1ra-1367/2018 — art. 186 alin. 5 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 alin. 5 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1367/2018 — art. 186 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1367/2018
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
16 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir
Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Boico Victor
judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2018, în cauză penală
privindu-l pe
Camenschi Mihail xxxxx, născut la xxxxx,
originar din xxxxx și domiciliat în xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 05.01.2015 – 29.09.2017;
Instanța de apel: 03.11.2017 – 20.03.2018;
Instanța de recurs: 11.06.2018 – 16.10.2018.
Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit
al Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Strășeni (sediul Central) din 29 septembrie 2017
Camenschi Mihail a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(5)
Cod penal, deoarece fapta imputată nu a fost săvârșită de inculpat.
De către organul de urmărire penală a fost Camenschi Mihail a fost învinuit că
a sustras de pe teritoriul taberei „ Ion Soltîs”, situată în extravilanul satului Căpriana din
raionul Strășeni, care aparține directorului Societății cu Răspundere Limitată „Iurs”,
cetățeanului Scutari Iurie, următoarele bunuri: scândură în cantitate de 6,0 m.c. - la
prețul de 2 630,00 lei, în sumă totală de 149 976,00 lei; grinzi -în cantitate de 7,0 m.c. -
la preț de 2 740,00 lei, în sumă totală de 18 750,00 lei; căpriori -în cantitate de 7,0 m.c. -
1
la prețul de 2 800,00lei, în sumă totală de 15 054,00 lei; țeavă cu diametru 38 și cu
lungimea de 200 metri - la prețul de 63,00 lei, în sumă totală de 12 600,00 lei; armătură
profil U-în cantitate de 1.0 tonă-la prețul de 9 300,00 lei; trepte din beton - o bucată în
cantitate de 9,0 - la prețul 620,00 lei, în sumă totală de 5 580.00 lei; bordură din beton-o
bucată în cantitate de 180 bucăți - la 120,00 lei, în sumă totală de 21 600,00 lei, astfel
cauzându-i pății vătămate Scutari Iurie, un prejudiciu material în proporții deosebit de
mari în sumă de 104 710,20 lei
În drept, organul de urmărire penală a calificat inculpatului Camenschi Mihail în
baza art.186 alin.(5) Cod penal, conform semnelor calificative, furtul, adică sustragerea
pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită în proporții deosebit de mari.
Legalitatea și temeinicia sentinței a fost atacată cu apel de către procuror, care a
solicitat admiterea apelului și casarea sentinței contestate, cu rejudecarea cauzei conform
ordinii stabilite pentru prima instanță, cu adoptarea unei noi decizii prin care Camenschi
Mihail să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(4)
Cod penal, stabilindu-i pedeapsa de 5 ani închisoare și în temeiul art.90 Cod penal,
executarea pedepsei să fie suspendată condiționat pe un termen de 4 ani.
În motivarea apelului declarat, procurorul a invocat că prima instanță eronat a dat
apreciere critică declarațiilor inculpatului Camenschi Mihail depuse în cadrul ședinței,
cu scopul evitării răspunderii penale, conform cărora acesta nu și-a recunoscut vinovăția
în fapta ce i-a fost încriminată, declarând că nu a sustras careva bunuri de pe teritoriul
taberei din s. Căpriana r-nul Strășeni „Ion Soltîz”, toate materialele de construcție
folosite la construcția casei sale au fost luate pe teritoriul taberei „Codru” cu permisiunea
directorilor acestei tabere.
De asemenea, a menționat că prima instanță nu a luat în considerație că, conform
procesului-verbal de cercetare la fața locului din 12 decembrie 2011 a taberei din s.
Căpriana „Ion Soltîz” și procesului verbal de cercetare la fața locului din 24 octombrie
2011 a gospodăriei lui Camenschi Mihail din s. Căpriana r-nul Strășeni, procesul-verbal
de percheziție din 12.12.2011 la domiciliul lui Camenschi Mihail din s. Căpriana r-nul
Strășeni, au fost depistate aceleași tipuri de materiale și elemente constructive pe
teritoriul gospodăriei inculpatului și pe teritoriul fostei taberei „Ion Soltîz” și anume
aceleași trepte de beton, grinzi scînduri, căpriori, țeava, armătură, colțar, fapt confirmat
și prin raportul de expertiză nr.902 din 12.11.2014.
Prima instanță nu a dat o apreciere corectă declarațiilor reprezentantului părții
vătămate Scutari Iurie și a martorului Mancuș Ion, care au comunicat că au văzut și au
recunoscut mai multe bunuri, materiale de construcție în gospodăria lui Camenschi
Mihail, sustrase de pe teritoriu taberei „Ion Soltîz” și anume țevile sustrase erau puse în
gard, scîndura era pusă în acoperiș, căpriorii, grinzile de aceeași grosime și lungime tot
în acoperiș erau puse, treptele și bordurile sunt puse în beci, armătura se observă la
fundament, la intrarea în beci.
