1re-122/2018 — Art. 313 CPP

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 03.05.2018 a fost respinsă ca fiind neîntemeiată plângerea înaintată de petiționarul Triboi Mihail, în ordinea art.313 Cod procedură penală, în cadrul procesului penal înregistrat în registrul de evidentă a sesizărilor cu privire la infracțiuni al Centrului Național Anticorupție, cu nr.320 din 03.06.2014.

Nefiind de acord cu încheierea nominalizată, petiționarul Triboi Mihail a declarat recurs în termen prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 03 mai 2018, anularea ordonanței procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție Morari Viorel din 27 februarie 2018 și a ordonanței procurorului delegat în Procuratura Anticorupție Zubco Eugenia din 19 ianuarie 2018, obligarea procurorilor să lichideze încălcările depistate ale drepturilor sale și investigarea cauzei conform prevederilor art.19 alin.(3) Cod procedură penală. În motivarea recursului, recurentul a invocat că încheierea contestată contravine prevederilor art.art.19, 24, 313, 315 Cod procedură penală. Instanța a ignorat fără temei legal faptul că procurorii n-au îndeplinit deciziile Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 14.05.2015 prin care a fost declarată nulă ordonanța procurorului din 03.07.2014 și obligarea reluării procesului penal în vederea examinării depline a alegațiilor sale, lichidarea încălcărilor depistate ale drepturilor sale. Procurorii n-au îndeplinit nici decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 28.04.2016 privind dispunerea reluării investigațiilor. Ordonanța procurorului Alexandru Găină din 04.10.2016 prin care la fel s-a refuzat în pornirea urmăririi penale, din motiv că fapta 1 nu întrunește elementele infracțiunii, a fost anulată prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24.05.2017, indicațiile căreia la fel au fost ignorate de procurori. La 19.01.2018 procurorul delegat în Procuratura Anticorupție Eugenia Zubco pe aceleași temeiuri a emis ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale din motiv ca n-a fost constatată existența faptului infracțiunii, iar prin ordonanța din 27.02.2018 emisă de procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari sa respins plângerea, instanța soluționând plângerea sa contrar prevederilor art.19 alin.(3) Cod procedură penală cu toate că urmărirea penală a fost efectuată superficial. Recurentul a mai indicat că întemeiat a solicitat instanței atragerea la răspundere penală a factorilor de decizie din cadrul ÎP „Chetrodex” și a funcționarilor Primăriei sat. Chetrosu raionul Anenii-Noi, conform prevederilor art.art.326, 327, 361, 332, 335, 191 Cod Penal. Prima instanță n-a ținut cont de faptul că lotul respectiv 1-a primit când lucra la întreprinderea de construcții și nu de la Spitalul Nr.1, de unde au primit ceilalți membri a ÎP „Chetrodex”. A plătit cotizațiile și impozitul funciar în anul 1988 - 200 ruble, în anul 1989 - 300 ruble, în anul 1992 - 192 lei, în anul 1996 - 140 lei, în anul 2000 - 240 lei fără a primi bon de plata și 150 lei cu bon de plată, în anul 2002 a plătit 150 lei, martor poate fi vecina Petrova Măria. Pasații Vladimir a devenit Președinte la ÎP „Chetrodex” în luna august 2009, iar în anul 2007 a aflat că din anul 2004 el este deposedat ilegal de lot, fără să fie lipsit de posesia lotului printr-o hotărâre judecătorească. Declarațiile lui Pasații Vladimir, Paiu Ioana, Podolin Victor n-au fost examinate în ședința de judecată și nu pot servi temei pentru respingerea plângerilor sale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2018, a fost respins recursul declarat de către petiționarul Triboi Mihail, cu menținerea încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 03.05.2018. 3.