1ra-1356/2018 — art.322 alin.1, 322 alin.1, 217/1 alin.2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.322 alin.1, 322 alin.1, 217/1 alin.2 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6,10 CPP
1ra-1356/2018 — art.322 alin.1, 322 alin.1, 217/1 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1356/2018
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
03 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte Timofti Vladimir
judecători Toma Nadejda
Boico Victor
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului Roșca Nicolae, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 martie 2018, în cauza
penală în privința lui
Roșca Nicolai XXXXX, născut la
XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 05.10.2017-26.12.2017;
Instanța de apel: 19.01.2018-14.03.2018,
Instanța de recurs: 07.06.2018-03.10.2018.
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală
legal executată.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Briceni din 26 decembrie 2017, Roșca
Nicolai a fost recunoscut vinovat și condamnat:
- în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, (pe episodul din 07.05.2017), la 8 luni
închisoare;
- în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, (pe episodul din 11.09.2017), la 1 an
închisoare;
- în baza art. 2171 alin. (2) Cod penal (pe episodul din 11.09.2017), la 2 ani
închisoare.
Conform art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, definitiv i-a fost stabilită pedeapsa de 2 ani 6 luni
închisoare.
În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite, a fost suspendată
condiționat, pe o perioadă de probațiune de 3 ani.
1
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Roșca N. la
07.05.2017, aproximativ la 1940, având intenția de a transmite ilegal în
penitenciarul nr. 2 Lipcani obiecte interzise, a aruncat peste edificiu un colet în care
se aflau două telefoane mobile fără cartelă SIM: unul de model LG-T 370 și unul de
model Sony Ericson WT-13i, și două pachete cu masă vegetală mărunțită de culoare
cafenie, care conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/2-R-605
din 05.06.2017 reprezintă substanță stupefiantă paie de mac cu masa -36,883 gr.,
adică
proporții mari.
Tot el, la data de 11.09.2017, aproximativ la 1845, având intenția de a
transmite ilegal în penitenciarul nr. 2 Lipcani obiecte interzise, printr-o înțelegere
prealabilă cu o altă persoană, a încercat să arunce peste edificiul penitenciarului un
colet în care se aflau două telefoane mobile de model Blue-Ice și Lexand-LPH1,
ambele fără cartelă sim și un pachet în care se aflau masă vegetală uscată mărunțită
de culoare verzuie-56, 684 gr., o sacoșă din polietilenă în care se aflau două carcase
din masă plastică ale seringilor cu capacitatea de 20 ml., de culoare transparentă, în
care se află masă vegetală uscată, mărunțită, de culoare verzuie închisă-25, 854 gr.,
care conform raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-1318 din 15.09.2017
reprezintă marihuană și se atribuie la categoria substanțe stupefiante în proporții
mari, o sacoșă din polietilenă în care se afla o masă vegetală uscată, mărunțită, de
culoare închisă care conform raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-1318 din
15.09.2017 reprezintă substanță stupefiantă paie de mac în proporții mari cu masa
171,17 gr.
Tot Roșca N., având intenția de a transmite deținuților substanțe narcotice a
păstrat și a transportat, cu scop de înstrăinare, în automobilul său de model VAZ-
2106 cu n/î EDAE 260 o sacoșă de polietilenă în care se afla o masă vegetală uscată,
mărunțită, de culoare închisă care conform raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-
l318din 15.09.2017 reprezintă substanță stupefiantă paie de mac cu masa de
97,372 gr., adică substanțe narcotice în proporții mari. Masa vegetală sus indicată a
fost depistată în timpul percheziției care a fost efectuată la data de 11.09.2017,
aproximativ la 1845, în or. Lipcani, în preajma penitenciarului nr. 2.
Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza prevederilor art. 332 alin.(1)
Cod penal ( pe episoadele din 07.05.2017 și din 11.09.2017 separat) : adică,
transmiterea tăinuită de la control prin orice mijloace persoanelor deținute în
penitenciare a substanțelor stupefiante, psihotrope și/sau altor substanțe cu afecte
similare, precum și a altor obiecte, a căror transmitere este interzisă, săvârșită în
proporții mari; și în baza prevederilor art. 217/1 alin.(2) Cod penal, adică păstrarea,
transportarea drogurilor ( sau analogilor acestora), săvârșite în scop de înstrăinare.
Sentința a fost contestată cu apel de acuzatorul de stat, care a solicitat
casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare pe toate
episoadele incriminate în baza art. 332 Cod penal (episodul din 07.05.2017) la 1
2
an închisoare, în baza art. 332 Cod penal (episodul din 11.09.2017) la 1 an
închisoare, în baza art. 2171 Cod penal la 2 ani închisoare. În conformitate cu
prevederile art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul
parțial al pedepselor aplicate, de stabilit pedeapsa definitivă - 2 ani 6 luni
închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.