2
Totodată, referitor la afirmațiile inculpatului că toate materialele de construcție
folosite la construcția casei au fost luate de pe teritoriul taberei „Codru”, fiind analizate
prin coraborarea lor cu alte probe acumulate și prezentate instanței de judecată, și anume
declarațiile martorului Anton Tudor care a declarat că clădirile supuse demolării erau
putrede, dacă le împingeai cu umărul puteau să cadă, avînd peste 40 de ani, iar scîndura
respectivă fiind veche era scoasă deoarece ploua în căsuță, totodată scîndura era vopsită
cu culoarea verde și albastră, podeaua din scîndura era vopsită în culoarea cafenie, pe
cînd în cadrul cercetării la fața locului, în planșa fotografică anexată se observă că
scîndura folosită la construcția acoperișului este într-o stare bună, nefiind vopsită,
totodată are urme de beton, precum a și menționat reprezentantul părții vătămate Scutari
Iurie.
Reieșind din faptul că la înaintarea învinuirii lui Camenschi Mihail nu a fost
stipulată data comiterii faptei, din motive tehnice fiind admisă această omisiune,
acuzatorul în cadrul ședinței de judecată în conformitate cu prevederile art.249 Cod de
procedură penală a prezentat un proces-verbal de corectare a erorilor procesuale
stipulând în conținutul acesteia data săvîrșirii infracțiunii. În acest sens, instanța de
judecată nu a admis procesul-verbal menționat, motivând refuzul său prin faptul că
urmărirea penală a fost pornită pe faptul sustragerii săvîrșite de către persoane
necunoscute, deși Scutari Iurie a indicat expres că fapta a fost săvârșită de către
Camenschi Mihail. Motivul indicat de către instanța de judecată este unul neîntemeiat
ilegal și care nu are legătură cauzală, deoarece acuzatorul de stat a dispus corectarea
erorii stabilite în modul prevăzut de lege.
Prin urmare, acuzarea a prezentat instanței de judecată suficiente și concludente
probe care demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatului Camenschi Mihail în
săvîrșirea infracțiunii incriminate, în special declarațiile reprezentantului părții vătămate
Scutari Iurie ale martorilor Mancuș Ion și Andronic Ion, care au redat cu lux de
amănunte circumstanțele pe care le cunosc referitor la acest caz, declarații care au fost
confirmate indirect și prin depozițiile martorilor Cube Ludmila și Anton Tudor, care au
indicat bunurile oferite lui Camenschi Mihail, dar după descrierea materialelor
respective acestea nu corespund în totalitate cu bunurile folosite de către ultimul la
construcția casei sale.
În concluzie, declarațiile Camenschi Mihail în săvîrșirea infracțiunii incriminate,
în special declarațiile reprezentantului părții vătămate Scutari Iurie ale martorilor
Mancuș Ion urmau a fi apreciate drept veridice de instanță și puse la baza unei sentințe
de condamnare a inculpatului, având în vedere coroborarea lor cu celelalte probe ale
acuzării și anume procesului-verbal de cercetare la fața locului din 12 decembrie 2011 a
taberei din s. Căpriana „Ion Soltîz” și procesului verbal de cercetare la fața locului din
24 octombrie 2011 a gospodăriei lui Camenschi Mihail din s. Căpriana r-nul Strășeni,
3
procesul-verbal de percheziție din 12.12.2011 la domiciliul lui Camenschi Mihail din s.
Căpriana r-nul Strășeni, raportul de expertiză nr.902 din 12.11.2014.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2018,
apelul procurorului a fost respins ca fiind nefondat cu menținerea sentinței contestate.
În partea descriptivă a deciziei adoptate, instanța de apel a reținut că în ședința
instanței de apel acuzatorul de stat a înaintat ordonanța din 06.02.2018 privind
modificarea învinuirii în instanța de judecată, în vederea concretizării învinuirii.
Prin studiul materialelor cauzei penale, s-a constatat că, procurorul la faza
urmăririi penale, potrivit învinuirii formulate și în rechizitoriu lui Camenschi Mihail, a
omis o eroare materială neindicând în învinuire data comiterii faptei, fapt care a fost
omis să fie indicat în actul de învinuire, or, potrivit materialelor cauzei penale s-ar fi
stabilit că infracțiunea a fost comisă de către Camenschi Mihail, în perioada lunilor
ianuarie-octombrie 2011.
Având în vedere cele sus menționate și în temeiul faptului că, în actul de învinuire
a fost admisă o eroare mecanică referitor la omiterea indicării datei comiterii infracțiunii,
și totodată au fost operate modificări la art.126 Cod penal în redacția LP 207 din
29.07.2016 în vigoare din 07.11.2016, se constată necesar a modifica învinuirea adusă
lui Camenschi Mihail în vederea concretizării ei conform prevederilor art.325 Cod
procedură penală, deoarece, prin modificarea învinuirii în cadrul judecării cauzei penale,
nu se agravează situația inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare, cu atât mai
mult că prin modificarea învinuirii nu se mărește volumul de învinuire și aceasta nu duce
la reîncadrarea acțiunilor inculpatului în baza unei legi mai aspre.
