3-37/24 — cu privire la anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ
- Temei legal
- anularea deciziei Comisiei de evaluare
3-37/24 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii privind sesizarea Curții Constituționale
privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8, alin. (2), lit. a)
al Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor, depusă de către avocatul Vitalie Zama, în
interesele lui Ghenadie Pîrlii,
Dosarul nr. 3-37/24
nr. PIGD 2-25001605-01-3-06012025
Neîntrunirea condițiilor stabilite la art. 121 din Codul de procedură civilă pentru
admiterea cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate.
20 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică cererea depusă de Vitalie Zama, în
interesele lui Ghenadie Pîrlii, privind ridicarea excepției de
neconstituționalitate a unor prevederi ale Legii nr. 26 din 10 martie
2022,
Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor
declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare
ale judecătorilor și procurorilor, compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
Suduc Olesea, grefier
Cu participarea:
Reclamantului – Ghenadie Pîrlii
Reprezentantului reclamantului – avocatului Vitalie Zama
Reprezentanților pârâtei – avocatului Valeriu Cernei
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 30 decembrie 2024 Ghenadie Pîrlii, reprezentat de avocatul
Vitalie Zama a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de contestare
împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor, prin care a solicitat anularea
deciziei Comisiei de evaluare a procurorilor nr. 29 din 18 decembrie 2024
cu privire la candidatura lui Ghenadie Pîrlii, candidat la funcția de membru
al Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor din subordinea
Consiliului Superior al Procurorilor și dispunerea reevaluării de către
Comisia de Evaluare a Procurorilor a candidaturii lui Ghenadie Pîrlii,
candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea
procurorilor din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din data de 14 ianuarie 2025
s-a primit spre examinare în procedura contenciosului administrativ
contestația formulată de către Ghenadie Pîrlii, reprezentat de avocatul Vitalie
Zama împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor. Totodată s-a informat
participanții că, contestația va fi examinată în ședință publică pe data de 04
februarie 2025, ora 10.30, sala 4 în incinta Curții Supreme de Justiție (str.
Petru Rareș,18 mun. Chișinău).
În data de 30 ianuarie 2025, prin intermediul poștei electronice,
Ghenadie Pîrlii, reprezentat de avocatul Vitalie Zama, a depus cerere, prin
care a solicitat sesizarea Curții Constituționale privind excepția de
1
neconstituționalitate a prevederilor art. 8, alin. (2), lit. a) al Legii nr. 26 din
10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția
de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
Din conținutul sesizării rezultă că obiectul sesizării este omisiunea
legiuitorului de a reglementa „termenul de prescripție” la art. 8, alin. (2), lit.
a) al Legii nr. 26 din 10 martie 2022, care prevede corespunderea
candidatului criteriului de integritate etică dacă „nu a încălcat grav regulile
de etică și conduită profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz,
a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni
reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist
în domeniul dreptului și al unui observator imparțial”.
În cadrul ședinței de judecată Ghenadie Pîrlii, reprezentat de avocatul
Vitalie Zama, au solicitat admiterea cererii privind ridicarea excepției de
neconstituționalitate, a art. 8, alin. (2), lit. a) al Legii nr. 26 din 10 martie
2022, referitor la termenul de prescripției, susținem cererea așa cum a fost
formulată.
Reprezentantul Comisiei de evaluare a procurorilor, Valeriu Cernei a
solicitat respingerea sesizării, susținând că aceste prevederi legale nu sunt
aplicabile cazului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Articolul 14 alin. (6) din Legea nr.26/2022 stipulează că:
„Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu
procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și
nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului
la care participă candidatul respectiv.”
Art. 195 din Codul administrativ prevede următoarele:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 121 din Codul de procedură civilă reglementează că:
„În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de
judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea
Constituțională.
La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale,
instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra
conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea
întrunirii următoarelor condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a) din
Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este
ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
2
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect
prevederile contestate.
Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se
supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă
până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se
amână pledoariile.
Dacă nu sânt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța refuză
ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată
cu fondul cauzei.
Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea
de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori
dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată
admisibilă conform legii.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Analizând cererea cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării
constituționalității unor prevederi legale, în raport cu normele de drept
relevante speței deduse judecății, Completul de judecată special al Curții
Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din motivele
ce succed.
Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție observă
că reclamantul și reprezentantul acestuia contestă la Curtea Constituțională
prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022, și anume sintagma
„Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:
a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională ... a
procurorilor...”, sub aspectul că legiuitorul a omis să reglementeze „termenul
de prescripție”, iar drept consecință lipsa termenelor de prescripție din
articolul menționat supra.
Anterior, prin decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023,
Curtea Constituțională a verificat constituționalitatea unor prevederi din
Legea nr. 26/2022, inclusiv a art. 8 alin. (2) lit. a).
