1ra-1371/2018 — art. 201-1 alin. 1 CP

1ra-1371/2018 — art. 201-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1371/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma, Anatolie Țurcan, Elena Cobzac,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

inculpații Culin Sergiu și Culin Raisa, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 martie 2018, în cauza

penală în privința lui

Culin Sergiu XXXXX, născut la XXXXX, originar din

XXXXX, domiciliat în XXXXX,

Culin Raisa Iacob, născută la XXXXX, originară din

XXXXX, domiciliată în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță:

de la 14.05.2015 – până la 01.12.2017

instanța de apel:

de la 27.12.2017 – până la 12.03.2018

instanța de recurs ordinar:

de la 11.06.2018 – până la 02.10.2018

A C O N S T A T A T :

2017, Culin Sergiu și Culin Raisa au fost achitați de sub învinuirea de

săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal, pe motiv

că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

de către organul de urmărire penală, a fost învinuită pentru faptul că la 10

octombrie 2014, aproximativ la ora 11:00, împreună cu Culin Sergiu,

aflându-se în localitatea Codreanca, r-nul Strășeni, la domiciliul cet. Huzun

1

Iacob, care este tatăl său, în continuarea acțiunilor infracționale ale soțului

său, care a aplicat violență față de Huzun Iacob, manifestată prin lovirea

acestuia cu capul de butoi, fără careva motiv, manifestând un

comportament violent, a aplicat violență psihologică asupra tatălui său,

prin exprimarea cu cuvinte necenzurate în adresa acestuia, după care a luat

o găleată cu apă pe care i-a turnat-o în cap, înjosindu-i onoarea și

demnitatea, astfel provocându-i o stare de tensiune, soldată cu suferință

fizică și psihică.

Acțiunile lui Culin Raisa, de către organul de urmărire penală, au fost

încadrate în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal – violența în familie, adică

acțiunea sau inacțiunea intenționată, manifestată fizic sau verbal, comisă

de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a

provocat suferință psihică și fizică, cu cauzarea de prejudiciu material și

moral.

2.1. Prin aceeași sentință, prima instanță a constatat că Culin Sergiu

XXXXX, de către organul de urmărire penală, a fost învinuit pentru faptul

că la 10 octombrie 2014, aproximativ la ora 11:00, împreună cu Culin Raisa,

aflându-se în localitatea Codreanca, r-nul Strășeni, la domiciliul cet. Huzun

Iacob, fără careva motiv au inițiat un conflict cu acesta, în cadrul căruia

Culin Sergiu, manifestând un comportament violent, a aplicat violență

psihologică asupra socrului său, prin exprimarea cu cuvinte necenzurate în

adresa acestuia, l-a înjosit și i-a provocat stare de tensiune și suferință

psihică, apoi prin îmbrâncire l-a apucat de haine și de gât și l-a dat cu capul

de un butoi care se afla în ogradă. În același timp Culin Raisa, urmărind

același scop infracțional, în vederea continuării acelorași acțiuni

infracționale, a luat o găleată cu apă pe care a turnat-o în cap tatălui ei,

cauzându-i astfel dureri fizice și suferințe psihice. Ulterior Culin Sergiu,

numindu-l pe Huzun Iacob cu cuvinte necenzurate, l-a alungat din ogradă.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 176 din 19.11.2014, lui

Huzun Iacob i-au fost cauzate leziuni ce se califică ca vătămări corporale

ușoare.

Acțiunile lui Culin Sergiu, de către organul de urmărire penală, au fost

încadrate în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal – violența în familie, adică

acțiunea sau inacțiunea intenționată, manifestată fizic sau verbal, comisă

de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a

provocat suferință psihică și fizică, cu cauzarea de prejudiciu material și

moral.

2

de către procurorul în Procuratura r-nului Strășeni, Cealic Zinaida, care a

solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Culin Sergiu să fie recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal la 2 ani

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o

perioadă de probațiune de 1 an, iar în privința lui Culin Raisa să fie încetat

procesul penal, din motiv că fapta acesteia constituie contravenția

prevăzută de art. 78 Cod contravențional.