Astfel, Camenschi Mihail, a comis furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor
altei persoane în săvârșit prin pătrundere în alt loc pentru depozitare în proporții mari, în
următoarele circumstanțe: în perioada lunilor ianuarie-octombrie ale anului 2011 a
sustras de pe teritoriul taberei din s. Căpriana „Ion Soltîz”, care aparține directorului
SRL „IURS”, cet. Iurie Scutari, următoarele bunuri și anume, scândură în cantitate de
6,0 m.c la preț de 2 630,00 lei în sumă totală de 14 976,00 lei, grinzi - în cantitate de 7,0
m.c la preț de 2 740,00 lei în sumă totală de 18 750,00 lei, căpriori - în cantitate de 7,0
m.c la preț de 2 800,00 lei în sumă totală de 15 054,00 lei, țeavă cu diametru 38 - cu
lungimea de 200 m. la preț de 63,00 lei în sumă totală de 12 600,00 lei, armătură profil
U-în cantitate de 1,0 tonă la preț de 9 300,00 lei, trepte din beton - o bucată în cantitate
de 9,0 în sumă de 620,0 la preț total de 5 580,00 lei, bordură din beton - o bucată în
cantitate de 180,00 lei la suma de 120,00 lei în sumă totală de 21 600,00 lei, astfel
cauzând firmei SRL „Iurs”, un prejudiciu material în proporții mari în sumă de 104
710,20 lei.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate Camenschi Mihail a comis infracțiunea
prevăzută de art.186 alin.(4) Cod penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor
altei persoane, săvârșit prin pătrundere în alt loc pentru depozitare în proporții mari.
4
În urma verificării probelor administrate, instanța de apel a ajuns la concluzia că
apelul procurorului urmează a fi respins ca nefondat din următoarele considerente.
Instanța de apel a constatat că instanța de fond a stabilit just starea de fapt și de
drept ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, instanța de fond a
ajuns corect la concluzia despre nevinovăția inculpatului Camenschi Mihail în comiterea
infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal pe motiv că fapta nu a fost săvârșită
de inculpat.
Împrejurările ce determină achitarea lui Camenschi Mihail au fost constatate prin
totalitatea de probe prezentate de partea acuzării și partea apărării în cauza penală, fiind
corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct
de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu - din
punct de vedere al coroborării lor, iar instanța de fond a ajuns corect și în mod justificat
la concluzia că fapta nu a fost săvârșită de acesta ceea ce determină necesitatea achitării
acestuia.
Astfel, instanța de apel a stabilit că Camenschi Mihail a fost învinuit de către
organul de urmărire penală în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(5) Cod
penal, conform semnelor calificative, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor
altei persoane, săvârșite în proporții deosebit de mari.
Instanța de apel analizând probele prezentate de către partea acuzării și partea
apărării cercetate în ședința de judecată, a considerat că prima instanță a stabilit corect
situația de fapt, constatând nevivnocăția inculpatului Camenschi Mihail, în comiterea
infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal.
Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile inculpatului în baza art.186
alin.(5) Cod penal, conform semnelor calificative - furtul, adică acțiunea intenționată de
sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit în proporții deosebit de mari.
Totodată, în ședința instanței de apel acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de
circumscripție Chișinău - Vitalie Călugăreanu a înaintat ordonanța din 06.02.2018
privind modificarea învinuirii în instanța de judecată în vederea concretizării învinuirii.
În acest sens, instanța de apel a menționat că modificarea învinuirii în instanța de
judecată în vederea concretizării învinuirii este un drept al procurorului, or, temei pentru
modificarea învinuirii a servit actul de învinuire în care a fost admisă o eroare mecanică
referitor la omiterea indicării a datei comiterii infracțiunii, și totodată au fost operate
modificări la art. 126 Cod penal în redacția LP nr.207 din 29.07.2016, în vigoare din
07.11.2016, fiind necesar a modifica învinuirea adusă lui Camenschi Mihail în vederea
concretizării ei conform prevederilor art.325 Cod procedură penală.
Mai mult, în esență procurorul în ședința instanței de apel a susținut învinuirea în
baza art.186 alin (5) Cod penal.
Instanța de apel a considerat că prima instanță a constatat în mod justificat faptul
că procurorul nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice care ar
5
demonstra vinovăția inculpatului Camenschi Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute
de art.186 alin.(5) Cod penal și a pronunțat corect o sentință de achitare, pe motiv că
fapta nu a fost săvârșită de inculpat, or, din ansamblul de probe prezentate de procuror
nu se confirmă culpabilitatea lui Camenschi Mihail.
Cu referire la motivele invocate de acuzatorul de stat precum că prima instanță a
pronunțat o sentință ilegală și neobiectivă de achitare a inculpatului și că inculpatul urma
să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(5) Cod
penal, instanța de apel a menționat că prima instanță nu a comis careva erori de fapt și de
drept, care ar impune casarea sentinței adoptate în partea achitării inculpatului.
Instanța de apel a considerat că aceste afirmații ale părții acuzării reprezintă opinia
subiectivă a apelantului, or, prima instanță corect și justificat și-a motivat soluția sub
aspectul achitării inculpatului, luând în vedere probele prezentate de către partea acuzării
și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, care au fost apreciate potrivit
art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al admisibilității, pertinenței,
utilității, concludentei, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate
aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la necesitatea
achitării inculpatului pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, deoarece nu au
fost prezentate probe verosimile în acest sens.
Cu referire la invocarea de către procuror în cererea de apel ca probe de acuzare și
verificarea probelor de către procuror prin citirea declarațiilor a martorilor acuzării
Andronic Ion și Bulai Nicolai date în cadrul urmăririi penale și în prima instanță,
instanța de apel nu le-a pus la baza hotărârii de condamnare a lui Camenschi Mihail, din
următoarele considerente.