În argumentarea apelului a menționat că prima instanță neîntemeiat a aplicat
în privința inculpatului prevederile art. 90 Cod penal, iar pedeapsa stabilită nu va
atinge scopul prevăzut în norma art. 61 alin.(2) Cod penal, de restabilire a echității
sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 martie 2018,
apelul declarat a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță.
Roșca N. a fost recunoscut vinovat și condamnat:
- în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, (pe episodul din 07.05.2017), la 1 an
închisoare;
- în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, (pe episodul din 11.09.2017), la 1 an
închisoare;
- în baza art. 2171 alin. (2) Cod penal (pe episodul din 11.09.2017), la 2 ani
închisoare.
Conform art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, definitiv i-a fost stabilită pedeapsa 2 ani și 2 luni
închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În rest, sentința a
fost menținută.
Pentru a pronunța decizia instanța de apel a conchis că, pedeapsa stabilită
inculpatului cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, este prea blândă și nu va
asigura atingerea scopului pedepsei penale, iar prima instanță la stabilirea acesteia,
nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 61 Cod penal, precum și de
criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunilor, nefiind
apreciate la modul cuvenit împrejurările cazului și persoana inculpatului care
anterior a fost supus de patru ori răspunderii contravenționale, mai mult instanța
de fond nu a ținut cont nici de faptul că în privința lui Roșca N. au fost intentate 6
cauze penale care din motivul intervenirii amnistiei și împăcării părților au fost
încetate.
În consecință instanța de apel a conchis că ținând cont de gravitatea
infracțiunilor comise precum și luând în considerație personalitatea inculpatului
corectarea și reeducarea lui Roșca N. este posibilă doar prin izolarea acestuia de
societate.
3
Decizia instanței de apel a fost contestată cu recurs ordinar de avocatul
Janu A. în numele inculpatului, care invocând temeiurile de drept prevăzute la
art. 427 alin.(1) pct.6) și 10) CPP, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței.
Autorul consideră decizia instanței de apel în latura stabilirii pedepsei
neîntemeiată, deoarece instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul a recunoscut
vina și a contribuit la stabilirea adevărului, astfel aplicându-i o pedeapsă prea aspră.
În speță scopul pedepsei penale prevăzut la art. 61 Cod penal poate fi atins
prin stabilirea pedepsei închisorii cu dispunerea suspendării executării acesteia în
conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, acuzatorul de stat a depus referință asupra recursului, care a solicitat
declararea inadmisibilități acestuia, argumentând că motivele invocate de recurent,
nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept prevăzute la art.
427 Cod de procedură penală, iar pedeapsa a fost stabilită inculpatului în limitele
sancțiunii normelor penale în baza cărora acesta a fost declarat vinovat.
8.Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide
inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia
în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de
recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava
situația condamnatului. Or, art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că
hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile
de drept comise de instanțele de fond la judecarea cauzei.
Analizând textul recursului Colegiul penal relevă că, din conținutul
acestuia rezultă că, deși avocatul Janu A. a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct.
6), 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului în cazul în care motivarea soluției contrazice cu dispozitivul
hotărârii sau acesta este expus neclar și în cazul în care s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale, în esență autorul recursului critică
hotărârea atacată doar în latura stabilirii pedepsei, nefiind de acord cu concluzia
instanței de apel referitor la excluderea prevederilor art. 90 Cod penal,
Reieșind din stipulările art.414-415 Cod de procedură penală, instanța de
apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și este în
4
drept de a casa sentința parțial sau total, pronunțând o nouă hotărâre, potrivit
modului stabilit, pentru prima instanță.
În cauza dată, instanța de apel a îndeplinit aceste prevederi ale legii.
Reieșind din textul deciziei contestate Colegiul penal conchide că instanța de
apel, judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, menționând
că prima instanță incorect a aplicat prevederile art. 90 Cod penal, fără a ține cont de
persoana inculpatului, care anterior a fost supus de patru ori răspunderii
contravenționale, inclusiv și pentru contravenția prevăzută de art. 343 Cod
contravențional, adică transmiterea către deținuți a obiectelor, substanțelor sau
produselor interzise, precum și de faptul Roșca N. anterior a fost condamnat. La fel
instanța de fond nu a luat în considerație că în privința acestuia au fost intentate 6
cauze penale, care, au fost încetate din motivul intervenirii amnistiei, precum și din
motivul împăcării părților(f.d.136-140; 148-151, vol. I).
La acest capitol, Colegiul penal ține să menționeze că, în cazul săvârșirii
unei infracțiuni instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască
nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis
acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării acestei
operațiuni, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la
stabilirea categoriei, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de
individualizare a acesteia.
Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată,
într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu
periculozitatea infractorului.
Potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei prevăzute de
alin. (1) art. 75 Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsa luând în
considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și
scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei
prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-
se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și
de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Astfel, după ce a stabilit pedeapsa, continuând operațiunea de
individualizare a executării pedepsei stabilite, ținând cont de circumstanțele
cauzei și de persoana celui vinovat, instanța de judecată poate dispune
neexecutarea pedepsei aplicate vinovatului. Suspendarea condiționată (art. 90
Cod penal), ca mijloc de individualizare a executării pedepsei, conferă instanței
de judecată posibilitatea, ca pe lângă stabilirea cuantumului pedepsei, să se
pronunțe și asupra modului de executare.
O condiție prevăzută expres în alin. (1) art. 90 din Cod penal, constituie
concluzia instanței că nu este rațional ca făptuitorul să execute pedeapsa
stabilită.
5
Astfel, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze că scopul
pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea efectivă a acesteia. În formarea
convingerii, instanța de judecată ține cont de totalitatea condițiilor expres
prevăzute de lege, inclusiv are în vedere întreaga conduită a condamnatului
înainte și după săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce
privesc personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei
administrate în cadrul cercetării judecătorești.
În acest context, instanța de recurs notează, că aplicarea prevederilor art.
90 alin. (1) Cod penal, este o competență a instanțelor judecătorești, dar nu un
drept al inculpaților, deoarece constituie o măsură de individualizare judiciară a
executării pedepsei.
Instanța de recurs ține să menționeze că, în speță, la stabilirea pedepsei
inculpatului, instanța de apel corect a concluzionat că, aplicând în privința
inculpatului Roșca N. pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată a executării
acesteia potrivit prevederilor art. 90 Cod penal, prima instanță nu a ținut cont de
persoana acestuia, care anterior a fost condamnat, în privința acestuia au fost
intentate 6 cauze penale, care din motivul împăcării părților și aplicării amnistiei au
fost încetate, precum și de faptul că acesta de mai multe ori a fost atras la
răspundere contravențională, fapt ce denotă că o pedeapsă non privativă de
libertate nu va avea un efect de corectare și reeducare a inculpatului.
Acestea fiind menționate Colegiul penal, respinge ca neîntemeiat argumentul
invocat de apărare referitor la faptul că instanța de apel i-a stabilit inculpatului o
pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale, or, ținând cont de toate
circumstanțele speței și de personalitatea inculpatului, se atestă corectitudinea
concluziei instanței de apel referitor la netemeinicia aplicării prevederilor art. 90
Cod penal în privința lui Roșca N., deoarece corectarea ultimului este imposibilă
fără izolarea de societate, iar instanța de apel în mod întemeiat a dispus executarea
pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis.
Referitor la temeiul de casare a deciziei instanței de apel invocat de recurent
prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală care stipulează că, o
hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de
drept în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus
neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței
Colegiul reține că, acest punct conține 5 temeiuri care pot fi invocate în recurs, însă
recurentul a invocat ca temei „motivarea soluției este expusă neclar”.
Instanța de recurs menționează, că potrivit prevederilor pct. 6) alin. (1) art. 427
Cod de procedură penală, legislatorul a indicat în calitate de temeiuri pentru recurs
„motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar”.
Astfel, reieșind din stipularea dată, legislatorul referindu-se la expunerea neclară a
6
avut în vedere doar dispozitivul hotărârii, dar nu și la motivarea soluției, așa cum a
indicat avocatul în argumentele recursului. Mai mult ca atât, avocatul Janu A. doar a
menționat temeiul de recurs indicat supra, însă fără a motiva în careva mod
invocarea acestei erori de drept.
Generalizând cele menționate mai sus, Colegiul conchide că erorile stipulate la
pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, la care se face referire în
recurs nu sunt prezente în speță, deoarece instanța de apel a examinat cauza sub
toate aspectele și a făcut o individualizare a pedepsei în concordanță cu prevederile
legii, pronunțând o decizie care cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de
drept care au dus la admiterea acestuia, precum și motivele adoptării soluției, ceea
ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.
Reieșind din circumstanțele menționate, Colegiul penal conchide, că hotărîrea
atacată este legală și întemeiată, iar recursul ordinar urmează a fi declarat
inadmisibil, deoarece este vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Janu Anatolie în
numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14
martie 2018, în cauza penală în privința lui Roșca Nicolai XXXXX, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă,pronunțată integral la 02 noiembrie 2018.
Președinte Timofti Vladimir
Judecător Toma Nadejda
Judecător Boico Victor
7