În argumentarea cererii depuse, apelantul a invocat că prima instanță

nu a luat în considerațiile declarațiile acuzatorii ale martorulor Mustață E.

și Păpușoi E., precum și ale martorului Slănină L., care a relatat că însăși

inculpatul Culin Sergiu i-a zis că s-au certat cu Huzun Iacob. În același

context, apelantul a invocat că prima instanță nu a dat o apreciere

corespunzătoare declarațiilor părții vătămate, care și-au găsit confirmare

inclusiv în relatările inculpaților. Totodată, prima instanță nu a apreciat în

mod corespunzător conținutul raportului de expertiză medico-legală,

efectuat în privința părții vătămate, și nu a apreciat relevanța faptului că

inculpații nu au avut obiecții la momentul aducerii la cunoștință a

rezultatelor expertizei.

Apelantul a invocat că prima instanță neîntemeiat a respins solicitarea

acuzatorului de stat privind audierea în calitate de martor a avocatul părții

vătămate, care poseda informații adiționale privind circumstanțele

comiterii infracțiunii și personalitatea părții vătămate.

În opinia apelantului, prima instanță urma să aprecieze critic

declarațiile inculpaților, care sunt divergente, neclare și indică asupra

încercării de a se eschiva de la răspundere penală.

martie 2018, pronunțată integral la 27 aprilie 2018, a fost admis apelul

declarat de procuror, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

- procesul penal în privința lui Culin Raisa, în baza art. 2011 alin. (1)

Cod penal, a fost încetat pe motiv că există alte circumstanțe care exclud

tragerea la răspundere penală – fapta inculpatei a încetat să constituie o

infracțiune;

- Culin Sergiu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal și liberat de răspundere penală, în

3

legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere

penală.

4.1. Instanța de apel a constatat ca fiind dovedit cu certitudine faptul

că Culin Raisa XXXXX, la 10 octombrie 2014, aproximativ la ora 11:00,

împreună cu Culin Sergiu, aflându-se în localitatea Codreanca, r-nul

Strășeni, la domiciliul cet. Huzun Iacob, care este tatăl său, în continuarea

acțiunilor infracționale ale soțului său, care a aplicat violență față de

Huzun Iacob, manifestată prin lovirea acestuia cu capul de butoi, fără

careva motiv, manifestând un comportament violent, a aplicat violență

psihologică asupra tatălui său, prin exprimarea cu cuvinte necenzurate în

adresa acestuia, după care a luat o găleată cu apă pe care i-a turnat-o în

cap, înjosindu-i onoarea și demnitatea, astfel provocându-i o stare de

tensiune, soldată cu suferință fizică și psihică.

Totodată, instanța de apel a constatat ca fiind dovedit cu certitudine

faptul că Culin Sergiu XXXXX, la 10 octombrie 2014, aproximativ la ora

11:00, împreună cu Culin Raisa, aflându-se în localitatea Codreanca, r-nul

Strășeni, la domiciliul cet. Huzun Iacob, fără careva motiv au inițiat un

conflict cu acesta, în cadrul căruia Culin Sergiu, manifestând un

comportament violent, a aplicat violență psihologică asupra socrului său,

prin exprimarea cu cuvinte necenzurate în adresa acestuia, l-a înjosit și i-a

provocat stare de tensiune și suferință psihică, apoi prin îmbrâncire l-a

apucat de haine și de gât și l-a dat cu capul de un butoi care se afla în

ogradă. În același timp Culin Raisa, urmărind același scop infracțional, în

vederea continuării acelorași acțiuni infracționale, a luat o găleată cu apă

pe care a turnat-o în cap tatălui ei, cauzându-i astfel dureri fizice și

suferințe psihice. Ulterior Culin Sergiu, numindu-l pe Huzun Iacob cu

cuvinte necenzurate, l-a alungat din ogradă. Conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 176 din 19.11.2014, lui Huzun Iacob i-au fost

cauzate leziuni ce se califică ca vătămări corporale ușoare.