Potrivit materialelor cauzei, instanța de apel a conchis că declarațiile martorilor
acuzării Andronic Ion și Bulai Nicolai solicitați în apelul procurorului, sunt indicați că
constituie o mărturie acuzatorie, precum ca susceptibilă să întemeieze într-un mod
substanțial condamnarea inculpatului, care urmau a fi audiați din nou, însă aceștia nu au
fost prezentați de către procuror în instanța de apel.
Astfel, instanța de apel reieșind din considerente că examinează legalitatea unei
sentințe de achitare a inculpatului, nu poate pune la baza unei sentințe de condamnare
declarațiile martorilor acuzării fără a fi audiați nemijlocit din nou în ședința instanței de
apel, pentru a nu încălca principiul nemijlocirii și contradictorialității procesului penal,
dar și prezumția nevinovăției.
În ședința instanței de apel a fost audiat suplimentar inculpatul Camenschi Mihail,
partea vătămată Scutari Iurie, reprezentantul pârții vătămate Mancoș Ion, martorii Anton
Tudor și Cube Ludmila, în rest acuzarea nu a prezentat instanței de apel alte probe.
În acest context, instanța de apel a punctat că instanța de fond a statuat just că
învinuirea inculpatului Camenschi Mihail se bazează în exclusivitate doar pe declarațiile
părții vătămate Scutari Iurie, a cărui depoziții pe parcursul procesului penal conțin
6
divergențe, or, inițial el a declarat că este în relații ostile cu inculpatul Camenschi
Mihail, din cauza că acesta din urmă, insistent pe parcursul anului 2011, i-a solicitat
părții vătămate, în calitate de angajator să-i achite salariul pentru munca prestată în
calitate de paznic la tabăra „Ion Soltîz”, însă cet.Scutari Iurie, în calitate de angajator, a
refuzat să-i achite inculpatul Camenschi Mihail salariul, concomitent spunându-i să
plece de la serviciu, dacă nu vrea să fie închis.
Nu pot fi omise și declarațiile martorilor acuzării, Anton Tudor și Cube Ludmila,
care fiind audiați în cadrul cercetării judecătorești, au fost avertizați de răspundere
renală, pentru depunerea unor declarații mincinoase. Rezultă cu certitudine faptul că în
perioada când inculpatul Camenschi Mihail, activa fără contract de muncă, ca paznic la
tabăra „Ion Soltîz”, situată în extravilanul satului Căpriana din raionul Strășeni, care
aparține cu drept de proprietate directorului Societății cu Răspundere Limitată „Iurs”,
cet. Scutari Iurie, inculpatul Camenschi Mihail, a fost angajat începând cu anul 2004,
concomitent, în mod oficial cu carnet de muncă, o perioadă de timp, ca paznic și la
tabăra „Codru”, care era în acea perioadă la bilanțul Consiliului orășenesc Strășeni și,
care era situată vis-a-vis de tabăra „ Ion Soltîz”.
Martorii din partea acuzării, Anton Tudor și Cube Ludmila, mai explică și
confirmă faptul că exercitând consecutiv funcția de directori ai taberei „Codru”, iar
inculpatul Camenschi Mihail, activând în acea perioadă în calitate de paznic, le-a fost
pusă sarcina de a demola de pe teritoriul taberei„Codru”, câteva construcții care erau
într-o stare deplorabilă (cazangerie, dormitor, cantina, două căsuțe). Pentru demolarea
acestor construcții, era nevoie de brațe de muncă și atunci, martorii Anton Tudor și Cube
Ludmila, care la acel moment au exercitat consecutiv funcția de directori ai taberei
„Codru” l-au rugat ca inculpatul Camenschi Mihail, care lucra ca paznic, să demoleze
construcțiile respective, care erau într-o stare deplorabilă, deoarece au fost construite în
anii 1979-1980. Inculpatul Camenschi Mihail, a căzut de acord ca în mod gratuit, să
demoleze construcțiile respective (cazangerie, dormitor, cantina, două căsuțe). Deoarece
în urma demolării acelor încăperi, materialele respective nu puteau fi utilizate ca
materiale de construcție, martorii Anton Tudor și Cube Ludmila, au confirmat faptul că
i-au propus inculpatului Camenschi Mihail acesta a fost de acord să-și aleagă din acele
materiale rămase în urma demolării și anume: calorifere de ciugun de la cazangerie,
cărămidă, cotileț, ardezie presată, scîndură vopsită albastru și bordo de diferite
dimensiuni, țevi, uși, profil (ugaloace), borduri, căpriori, pentru că să le folosească în
gospodăria sa. Astfel, după demolarea în perioada anilor 2006-2009, de către paznicul
Camenschi Mihail, a acelor încăperi de pe teritoriul taberei „Codru”, acesta și-a luat
pentru a le folosi în gospodăria sa: calorifere de ciugun de la cazangerie, cărămidă,
cotileț, aredezie sată, scîndură vopsită albastru și bordo de diferite dimensiuni, țevi, uși,
profil (ugaloace), borduri, grinzi, căpriori, din care cu aceste materiale, ulterior acesta și-
a construit o casă.
