1re-108/2018 — art. 473 CPP

Dosarul 1re-108/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Covalenco Elena,

judecători – Guzun Ion și Diaconu Iurie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

condamnatul Pascal Stipan, prin care se solicită casarea încheierii Judecătoriei Chișinău,

sediul Central din 13 decembrie 2017 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 18 aprilie 2018,

Termenul de examinare a cauzei:

- instanța de recurs în anulare: 20.07.2018 – 31.10.2018.

C O N S T A T Ă :

plângere privind acțiunile Departamentului Instituțiilor Penitenciare, în motivarea

căreia a invocat că, nu este de acord cu transferul său din Penitenciarul nr. 15 Cricova în

Penitenciarul nr. 1 - Taraclia și că, acest transfer ar fi contrar legislației.

respinsă, ca neîntemeiată, cererea condamnatului Pascal Stipan privind acțiunile ilegale

ale Departamentului Instituțiilor Penitenciare.

2.1. Pentru a pronunța încheierea în cauză, instanța de fond a reținut că,

Departamentul Institutiilor Penitenciare este unica instituție care are atribuții în vederea

soluționării chestiunii cu privire la transferarea deținutului dintr-un penitenciar în altul.

declarat recurs, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să

fie admisă cererea sa, invocând că el fiind originar din or. Cricova nu era necesar să fie

transferat la Taraclia, or astfel, se încalcă prevederile Statutului executării pedepsei de

către condamnați, care stipulează că, penitenciarul urmează să fie situat cât mai aproape

de locul de trai al condamnatului.

respins, ca nefondat, recursul declarat de către condamnatul Pascal Stipan, cu

menținerea încheierii.

4.1. Verificând și analizând materialele dosarului, instanța de recurs a considerat că,

la pronunțarea încheierii, instanța de fond a stabilit corect circumstantele de fapt și de

drept și just a conchis de a respinge ca neîntemeiată cererea condamnatului Pascal

Stipan privind acțiunile ilegale ale Departamentului Instituțiilor Penitenciare.

1

Instanța de recurs a constatat că, Pascal Stipan a executat o perioadă de timp

pedeapsa cu închisoare în penitenciarul nr. 1 Taraclia, fiind condamnat printr-o sentință

judecatorească definitivă, fiindu-i stabilit regim inițial, iar în prezent acesta se deține în

Penitenciarul nr. 15-Cricova.

Din materialele dosarului s-a stabilit că, Pascal Stipan a fost transferat în

Penitenciarul nr. 1 - Taraclia pentru a executa pedeapsa stabilită în regim inițial, ținând

cont de locurile disponibile pentru acest regim în Penitenciarul nr. 15 - Cricova.

Aceste acțiuni au fost întreprinse de către Departamentul Instituțiilor Penitenciare

în temeiul atribuțiilor sale de repartizare a condamnaților în instituțiile penitenciare

pentru executarea pedepsei cu închisoare.

Astfel, deși condamnatul Pascal Stipan urma să execute în continuare pedeapsa în

regim inițial, dar Penitenciarul nr. 15 - Cricova nu dispune de locuri libere în sectorul cu

un asemenea regim, instanța de recurs a considerat că, Departamentul Instituțiilor

Penitenciare a conchis corect că, pentru a evita suprapopularea penitenciarului, este

necesar transferul condamnatului Pascal Stipan într-un penitenciar care dispune de

asemenea regim, cu atât mai mult că, potrivit pct. 961 al Hotărârii Guvernului nr. 583 cu

privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați, la repartizarea

condamnatului în penitenciar pentru executarea pedepsei, se i-a în considerare ca

penitenciarul să fie situat, pe cât e posibil, mai aproape de domiciliu sau altă localitate

indicată de condamnat.

devenit irevocabilă la data pronunțării.

casarea hotărârilor menționate, cu remiterea cauzei la rejudecare, invocând că el fiind

originar din Cricova nu era necesar să fie transferat la Taraclia, or astfel, se încalcă

prevederile Statutului executării pedepsei de către condamnați, care stipulează că,

penitenciarul urmează să fie situat cât mai aproape de locul de trai al condamnatului.

Totodată, invocă că, examinarea cererii de recurs în instanța de apel a avut loc în

lipsa sa, pe motiv că instanța de judecată la cererea avocatului a examinat cauza cu o oră

mai devreme decât ora stabilită pentru examinare, fără ca să-i fie adusă la cunoștință

faptul dat, prin ce i s-a încălcat dreptul l-a un proces echitabil.

cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, persoanele menționate la art. 401

alin. (1) pct. 2) și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau

reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare

împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac.

Colegiul consideră necesar a menționa că nu orice hotărâre judecătorească

irevocabilă poate fi atacată în ordinea recursului în anulare, ci numai cele pentru care

legea prevede această cale de atac.

2

Conform art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi

atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea

cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat

hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează

Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi

atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza

penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a

procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV,

Secțiunea II ale Codului de procedură penală -adică calea apelului și recursului ordinar.

În cazul în care, potrivit legii, o hotărâre judecătorească nu parcurge căile ordinare

de atac, aceasta deși a devenit irevocabilă, nu dispune de calea extraordinară de atac,

adică nu poate fi contestată cu recurs în anulare.

Prin urmare, reieșind din normele sus menționate, hotărârea atacată de recurent nu

este pasibilă de drept de a fi contestată prin intermediul recursului în anulare.

Astfel, cele menționate denotă faptul că recurentul a declarat recurs în anulare

împotriva unei hotărâri judecătorești irevocabile, prin care nu a fost soluționat fondul

cauzei penale, și care nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile

prevăzute de art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, care pot fi contestate cu recurs

în anulare la Curtea Supremă de Justiție.

Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

decide inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care se constată că acesta nu

îndeplinește cerințele de conținut, situație ce persistă în această cauză.

În aceste împrejurări, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului în

anulare declarat de către condamnatul Pascal Stipan, pe motiv că nu îndeplinește

cerințele de conținut.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de către condamnatul Pascal

Stipan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie

2018, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 31 octombrie 2018.

Președinte: Covalenco Elena

Judecători: Guzun Ion

Diaconu Iurie

3