Instanța de apel a considerat că prima instanță a adoptat o sentință

nemotivată și eronat a ajuns la concluzia privind nevinovăția inculpaților,

or situația de fapt reținută nu se raportează la conținutul probelor din

dosar. În acest sens, instanța de apel a considerat că vinovăția inculpaților a

fost dovedită prin declarațiile date în ședința din apel - ale succesorului

părții vătămate, Huzun I., ale martorilor Popușoi E., Musteață E., Slănină

E., Midrigan R., Budeci C., Cîrhan N., precum și prin materialele cauzei –

raportul de constatare medico-legală nr. 153 din 20.10.2014, raportul de

4

expertiză medico-legală nr. 176 din 26.11.2014 și raportul de expertiză

psihiatrico-legală pe baza documentelor nr. 205f/f-2016 din 07.12.2016, iar

declarațiile inculpaților se combat în totalitate prin conținutul probelor

nominalizate.

Instanța de apel a apreciat nerecunoașterea vinovăției de către

inculpați drept o metodă de apărare și ca exercitare a dreptului de a nu se

autoincrimina. Apreciind declarațiile inculpaților, instanța de apel a relevat

că prin acestea, de fapt, se confirmau cele relatate de partea vătămată în

fața organului de urmărire penală.

Instanța de apel a considerat inconsecventă acceptarea de către prima

instanță a versiunii inculpaților, potrivit căreia partea vătămată s-a

împiedicat și a căzut jos, or aceasta contravine în mod direct concluziilor

din raportul de constatare medico-legală nr. 153 din 20.10.2014 și raportul

de expertiză medico-legală nr. 176 din 26.11.2014, potrivit cărora leziunile

la partea vătămată au fost provocate în rezultatul acțiunii traumatice a

unui obiect dur contondent.

4.2. Instanța de apel a reținut că la momentul comiterii faptei de către

Culin Raisa (10.10.2014), redacția art. 2011 alin. (1) Cod penal era diferită de

cea în vigoare la momentul judecării cauzei în apel – adoptată prin Legea

nr. 196 din 28.07.2016. În acest sens, instanța de apel a menționat că potrivit

redacției noi a art. 2011 alin. (1) Cod penal, au fost dezincriminate acțiunile

intenționate, manifestate fizic și verbal, săvârșite de un membru al familiei

și care au provocat suferință fizică, ceea ce semnifică că urmările

prejudiciabile, survenite în urma acțiunilor inculpatei Culin Raisa, nu au

atins gradul de vătămare prevăzut de norma incriminatorie actuală

(vătămare ușoară).

Reieșind din acest considerent, instanța de apel a constatat că fapta

inculpatei Culin Raisa, în virtutea principiului retroactivității legii penale

noi, a încetat să mai constituie o infracțiune la momentul adoptării Legii nr.

196 din 28.07.2016, în vigoare din 16.09.2016, ceea ce constituie o

circumstanță care exclude tragerea la răspundere penală. În acest sens,

instanța de apel a considerat că procesul penal în privința lui Culin Raisa,

în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, urmează a fi

încetat din motiv că fapta inculpatei a încetat să constituie o infracțiune.

4.3. Referindu-se la faptul că a fost dovedită vinovăția lui Culin Sergiu

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de apel a constatat că la momentul judecării cauzei în apel

5

a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală pentru

fapta comisă la 10.10.2014 – care este de 2 ani pentru o infracțiune ușoară,

cum este în cauză. Din acest considerent, instanța de apel a constatat că

inculpatul Culin Sergiu urmează a fi recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal și liberat de

răspundere penală, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală.

27 aprilie 2018, a fost atacată cu recurs ordinar comun de către inculpați,

depus la 22 mai 2018, care au solicitat casarea totală a acesteia, cu

menținerea sentinței.

