1re-119/2018 — art. 313 CPP

Prin încheierea Judecătoriei Cahul, /sediul Central/ din 30 martie 2018, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea depusă de petiționarul Cerven Mihail împotriva ordonanței emisă de procurorul Procuraturii Anticorupție, Palencu Radu din 15 decembrie 2017 și a procurorului ierarhic superior din 08 februarie 2018, privind încetarea urmăririi penale a executorului judecătoresc, Condrea Nadejda.

Încheierea primei instanțe, a fost atacată cu recurs de către petiționarul Cerven Mihail prin care a solicitat casarea acesteia, și constatarea încălcării drepturilor acestuia, invocând aceleași motive ca și în plângere, suplimentar invocând că, prima instanță la examinarea plângerii nu a luat în considerație probele prezentate de el, nu este de acord cu argumentul primei instanțe precum că el nu a reușit să explice cum au fost achitate sumele în contul pensiei alimentare și că a încurcat chitanțele, menționând că, prin chitanțe clar se observă pentru ce au fost achitate acele sume, fiind plăți diferite cu sume diferite, prima instanță a luat în considerație argumentele executorului judecătoresc, Condrea Nadejda în legătură cu verificarea listelor pentru plată, astfel instanța a constatat că nu au fost careva greșeli privind achitarea plăților, nu este de acord cu argumentul primei instanțe precum că, dânsul nu a contestat încheierile executorului judecătoresc, îl consideră neîntemeiat, or, pentru a contesta aceste încheieri în primul rând trebuie primite și studiate, însă el nu a primit respectivele încheieri, deoarece executorul judecătoresc le-a expediat la o altă adresă sau le-a primit o altă persoană, acest fapt fiind confirmat de lipsa semnăturii sale pe avizul de recepție a scrisorii poștale, nu găsește necesar contestarea acestor încheieri în condiția în care își execută obligațiile achitând regulat pensia alimentară, indicând că a calculat termenul de 1 contestare din momentul recepționării încheierii, necunoscând faptul că termenul se calculează din momentul pronunțării încheierii.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 iunie 2018, a fost respins ca fiind depus peste termen recursul declarat.

Pentru a decide astfel, instanța de recurs a constatat că încheierea a fost pronunțată la data de 30 martie 2018 iar conform ștampilei de intrare a Curții de Apel, recursul a fost înaintat la data de 14 mai 2018(potrivit ștampilei aplicate pe plic, f.d.128) cu încălcarea termenului de atac cu recurs. Mai mult, instanța de recurs a conchis că, la pronunțarea încheierii judecătorului de instrucție a Judecătoriei Cahul, sediul Central din 30 martie 2018, petiționarul Cerven Mihail cât și avocatul acestuia Topal Fiodor nu au fost prezenți, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal al ședinței de judecată din 30 martie 2018, (f.d.78), însă la ședința de judecată din 22 martie 2018, petiționarul Cerven Mihail cât și avocatul acestuia Topal Fiodor au fost prezenți, fiind informați despre amânarea pronunțării încheierii la data de 30 martie 2018, ora 09:30, însă din motive necunoscute instanței, ultimii nu au fost prezenți la pronunțare. Prin urmare, instanța de recurs, a conchis că recurentul a cunoscut despre examinarea plângerii sale și urma să se informeze de soarta plângerii și soluția adoptată de instanță, după cum sugerează și jurisprudența CtEDO, Cerven Mihail trebuia să întreprindă toate măsurile procesuale necesare (Van Harn versus Germany, nr.7557/03 din 1109.2007), și să conteste în termenul legal hotărârea primei instanțe, fapt însă ignorat de acesta, ce a generat omiterea termenului prescris la depunerea cererii de recurs. Mai mult, instanța de recurs a menționat că la materialele dosarului nu sunt prezentate probe care ar demonstra imposibilitatea recurentului de a declara recurs în termen, ultimul indicând că a calculat termenul de contestare din momentul recepționării încheierii, necunoscând faptul că termenul se calculează din momentul pronunțării încheierii.

Decizia instanței de recurs este contestată cu recurs în anulare de către petiționarul Cerven Mihail care fără a invoca vreun temei prevăzut de art. 453 Cod de procedură penală, solicită admiterea recursului în anulare, casarea deciziei instanței de recurs, casarea încheierii primei instanțe, invocând argumente similare cu cele indicate în recursul său(pct. 2 din decizie), suplimentar invocând că, i-au fost încălcate drepturile constituționale, instanța de recurs eronat a respins recursul ca fiind depus peste termen, or, a indicat că după ce a primit decizia prin poștă(este anexată dovada primirii) a înaintat recursul în 5 zile. 2

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, Colegiul penal remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 iunie 2018, adoptată în ordinea reglementată de art. 449 Cod de procedură penală, prin care nu a fost judecată cauza în fond, dar s-a examinat recursul declarat împotriva încheierii primei instanțe prin care a fost respinsă plângerea depusă de petiționarul Cerven Mihail, împotriva ordonanțelor, privind refuzul tragerii la răspundere penală a executorului judecătoresc, Condrea Nadejda, nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 iunie 2018, este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare.

În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură penală, Colegiul penal va decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. 3

Conducându-se de prevederile art. 453, art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către Cerven Mihail, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 iunie 2018, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 21 noiembrie 2018. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 4