În pofida faptului că, decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie
2023 nu abordează direct problema termenului de prescripție în evaluarea
integrității etice, raționamentele Curții sugerează că o astfel de omisiune
legislativă nu constituie, în sine, o problemă de constituționalitate.
Chiar dacă în decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023
Curtea Constituțională nu a abordat explicit problema termenului de
prescripție, aceasta a subliniat importanța clarității și previzibilității
normelor juridice. În contextul evaluării integrității etice, lipsa unui termen
de prescripție ar putea ridica probleme de previzibilitate, însă Curtea nu a
considerat că acest aspect constituie, în sine, o problemă de
constituționalitate.
3
În acest sens Curtea a recunoscut marja largă de apreciere a
legiuitorului în stabilirea criteriilor și procedurilor de evaluare a candidaților
pentru funcții publice, inclusiv în ceea ce privește standardele de integritate
etică. Astfel, absența unui termen de prescripție poate fi văzută ca o opțiune
legislativă menită să asigure o evaluare cât mai cuprinzătoare a integrității
candidaților.
Mai mult ca atât, în §122 Curtea a notat că decizia de a candida pentru
ocuparea acestor funcții prezumă faptul că candidatul a cunoscut condițiile
stabilite de textul contestat și a admis că va fi verificat din perspectiva
respectării criteriilor de integritate etică și financiară stabilite de lege „în
ultimii 15 ani”. Depunerea cererii de a candida presupune și acordul voluntar
de a fi supus evaluării integrității, precum și convingerea fiecărui candidat
că a respectat în această perioadă criteriile de integritate prevăzute pentru
funcția la care aspiră.
În paragraful 122, Curtea Constituțională subliniază că decizia de a
candida pentru ocuparea unui post în cadrul organelor de autoadministrare
ale judecătorilor și procurorilor presupune cunoașterea condițiilor legale,
inclusiv a celor referitoare la criteriile de integritate etică și financiară.
Astfel, candidatul acceptă implicit că va fi supus unei evaluări din
perspectiva respectării acestora în ultimii 15 ani.
Aplicând acest raționament se deduce că, decizia de a candida
presupune că fiecare candidat cunoaște în mod explicit condițiile de
evaluare, inclusiv faptul că va fi verificat pentru respectarea criteriilor de
integritate pe o perioadă de până la 15 ani. Prin urmare, candidatul își asumă
responsabilitatea că orice faptă care nu respectă aceste criterii, chiar și dacă
este mai veche de 15 ani, poate fi luată în considerare în cadrul evaluării.
Evaluarea pe o perioadă de 15 ani este o opțiune a legiuitorului, care
are în vedere faptul că integritatea unui candidat trebuie evaluată pe o
perioadă extinsă pentru a asigura că aceștia nu au comis fapte care ar putea
afecta încrederea publicului în sistemul de justiție. Astfel, acest termen este
parte integrantă a procedurii de evaluare, iar candidatul, prin depunerea
candidaturii, acceptă această evaluare.
Având în vedere că procesul de evaluare a integrității este transparent
și se bazează pe criterii publicate, candidatul are oportunitatea să se apere și
să justifice orice faptă considerată relevantă în perioada respectivă. Astfel,
nu există o incertitudine privind aplicarea criteriilor, iar faptul că legea nu
include un termen de prescripție nu afectează drepturile fundamentale ale
candidatului, întrucât acesta a fost informat și a consimțit la procesul
evaluării.
În această ordine de idei, cererea depusă de Ghenadie Pîrlii,
reprezentat de avocatul Vitalie Zama, cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale urmează a fi respinsă,
în condițiile în care §122 din decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie
2023 a Curții Constituționale abordează termenul pentru care candidatul la
4
funcția de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor din
subordinea Consiliului Superior al Procurorilor urmează a fi verificat din
perspectiva respectării criteriilor de integritate etică și financiară stabilite de
lege „în ultimii 15 ani”.
Cu atât mai mult, lui Ghenadie Pîrlii potrivit deciziei nr. 29 din 18
decembrie 2024, Comisia de evaluare a procurorilor i-a imputat
necorespunderea criteriului de integritate etică specificat la articolul 8 alin.
(2) lit. c) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, deci norma pentru care se
cerere ridicarea excepției de neconstituționalitate nu urmează a fi aplicată la
soluționarea cauzei.
În conformitate cu art. 14 alin.(6), din Legea privind unele măsuri
aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,
art. 195 și art. 230 din Codul administrativ, precum în a art. 121 din Codul
de procedură civilă,
COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții
Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva
deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de către avocatul Vitalie Zama, în interesele
lui Ghenadie Pîrlii, privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și
sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității a
unor prevederi din articolul 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26 privind unele
măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor din 10 martie 2022.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
5