Recurenții au indicat drept temeiuri pentru recurs erorile de drept

prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că

instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În argumentarea cererii depuse, recurenții au invocat următoarele:

- declarațiile martorilor reprezintă o descriere a celor relatate de partea

vătămată, aceștia nu au văzut ca inculpații să fie aplicat violență față de

partea vătămată;

- declarațiile părții vătămate au fost apreciate eronat de către instanța

de apel, fără a fi luate în considerație cele date de succesorul acestuia,

potrivit cărora partea vătămată singură se lovea cu piatra în cap, iar

ulterior a plecat la sectorist și i-a spus că inculpata l-a bătut;

- potrivit raportului de expertiză psihiatrico-legală pe baza

documentelor nr. 205f/f-2016 din 07.12.2016, s-a constatat că partea

vătămată, la momentul comiterii acțiunilor asupra sa, nu putea recepționa

în mod corect evenimentele, nu le putea percepe, nu înțelegea caracterul și

semnificația lor și nici nu a putut să ofere declarații despre ele;

- prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 04 iunie 2012, în vigoare din

25 iunie 2012, Huzun Iacob a fost declarat incapabil. Astfel, la data

depunerii plângerii la organul de urmărire penală, Huzun Iacob nu avea

capacitate de exercițiu, fiind o persoană iresponsabilă, care nu putea fi

preîntâmpinată de darea declarațiilor intenționat false, or persoana

declarată incapabilă nu poate fi trasă la răspundere penală;

- contrar jurisprudenței CtEDO și explicațiilor din Hotărârea Plenului

Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica

6

judecării cauzelor penale în ordine de apel”, instanța de apel a pronunțat o

hotărâre de condamnare a lui Culin Sergiu și de încetare a procesului penal

în privința lui Culin Raisa în baza acelorași probe care au stat la achitarea

acestora.

pronunțat pentru dispunerea inadmisibilității recursului declarat, ca fiind

vădit neîntemeiat. În motivarea solicitării expuse, procurorul menționează

că activitatea instanței de apel privind aprecierea circumstanțelor cauzei, în

alt sens decât cel propus de recurent, constituie competența și prerogativa

legală a acestei instanțe, nefiind un temei separat pentru recurs în sensul

art. 427 Cod de procedură penală, fapt care, în ansamblu, denotă că

invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport

legal.

dosarului și motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta

urmează a fi respins, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să îl respingă, ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate.

Colegiul penal lărgit constată că recurenții au invocat argumente prin

care implică o critică asupra declarațiilor martorilor, puse de către instanța

de apel la baza condamnării lor, critică care în opinia lor este justificată și

impune necesitatea casării deciziei atacate. În contextul dat, Colegiul penal

lărgit reține că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede o listă

exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că

chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul

acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru recurs separat. În acest

sens, este necesar de a menționa că potrivit art. 424 alin. (2) Cod de

procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele

temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Totodată, Colegiul penal lărgit statuează că critica aprecierii probelor,

care la caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi

supusă analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar,

deoarece instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra

chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau

7

material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de

judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța

de recurs. În contextul dat, Colegiul penal lărgit reiterează că instanța de

recurs verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești atacate,

exclusiv prin prisma prezenței sau absenței temeiurilor pentru recurs,

prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Suplimentar celor menționate, Colegiul penal lărgit constată că

instanța de apel și-a motivat pe deplin soluția adoptată în privința

vinovăției inculpaților, prin statuările expuse la pct. 4.1. al prezentei

decizii, pe care instanța de recurs le însușește și care nu necesită o reiterare

din motivul temeiniciei lor.

Colegiul penal lărgit consideră că concluziile din raportul de expertiză

psihiatrico-legală nr. 205f/f-2016 din 07.12.2016 nu pot fundamenta soluția

adoptată de către prima instanță – de achitare a inculpaților, după cum

ultimii solicită. În acest sens, Colegiul penal lărgit constată că concluziile

din raportul de expertiză nominalizat reprezintă o descriere din punct de

vedere medical a stării cognitive a părții vătămate Huzun Iacob, iar

percepția ultimului privind acțiunile inculpaților, comise asupra lui, nu are

relevanță la calificarea faptei prejudiciabile ca violență în familie, or nu

constituie semn calificativ obligatoriu al acestei componențe de infracțiune.