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a indicat că analizând în ansamblu materialele acumulate în raport cu circumstanțele cauzei, procurorul just a concluzionat că, în cadrul cercetărilor a fost stabilit dincolo de orice dubiu rezonabil că nu a avut loc faptul pretinderii, acceptării sau primirii, personal sau prin mijlocitor, de bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are influenta sau care susține că are influenta asupra unei persoane publice, persoane cu funcție de demnitate publică, persoane publice străine, funcționar internațional, pentru a-1 face să îndeplinească sau nu, ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu, adică a infracțiunii prevăzute la art.326 Cod penal, nici faptul folosirii intenționate de către o persoană publică a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, precum și faptul folosirii 2 intenționate de către o persoană care gestionează o organizație nestatală, în interes material sau personal, adică a infracțiunii prevăzute la art.327 și respectiv art.335 Cod penal, precum și nici faptul înscrierii de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă acestea acțiuni au fost săvârșite din interes material sau din alte interese personale, adică a infracțiunii prevăzute la art.332 Cod penal. De asemenea, instanța a constatat că procurorul corect a concluzionat că în acțiunile persoanelor vizate în plângere nu sunt se constată nici o bănuială rezonabilă privind săvârșirea faptelor incriminate de legislația penală. Procurorul întemeiat a concluzionat că „în acțiunile persoanelor publice din cadrul primăriei s. Chetrosu, r-nul. Anenii-Noi, precum și a persoanelor care gestionează IP „Chetrodex”, nu s-a constatat întrunirea elementelor infracțiunilor prevăzute la art.art.326, 327, 332 și 335 Cod penal sau a altei infracțiuni săvârșite de către persoane publice sau persoane care gestionează o organizație privată”. Mai mult ca atât, s-a constatat că procurorul în urma procesului de administrare și apreciere a probelor obținute, just a conchis că „informația din certificatul eliberat de către IP „Chetrodex” în persoana președintelui Pasații Vladimir la 04.06.2010, către Judecătoria raionului Anenii-Noi intitulat „Rectificare Certificat”, potrivit căruia Triboi Mihail a achitat taxa de aderare și de membru doar pentru perioada 1989-1998, coincide cu datele din fotocopiile chitanțelor la dispoziția de încasare nr.825 din 29.12.1989, nr.78 din 27.03.1992 și nr.11 din 30.06.2000 (pentru perioada anilor 1996-1998). Astfel, instanța de recurs a menționat că procurorul corect a reținut că „careva date denaturate sau vădit false în certificatul menționat nu au fost incluse, certificatul menționat nu întrunește forma și calitățile unui document oficial, mai mult ca atât, nu acordă careva drepturi sau eliberează de careva obligații. Prin urmare în acțiunile președintelui ÎP „Chetrodex”, Pasații Vladimir, la întocmirea și eliberarea certificatului din 04.06.2010, nu se poate concluziona asupra întrunirii elementelor infracțiunii prevăzute la art.361 Cod penal”. Totodată, instanța de recurs a reținut că procurorul prin ordonanța emisă la 19.01.2018 a expus în mod complet și obiectiv, constatările de rigoare privind pretinsele acțiuni săvârșite de persoane publice din cadrul administrației publice locale com. Chetrosu r-nul Anenii –Noi, cât și persoanelor care gestionează o organizație nestatală, la înstrăinarea lotului de teren menționat, reținând că acestea nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute la art.191 Cod penal. Prin urmare, în cadrul examinării plângerii depuse de petiționarul Triboi Mihail au fost întreprinse toate măsurile posibile în vederea cercetării complete, imparțiale, obiective și sub toate aspectele a faptelor invocate de petiționar, în motivarea plângerii, nu au fost invocate careva vicii fundamentale care au afectat hotărârile contestate, nu au fost invocate careva temeiuri plauzibile de declarare a nulității ordonanțelor 3 contestate, criticând acțiunile organului de urmărire penală și deciziile procurorilor, care în opinia subiectivă a petiționarului sunt ilegale, neîntemeiate și nemotivate. Instanța de recurs a apreciat ca fiind formale și pur declarative argumentele recurentului precum că procurorul a luat o atitudine superficială la examinarea cauzei și a materialelor anexate, de vreme ce la examinarea cauzei procurorul se conduce strict de rigorile procesual penale și de atribuțiile funcționale, urmând nu doar să administreze probele întru învinuirea persoanei, dar și probele ce îl dezvinovățesc, în cele din urmă pronunțând-se asupra întregului probatoriu administrat la caz. Așadar, instanța de recurs a concluzionat că în motivarea plângerii, nu au fost invocate careva vicii fundamentale care