7
Instanța de apel a menționat că din analiza înscrisurilor anexate (f.d.214-215 vol.
1) Raportul de expertiză nr.407 din data de 03.03.2014, reiese că materialele supuse
cercetării nu pot fi folosite ca materiale de construcție, deoarece după demontare ele și-
au pierdut calitatea inițială și nu pot fi supuse evaluării.
Din conținutul cererii depuse de cet. Scutari Iurie, la data de 24.10.2011, în adresa
comisariatului de Poliție Strășeni, reiese că inculpatul Camenschi Mihail, care era
angajat în calitate de paznic la tabără „Codru”, a sustras din depozitul acestei tabere, în
perioada de timp de la 03.11.2011, aproximativ 250-300 metri de țeavă de la cazangerie,
a scos vre-o 250-300 metri de bordură și le-a instalat în beciul personal, au fost tăiați mai
mulți copaci fără voie (f.d.6).
Totodată, instanța de apel a menționat că în urma analizei minuțioase a actului de
învinuire (rechizitoriului) și a celorlalte circumstanțe ale cauzei penale pe care se
bazează învinuirea adusă inculpatului Camenschi Mihail, rezultă că o parte din aceste
bunuri materiale pe care cet. Scutari Iurie susține că i-au fost sustrase de inculpatul
Camenschi Mihail, nici nu sunt indicate în actul de învinuire rechizitoriu), iar cele care
sunt indicate în actul de învinuire, nu se confirmă prin documente de evidență contabilă
sau alte probe pertinente și concludente că Societatea cu Răspundere Limitată „Iurs" a
avut la balanță astfel de bunuri materiale și, că aceste bunuri materiale au fost
transportate depozitate în încăperea situată pe teritoriul taberei „Ion Soltîz" din satul
Căpriana, iar ulterior au fost predate spre păstrare inculpatului Camenschi Mihail.
Subsecvent, sunt apreciate critic și înscrisurile și documentele de evidență
contabilă, anexate în copie la materialele cauzei penale, fără a fi autentificate în modul
prevăzut de lege, eliberate de directorul Societății cu Răspundere Limitată „Iurs” prin
care s-ar dovedi faptul precum că materialele de construcție indicate în actul de învinuire
(rechizitoriu), s-au aflat la balanța firmei administrate de partea vătămată Scutari Iurie,
iar ulterior aceste bunuri materiale au fost transportate pe teritoriul taberei „Ion Soltîz” și
predate paznicului Camenschi Mihail, deoarece aceste acte sunt indescifrabile, iar unele
din aceste înscrisuri poartă un caracter dubios, neavând indicate data, luna și anul când
au fost întocmite, lipsește ștampilă și semnătură firmei ce le-a eliberat, însă cu toate
acestea, actele respective sunt puse la baza învinuirii inculpatului Camenschi Mihail
(f.d.20).
Astfel, din conținutul Actului de predare a materialelor rămase de la construcție și
expediate pe teritoriul Bazei de odihnă din raionul Strășeni, satul Căpriana, nu este clar,
când și cărei persoane i-au fost predate aceste bunuri materiale, deoarece pe actul
respectiv lipsește data, luna și anul, când a fost întocmit, precum și semnătura persoanei
care le-a primit spre păstrare, precum și ștampila firmei care le-a expediat (f.d.140).
De asemenea, instanța de apel a considerat că nu au relevanță și nu pot fi puse la
baza învinuirii și condamnării învinuirii inculpatului Camenschi Mihail, nici Bonurile de
consum anexate în copie la materialele cauzei penale, care nu sunt autentificate în modul
8
prevăzut de lege, deoarece aceste înscrisuri sunt indescifrabile, sunt fără ștampilă, iar în
unele din aceste acte este indicat ca „rămășițe de la construcții” fără a fi clar, când și cui
au fost transmise spre păstrare aceste „rămășițe de la construcții” și ce reprezintă aceste
rămășițe (f.d.142-153).
La fel, nu poate fi admis și pus la baza învinuirii inculpatului Camenschi Mihail,
procesul - verbal de corectare a erorii procesuale din data de 22.01.2017, prezentat de
acuzatorul de stat, deoarece, inițial urmărirea penală a fost pornită la data de 03.11.2011,
în privința unor persoane necunoscute necătând la faptul că la data de 24.10.2011, partea
vătămată Scutari Iurie, în plângerea depusă în adresa Comisariatului de Poliție Strășeni,
la data de 24.10.2011, indică direct că inculpatul Camenschi Mihail, care era angajat în
calitate de paznic la tabără „Codru”, a sustras din depozitul acestei tabere, în perioada de
timp de la 03.11.2011, aproximativ 250-300 metri lungime, de țeava de la cazangerie, a
scos vreo 250-300 metri de bordură și, le-a instalat în beciul personal, au fost tăiați mai
mulți copaci fără voie, deoarece exact aceiași formulare a faptei imputate conține și
ordonanța de punere sub învinuire din fata de 04.11.2014, în care nu este indicat anul,
data, ora, perioada, metoda prin care a fost comisă infracțiunea prevăzută de art.186
alin.(5) Cod penal, imputată inculpatului Camenschi Mihail (f.d.6, 247 vol. 1).