Totodată, Colegiul penal lărgit apreciază critic argumentele

recurenților, privind faptul că declarațiile părții vătămate nu corespund

realității și sunt nule, din motiv că ultima a fost declarată incapabilă. În

acest sens, Colegiul penal lărgit constată că atât Culin Raisa, cât și Culin

Sergiu, la terminarea urmăririi penale și prezentarea materialelor cauzei,

nu au formulat careva cereri în privința declarațiilor părții vătămate și nu

au solicitat excluderea lor din lista probelor (f.d. 124-127, vol. I), precum și

nu au prezentat referință după înmânarea copiilor de pe rechizitoriu.

În acest context, Colegiul penal lărgit constată că inculpații Culin Raisa

și Culin Sergiu, abia după trimiterea dosarului în prima instanță și punerea

acestuia pe rol, au solicitat anexarea la materialele cauzei a hotărârii

judecătorești prin care partea vătămată Huzun Iacob a fost declarată

incapabilă, cererea inculpaților fiind admisă, ceea ce a dus la dispunerea

efectuării expertizei psihiatrico-legale nominalizate, în pofida faptului că la

terminarea urmăririi penale nu au fost formulate careva cereri în acest sens.

Totuși, fiind dispusă efectuarea expertizei cu omisiunea rezolvării acestei

chestiuni la etapa urmăririi penale, a fost întocmit un raport de expertiză a

8

cărui concluzii, după cum s-a constatat anterior, nu prezintă relevanță

pentru calificarea juridică a acțiunilor inculpaților și pentru constatarea

vinovăției acestora.

Astfel, pornind de la faptul că sunt neîntemeiate argumentele

recurenților în privința declarațiilor și capacităților cognitive ale părții

vătămate Huzun Iacob, în mod corelativ, Colegiul penal lărgit apreciază

critic și acel argument, prin care se susține că declarațiile părții vătămate,

prin natura lor inadmisibile în opinia recurenților, ar fi viciat și declarațiile

succesorului părții vătămate și ale martorilor acuzării. În mod

corespunzător, Colegiul penal lărgit respinge alegația recurenților, potrivit

căreia declarațiile părții vătămate ar fi unica probă acuzatorie în cauză, or

această afirmație vine în contradicție directă cu constatările instanței de

apel, care a reținut că vinovăția inculpatului este demonstrată inclusiv și

prin alte probe.

În plenitudinea constatărilor expuse, Colegiul penal lărgit apreciază

critic afirmația recurenților, potrivit căreia aceștia au fost recunoscuți

vinovați în temeiul acelorași probe care au justificat achitarea lor în prima

instanță, or după cum s-a constatat în prezenta decizie, anumite aspecte de

fapt au primit o apreciere care nu permite să se afirme că resturnarea

soluției în apel ar fi fost bazată pe aceleași probe, care au stat la baza

sentinței.

Din considerentele enunțate, Colegiul penal lărgit conchide că nu și-a

găsit confirmare temeiul pentru recurs, invocat în cererea deferită prezentei

judecări, or soluția instanței de apel cuprinde motivele pe care se

întemeiază. Totodată, Colegiul penal lărgit constată că recurenții

generalmente au omis să invoce argumente în susținerea faptului că

instanța de apel ar fi admis o careva eroare gravă de fapt, care i-ar fi afectat

soluția, iar afirmația că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel este eronată și alogică, or apelul a fost declarat

de către procuror, care este parte adversă în proces.

În ansamblul circumstanțelor constatate, din motiv că temeiurile

pentru recurs invocate în cerere nu și-au găsit confirmare, reieșind din

faptul că anumite argumente invocate în cerere sunt neîntemeiate, iar altele

inadmisibile, precum și din considerentul că nu s-au depistat alte erori

care, examinate din oficiu, ar justifica casarea deciziei instanței de apel,

Colegiul penal lărgit conchide asupra soluției de respingere, ca inadmisibil,

9

a recursului ordinar declarat în cauză, cu menținerea deciziei instanței de

apel.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către inculpații

Culin Sergiu XXXXX și Culin Raisa XXXXX, cu menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 martie 2018, în propria

lor cauză penală.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 noiembrie 2018.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Victor Boico

Nadejda Toma

Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

10