procurorilor.

În motivarea cererii de recuzare, a indicat că, transferarea unor judecători, cu titlu temporar, la Curtea Supremă de Justiție, precum şi examinarea de către judecătorii transferați temporar a prezentei cauze, pune în discuție chestiunea legalității desemnării lor, dar şi a caracterului de „tribunal stabilit de lege”.

A menționat că la pct. 46 din hotărârea nr. 12 din 12 mai 2016 Curtea Constituționale a statuat că, având în vedere statutul Curții Supreme de Justiție de instanță supremă de drept comun, unica instanță judecătorească 1 de acest grad, instituția transferului nu are incidență în situația judecătorilor Curții Supreme de Justiție. În cazul în care intervine vacanța funcţiei pentru un judecător al Curţii Supreme de Justiţie, locul acestuia nu poate fi ocupat prin transfer de un judecător de la o altă instanță. Cauzele lui ar putea fi preluate doar de un alt judecător de la Curtea Supremă de Justiţie sau de un nou judecător numit de Parlament pentru această funcţie.

Astfel, hotărârea menționată nu este anulată, respectiv este în vigoare, produce efecte juridice și este obligatorie în aplicare. Deci, judecarea cauzelor în Curtea Supremă de Justiţie de către judecătorii ai instanţelor de fond, reprezintă un nonsens juridic, fapt care afectează modalitatea constituirii unei asemenea instanţe.

În ceea ce privește detașarea judecătorilor recuzați a indicat că prevederile art. 202 din Legea nr. 544 din 20.07.1995 prevede expres că: „judecătorul poate fi detașat din funcţie, cu consimțământul său, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în scopul îndeplinirii unei funcţii în cadrul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei sau al subdiviziunii Ministerului Justiţiei care asistă Agentul Guvernamental”.

Astfel, detașarea unui judecător nu poate fi realizată decât în Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei sau al subdiviziunii Ministerului Justiţiei, nicidecum nu în Curtea Supremă de Justiţie.

Reclamantul Ghenadie Pîrlii şi reprezentantul acestuia avocatul Vitalie Zama au fost convocați în ședința de judecată, însă nu s-au prezentat. Completul de judecată a dispus examinarea cererii de recuzare în absența acestora, or au fost citați legal.

În cadrul ședinței de judecată reprezentantul Comisiei de evaluare a procurorilor, Valeriu Cernei a solicitat respingerea sesizării, considerăm că circumstanțele din cerere nu reprezintă temei de imparțialitate a judecătorilor.

Art. 49 din Codul administrativ prevede următoarele: „Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acţioneze persoanele care: a) înseşi au statut de participant la procedura administrativă; b) sunt membri de familie ai unui participant; c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant; d) sunt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură administrativă; 2 e) desfăşoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o instituţie de drept public participantă la procedura administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acţionat în mod similar în afara calităţii lor funcţionale/de serviciu. (2) Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populaţie sau grup profesional ale cărui interese comune sunt atinse de chestiunea în cauză. (3) Membru de familie în sensul alin.(1) lit. b) şi d) sunt: a) logodnicul/logodnica; b) soţul/soţia; c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv; d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată sunt legate unele de altele ca părinţii cu copilul (părinţi educatori şi copil îngrijit). (4) Persoanele indicate la alin.(3) se consideră membri de familie şi atunci când căsătoria pe care se întemeia relaţia sau comunitatea domestică nu mai există dacă persoanele sunt legate în continuare între ele ca soţ şi soţie sau ca părinţi şi copil.

Art. 50 din Codul administrativ reglementează că: „Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acţiona, de asemenea, persoanele în privinţa cărora există un motiv de justificare a neîncrederii faţă de o exercitare imparţială a funcţiei. Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acţionează pentru autoritatea publică: a) întreţine relaţii personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) şi-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privinţa unui participant la această procedură; c) şi-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal faţă de rezultatul procedurii administrative.”

Art. 50, alin. (1), lit. e) din Codul de procedură civilă prevede că: „Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.”

Art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție relevă că: „În cazul în care buna funcţionare a Curţii Supreme de Justiţie este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanţele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcţiei de judecător al Curţii Supreme de Justiţie. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puţin 11 dintre posturile de judecător 3 al Curţii Supreme de Justiţie, iar judecătorii temporar transferaţi revin în funcţiile deţinute înaintea transferului. Pe perioada transferului, judecătorii transferaţi primesc salariul judecătorului Curţii Supreme de Justiţie, raportat la vechimea în muncă respectivă.”