Instanța de apel a respins afirmația acuzatorului de stat precum că instanța de fond
a dat o apreciere greșită declarațiilor martorilor, concluzionând că prima instanță a
analizat detaliat declarațiile martorilor nominalizați și a analizat obiectiv aceste probe.
Instanța de apel a ajuns la ferma convingere că instanța de fond a adoptat la caz o
soluție corectă, achitându-1 pe Camenschi Mihail de sub învinuirea adusă în baza art.186
alin.(5) Cod penal, pe motiv că nu s-au prezentat probe care ar demonstra în afara
dubiilor că fapta a fost săvârșită de inculpat.
Nefiind de acord cu decizia instanței, procurorul a contestat-o cu recurs ordinar,
prin care solicită casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare.
În motivarea recursului ordinar, procurorul invocă temeiurile că instanța de apel,
examinând apelul, nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor care demonstrează
vinovăția inculpatului Camenschi Mihail, în comiterea infracțiunii incriminate de către
organul de urmărire penală.
Deci, instanța de apel menținând sentința de achitare, nu a dat o apreciere
obiectivă circumstanțelor de fapt ale cazului, împrejurări cu certitudine stabilite prin
faptul dispariției bunurilor de pe teritoriul taberei „Ion Soltîz” situată în extravilanul
satului Căpriana din raionul Strășeni, care aparține directorului Societății cu Răspundere
Limitată „Iurs” Scutari Iurie, fiindu-i cauzate daune în proporții mari în sumă de 104
710,20 lei.
În motivarea apelului declarat, procurorul a invocat că, instanța de judecată urma
a da o apreciere critică declarațiilor inculpatului Camenschi Mihail depuse în cadrul
ședinței cu scopul evitării răspunderii penale, conform cărora acesta nu și-a recunoscut
9
vinovăția în fapta ce i-a fost încriminată, declarând că nu a sustras careva bunuri de pe
teritoriul taberei din s. Căpriana r-nul Strășeni „Ion Soltîz”, toate materialele de
construcție folosite la construcția casei fiind luate de pe teritoriul taberei „Codru” cu
permisiunea directorilor acestei tabere.
Ambele instanțe nu au luat în considerație că, potrivit procesului-verbal de
cercetare la fața locului din 12 decembrie 2011, a taberei din s. Căpriana „Ion Soltîz” și
procesului verbal de cercetare la fața locului din 24 octombrie 2011, a gospodăriei lui
Camenschi Mihail din s. Căpriana r-nul Strășeni, procesul-verbal de percheziție din
12.12.2011 la domiciliul lui Camenschi Mihail din s. Căpriana r-nul Strășeni, au fost
depistate aceleași tipuri de materiale și elemente constructive pe teritoriul gospodăriei
inculpatului și pe teritoriul fostei taberei „Ion Soltîz”, și anume aceleași trepte de beton,
grinzi scînduri, căpriori, țeava, armătură, colțar, fapt confirmat și prin raportul de
expertiză nr.902 din 12.11.2014.
De asemenea, instanța de judecată urma să dea apreciere corectă declarațiilor
reprezentantului părții vătămate Scutari Iurie, martorului Mancuș Ion, care au declarat
expres că au văzut și au recunoscut mai multe bunuri, materiale de construcție în
gospodăria lui Camenschi Mihail, sustrase de pe teritoriu taberei „Ion Soltîz”, și anume
țevile sustrase erau puse în gard, scîndura era pusă în acoperiș, căpriorii, grinzile de
aceeași grosime și lungime tot în acoperiș erau puse, treptele bordurile sunt puse în beci,
armătura se observă la fundament, la intrarea în beci.
Totodată, referitor la afirmațiile inculpatului că, toate materialele de construcție
folosite la construcția casei au fost luate de pe teritoriul taberei „Codru”, fiind analizate
prin coraborarea lor cu alte probe acumulate și prezentate instanței de judecată și anume
declarațiile martorului Anton Tudor, care a declarat că clădirile supuse demolării erau
putrede, dacă le împingeai cu umărul puteau să cadă, avînd peste 40 de ani, iar scîndura
respectivă fiind veche era scoasă deoarece ploua în căsuță, totodată scîndura era vopsită
cu culoarea verde și albastră, podeaua din scîndura era vopsită în culoarea cafenie, pe
cînd în cadrul cercetării la fața locului în planșa fotografică anexată se observă că
scîndura folosită la construcția acoperișului, este într-o stare bună, nefiind vopsită,
totodată are urme de beton, precum a și menționat reprezentantul părții vătămate Scutari
Iurie.
Prin urmare, acuzarea a prezentat instanței de judecată suficiente și concludente
probe care demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatului Camenschi Mihail în
săvîrșirea infracțiunii incriminate, în special declarațiile reprezentantului părții vătămate
Scutari Iurie și ale martorilor Mancuș Ion, care au redat cu lux de amănunte
circumstanțele pe care le cunosc referitor la acest caz, declarații care au fost confirmate
indirect și prin depozițiile martorilor Cube Ludmila și Anton Tudor, care au indicat
bunurile oferite lui Camenschi Mihail, dar după descrierea materialelor respective,
10
acestea nu corespund în totalitate cu bunurile folosite de către ultimul la construcția casei
sale.