au afectat hotărârile contestate, nu au fost invocate careva temeiuri plauzibile de declarare a nulității ordonanțelor contestate, criticând doar acțiunile organului de urmărire penală și deciziile procurorilor, care, în opinia subiectivă a petiționarului sunt ilegale, neîntemeiate și nemotivate. Instanța de recurs a reiterat că, ordonanțele contestate sunt argumentate și sunt emise fără încălcarea a careva norme care ar face obiectul lezării unor drepturi și libertăți ocrotite de lege. În consecință este menționat că, argumentele invocate de recurent nu și-au găsit confirmare în ședința instanței de recurs. Analizând materialele prezentate, instanța nu găsește temei de admitere a recursului înaintat. Prin urmare, instanța de recurs a conchis că reieșind din conținutul materialelor relatate, judecătorul de instrucție corect a stabilit că organul de urmărire penală și procurorul au asigurat caracterul complet și obiectiv al soluționării plângerii înaintate, astfel că concluziile date de procurori sunt în corespundere cu prevederile art.19 Cod de procedură penală, care prevede „accesul liber la justiție”, art.20 din Constituția RM și art.6 CEDO care prevăd „dreptul persoanei la un proces echitabil”. În consecință, instanța de recurs a considerat că argumentele invocate de recurent nu și-au găsit confirmare în ședința instanței de recurs, analizând materialele prezentate, instanța nu găsește temei de admitere a recursului înaintat.

Nefiind de acord cu decizia instanței de recurs, petiționarul Triboi Mihail o contestă cu recurs în anulare, prin care solicită casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia instanța să dispună obligarea procurorilor să lichideze încălcările depistate ale drepturilor acestuia cu respectarea prevederilor art.19 alin.(3) Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Conform prevederilor art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art.401 alin.(1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. 4 În corespundere cu prevederile art.455 alin.(2) pct.7) Cod de procedură penală cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele legale invocate, cu menționarea cazurilor prevăzute în art.453 Cod de procedură penală și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, Colegiul penal remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, în ordinea recursului în anulare, potrivit modificărilor din Codul de procedură penală din 27 octombrie 2012, poate fi atacată doar sentința, legalitatea căreia a fost verificată pe căile ordinare de atac – în apel și în recurs și a devenit irevocabilă. Astfel, încheierile judecătorești, prin care s-au soluționat alte chestiuni decât vinovăția persoanei au numai un dublu grad de jurisdicție, prima instanță și instanța de recurs, cale de atac, prevăzută de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se permite nici o derogare. Prin urmare, raportând prevederile legale menționate supra la speța dată, Colegiul penal constată că petiționarul contestă decizia instanței de recurs prin care s-a soluționat plângerea acestuia înaintată în baza art.313 Cod de procedură penală, iar astfel de hotărâri nu sânt susceptibile de a fi atacate în ordinea recursului în anulare, deoarece nu cad sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție. Reieșind dispozițiile legale expuse mai sus, rezultă că încheierile judecătorului de instrucție nu cad sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva deciziilor instanței de apel pronunțate în ordine de recurs este inadmisibil, deoarece asemenea hotărâri nu sânt susceptibile de a mai fi atacate cu recurs în anulare. În conformitate cu prevederile art.455 alin.(2) pct.7), art. 453 Cod de procedură penală, instanța urmează să decidă inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de 5 către petiționarul Triboi Mihail, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură penală.

În temeiul art.456, 432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționarul Triboi Mihail împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2018, deoarece nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art.455 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 31 octombrie 2018. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac Elena 6