Totodată, prin hotărârea nr. 506/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a prelungit termenul de transfer temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin a 11 posturi de judecător, pentru judecătorii: Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni, Boris Talpă și Ghenadie Eremciuc.

Drept urmare, ținând cont de circumstanțele enunțate supra, Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție prin dispoziţia nr. 89 din 14 mai 2024 „Cu privire la modificarea dispoziţiei nr. 29 din 29 martie 2022 cu privire la instituirea completului de judecată special”, s-a modificat componenţa Completului de judecată special pentru examinarea contestaţiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, după cum urmează: Ion Malanciuc – preşedinte, Oxana Parfeni, Diana Stănilă – judecători, membru supleant – Lilia Roic-Botezatu, judecător.

Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept citate la pct. 11-15, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate de avocatul Vitalie Zama, în interesele reclamantului Ghenadie Pîrlii, cu privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată special, Ion Malanciuc, nu sunt justificate şi comportă un conținut declarativ, or, nu poate fi admisă recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitate dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept şi de fapt pentru înaintarea recuzării.

În aceeași ordine de idei, chestiunea transferului temporar al judecătorului la Curtea Supremă de Justiție nu produce în mod automat şi în lipsa oricărui material probator îndoieli în privința obiectivității, imparțialității şi nepărtinirii judecătorului respectiv.

În speță, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a judecătorului vizat nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea magistratului respectiv la judecarea cauzei, 4 după cum reglementează dispozițiile art. 50 din Codul de procedură civilă. Or, criticile înaintate de avocatul Vitalie Zama, în interesele reclamantului Ghenadie Pîrlii în cererea de recuzare, se referă, în esență, la dezacordul cu privire la modul de numire a magistratului în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, circumstanță care nu cade sub incidența art. 50 din Codul administrativ şi care constituie o suspiciune declarativă de imparțialitate, nefiind probată în acest sens.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, cadrul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, al unor judecători, inclusiv a judecătorului Ion Malanciuc, este Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, care este în vigoare şi poartă un caracter obligatoriu, fiind executorie și opozabilă tuturor subiecților de drept.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că suportul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a unor judecători din cadrul instanțelor judecătorești naționale, inclusiv a judecătorului Ion Malanciuc și ulterior prelungit termenul de transfer temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin a 11 posturi de judecător, este Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, şi anume art. 21 alin. (8), care actualmente este în vigoare, poartă un caracter obligatoriu, este executorie și este opozabilă tuturor subiecților de drept.

De altfel, hotărârile nr. 142/8 din 02 mai 2023 și nr. 506/31 02 noiembrie 2023 ale Consiliului Superior al Magistraturii sunt în vigoare și produc efecte juridice în continuare.

Mai mult ca atât, prin decizia Curții Constituționale nr. 100 din 10 august 2023 de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 123a/2023, nr. 159g/2023 și nr. 169g/2023 pentru controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (transferul temporar al unor judecători la Curtea Supremă de Justiție), s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Suplimentar, Completul de judecată consideră necesar de a menționa că, în aspectul de ține de soluția pe marginea cererii de recuzare în care se invocă ilegalitatea transferului temporar al judecătorului, jurisprudența Curţii Supreme de Justiție este una consacrată, relevanță situației prezentând atât cauzele în care, la fel, s-au examinat cererile de contestare împotriva 5 Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor (e.g. dosar nr. 3-24/24, 3-11/24, 03-2/24, 03-33/23, 3rh-29/23, 03-2/24 etc.).

Respectiv, din moment ce practica judiciară, la acest capitol, este una bine consolidată, unitară şi publică, Completul de judecată constată caracterul vădit abuziv al cererii de recuzare.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorului Ion Malanciuc la examinarea cererii de contestare depuse de Ghenadie Pîrlii împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare depusă de avocatul Vitalie Zama, în interesele reclamantului Ghenadie Pîrlii judecătorului Completului de judecată special, Ion Malanciuc.

În conformitate cu art. 49, art. 50, art. 52, art. 202, alin. (4), art. 230 din Codul administrativ, precum și în corespundere cu art. 53, alin. (5), art. 54, alin. (3) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de avocatul Vitalie Zama, în interesele reclamantului Ghenadie Pîrlii, cu privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată special, Ion Malanciuc de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare depusă de Ghenadie Pîrlii împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor privind anularea deciziei nr. 29 din 18 decembrie 2024 cu privire la candidatura lui Ghenadie Pîrlii, candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecţia şi evaluarea procurorilor din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor şi dispunerea reevaluării de către Comisia de evaluarea a procurorilor. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Diana Stănilă Judecători Oxana Parfeni Lilia Roic-Botezatu 6