În concluzie, declarațiile reprezentantului părții vătămate Scutari Iurie și ale
martorilor urmau a fi apreciate drept veridice de instanță și puse la baza unei sentințe de
condamnare a inculpatului, având în vedere coroborarea lor cu celelalte probe ale
acuzării și anume procesului-verbal de cercetare la fața locului din 12 decembrie 2011, a
taberei din s. Căpriana „Ion Soltîz” și procesului verbal de cercetare la fața locului din
24 octombrie 2011 a gospodăriei lui Camenschi Mihail din s. Căpriana r-nul Strășeni,
procesul-verbal de percheziție din 12.12.2011, la domiciliul lui Camenschi Mihail din s.
Căpriana r-nul Strășeni, cît și raportul de expertiză nr.902 din 12.11.2014, prin care s-a
constatat valoarea reală a bunurilor sustrase fiind de 104 710 lei.
Astfel, acuzarea susține că, în instanța de judecată Camenschi Mihail nu a
prezentat probe pertinente ce ar demonstra poziția sa, precum că materialele depistate la
domiciliul său au fost luate de pe teriotoriul taberei Codru, odată ce prin declarațiile lui
Scutari Iurie și Mancuș Ion, cît și probele materiale și anume cercetarea la fața locului și
percheziția efectuată la domiciliul inculpatului, a fost demonstrată vina inculpatului în
comiterea infracțiunii incriminate.
Totodată raportul de expertiză nr.902, combate versiunea inculpatului precum că
materialele în cauză erau uzate și nu puteau fi folosite la construcție.
Astfel, ce ține de această motivare, instanța de apel a omis să se expună referitor
la concluzia expertizei în cauză, și doar printr-o frază de ordin general a indicat precum
că, expertiza dată nu poate fi pusă la baza învinuirii, deoarece dispoziția art.148 Cod de
procedură penală, prevede expers temeiurile de numire a expertizei repetate. În cazul dat
este evident că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel.
Prin urmare, acuzarea consideră decizia instanței de apel drept una neîntemeiată
sub aspectul aprecierii eronate a probelor administrate, acestea din urmă demonstrează
integral, că atât la urmărirea penală cât și în instanțele de judecată, s-a stabilit cu
certitudine că Camenschi Mihail a săvîrșit furtul bunurilor alte persoane de pe teritoriul
taberei Ion Soltîz.
În cazul dat, instanța eronat a dat prioritate declarațiilor inculpatului, care evident
au fost date în scopul eschivării de răspundere penală, situație care a și condiționat
menținerea sentinței contestate.
Pe cale de consecință acuzarea reține că, sustragere bunurilor altei persoane constă
în scoaterea fizică a bunului din sfera de stăpînire a persoanei și trecerea lui în sfera de
stăpînire a făptuitorului, fapt demonstrat prin ansamblul probatoriu fiind ntrunită latura
subiectivă a furtului de intenție directă și scop de profit.
În susținerea recursului, acuzarea invocă faptul că, ambele instanțe nu a ținut
seama de practica judiciară expusă în Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.23
11
din 28.06.2004 „ Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea
bunurilor", prin care se constată că, furtul din averea străină se consideră consumat din
momentul în care făptuitorul, intrînd în posesia ilegală asupra bunurilor altei persoane,
obține posibilitatea reală de a se folosi și a dispune de acestea la dorința sa.
Astfel, situația creată se egalează cu nerezolvarea fondului apelului și
condiționează necesitatea casării deciziei instanței de apel pe motivele și temeiurile
prevăzute la at.427 alin.(l) pct.6) Cod de procedură penală. Instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat de către procuror și decizia
atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, astfel încât faptei săvârșite de
inculpatul Camenschi Mihail, i s-a dat o apreciere juridică greșită.
Analizând textul deciziei, partea acuzării concluzionează că, instanța de apel nu a
realizat obligația Constituțională de a înfăptui justiția în stat, nu a clarificat
circumstanțele relevante pentru prezenta cauză, a adoptat o soluție neargumentată la
modul cuvenit, în legătură cu ce o astfel de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi
casată.
6.1. Asupra recursului declarat inculpatul Camenschi Mihail a depus referință,
prin care solicită respingerea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece argumentele
invocate de către acuzator sunt neîntemeiate și fără suport juridic.
Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul
penal lărgit, consideră că acesta urmează a fi admis, cu dispunerea rejudecării cauzei de
către aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată, din următoarele motive.
Pornind de la prevederile art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, se
relevă că, judecând recursul, instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a
hotărârii atacate și cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în
alt complet de judecată, în cazul în care erorile judiciare nu pot fi corectate la această
etapă a procedurilor.
Potrivit dispoziției art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat
împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit verifică legalitatea hotărârii
atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în
recurs de titularul acestuia. Prin alte cuvinte, instanța de recurs poate să intervină în
soluția instanței de apel, inclusiv și să dispună casarea integrală a acesteia, atunci când se
constată admiterea unor erori de drept, care au dus, în consecință, la afectarea echității
procedurii desfășurate în privința persoanei deferite judecății.
În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit menționează că, declanșând o
continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de
drept adică odată exercitat produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un
control integral atât în fapt, cât și în drept, instanța având posibilitatea de a da o nouă
apreciere probelor acumulate în dosar. Respectiv, la judecarea apelului, instanța este în
drept să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță (care pot fi, de
12
altfel, apreciate diferit fată de felul cum au fost evaluate de prima instanță), precum și să
administreze probe noi, pentru elucidarea adevărului și pentru formularea unei concluzii
temeinice vizavi de acuzația imputată inculpatului prin actul de învinuire și cel de
sesizare a instanței.
Pe lângă cele consemnate, este necesar de a face o precizare substanțială, și anume
că, după investirea instanței cu soluționarea în fond a cauzei, pârților trebuie să le fie
asigurate toate garanțiile unui proces echitabil, prin urmare dacă apelul constituie o
continuare a judecării fondului cauzei, acestea sunt valabile și pentru instanța dată.
Colegiul penal punctează că instanța de apel a statuat asupra faptului că
declarațiile părții vătămate nu sunt consecvente, întrucât pe parcursul urmăririi penale
aceasta a dat declarații contradictorii, însă le apreciază critic sub pretextul că partea
vătămată este în relații ostile cu inculpatul Camenschi Mihail.
Totodată, instanțele de fond nu au dat apreciere obiectivă și declarațiilor
martorilor Anton Tudor și Cube Ludmila, care au comunicat că în urma demolărilor
efectuate pe teritoriul taberei „Ion Soltîz”, inculpatul Camenschi Mihail a luat doar
careva bunuri după demolarea clădirilor aflate pe teritoriul taberei „Ion Soltîz”, pe care
le-a folosit în gospodăria sa.
De asemenea, instanța de apel, nu a verificat minuțios și obiectiv fiecare probă
separat sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludenții, iar în ansamblu, din
punct de vedere al coroborării lor, ajungând în aceste fel la concluzia pripită privind
nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art.186 alin.(5) Cod penal.
Așadar, Colegiul penal lărgit menționează că în virtutea prevederilor art.414 alin.
(2), 419 Cod de procedură penală, instanța de apel era obligată să verifice declarațiile și
probele materiale examinate de prima instanță, inclusiv invocate de către procuror în
apel, prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal.
Tot în sensul dat, Colegiul penal menționează că instanța de apel doar a trecut în
revistă toate probele administrate pe caz, însă nu a apreciat fiecare probă separat, din
punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele
în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și
de drept indicate în rechizitoriu, și nu a indicat motivele pentru care a respins probele
acuzării.
Mai mult, instanța de apel a statuat absolut divergent și confuz că: „prin probele
prezentate de procuror și cercetate de instanța de apel nu a fost dovedită vinovăția
inculpatului..., împrejurările care determină necesitatea achitării inculpatului au fost
constatate prin totalitatea probelor prezentate de acuzare..., din ansamblul de probe
prezentate de către acuzare, cercetate de instanța de fond și suplimentar în instanța de
apel, rezultă cert că nu se constată vinovăția inculpatului”, or, deopotrivă, procurorul a
prezentat probele în sprijinul acuzării formulate inculpatului.
13
Tot aici, instanța în mod controversat și-a motivat soluția de achitare, printr-o
procedură de condamnare a persoanei inculpate, adică a adus concluzii divergente,
deoarece a reținut că: „Potrivit jurisprudenței naționale și CtEDO, și anume art.6
CEDO, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare
bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță în temeiul căruia inculpatul fusese
achitat. Instanța de apel urmează să procedeze la o nouă audiere a anumitor martori ai
acuzării solicitați de pârți (hotărârile CtEDO Popovici împotriva Moldovei din 27
noiembrie 2007, §72, și Dănila împotriva României din 8 martie 2007,§62-63). Martorii
acuzării se audiază din nou în cazul în care depozițiile lor constituie o mărturie
acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea învinuitului
(hotărârea CtEDO Spînu împotriva României din 29 aprilie 2008, §60)”.
Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza
penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe
care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, și că
recursul de pe rol este întemeiat.
Având în vedere circumstanțele evidențiate, instanța de recurs statuează că,
garanțiile consacrate în art. 6§1 din Convenție includ obligația instanțelor judecătorești
naționale de a motiva cu suficientă claritate deciziile sale (H. c. Belgiei, §53). O decizie
motivată demonstrează părților că au fost cu adevărat auzite de către instanță în proces.
Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de recurs
casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în
cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către
instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art.427 alin.(1) pct.6)
Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune
soluția admiterii recursurilor declarate, casării totale a deciziei contestate și dispunerea
rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile
art.436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia,
să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesuale
penale asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, să verifice și să
aprecieze minuțios probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate
cu cerințele legii, să dea apreciere cuvenită fiecărei probe examinate și toate în
ansamblu, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintată lui Camenschi Mihail în
baza art. 186 alin. (5) Cod penal, iar în dependență de rezultatele obținute să
argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată și să pronunțe o hotărâre legală și
întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
14
D E C I D E:
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, casează total decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2018, în cauză penală privindu-l pe Camenschi
Mihail Mihail, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel într-un
alt complet de judecată.
Decizia nu se supune căilor de atac.
Decizia motivată pronunțată la 15 noiembrie 2018.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Țurcan Anatolie
Toma Nadejda
Cobzac Elena
Boico Victor
15