1ra-1378/2018 — art. 152 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-1378/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Negura Vladislav în numele inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Strășeni sediul Călărași din 31 octombrie 2017 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 13 martie 2018, în cauza penală în privința lui

Jomir Dumitraș xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.06.2016 - 31.10.2017;

Instanță de apel: 11.12.2017 - 13.03.2018;

Instanță de recurs: 11.06.2018 - 26.09.2018.

A C O N S T A T A T :

Jomir Dumitraș a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.152 alin.(1) Cod

penal, la 1 an închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit art.85 alin.(3) Cod penal, pentru cumul de sentințe cu sentința

Judecătoriei Militare din 29 iunie 2015, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 2 ani 3

luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă înaintată de Dodon Gheorghe a fost admisă în principiu,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă.

Cheltuielile judiciare în sumă de 80 lei au fost trecute în contul statului.

06 ianuarie 2016, aproximativ la ora 02:00, fiind sub influența alcoolului și

aflându-se pe str. Mihai Eminescu, or. Călărași, în urma unui conflict spontan apărut

între acesta și Dodon Gheorghe, ultimul fiind sub influența alcoolului, urmărind

scopul pricinuirii leziunilor corporale, intenționat i-a aplicat lui Dodon Gheorghe

multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i

conform raportului de expertiză medico-legală nr.26D din 22 februarie 2016,

vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată.

sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea apelului a invocat că, indicarea ca probă ce demonstrează

vinovăția lui Jomir Dumitraș a procesului-verbal de confruntare din 30 martie 2016,

1

dintre partea vătămată Dodon Gheorghe și martorul Surdu Vasile, contravine

prevederilor art.art.371 alin.(3), 389 Cod de procedură penală, mai mult, acest

procesul-verbal nu a fost studiat în ședință de judecată, nu a fost dat citirii, nu a fost

solicitat de către participanții la proces, din simplu motiv, că în declarațiile date de

către partea vătămată Dodon Gheorghe și declarațiile martorului Scurtu Vasile date în

ședința de judecată și în cadrul urmăririi penale, nu au fost stabilite divergențe, iar

confruntări între acesta și inculpat, în cadrul urmăririi penale, nu au fost efectuate.

Instanța de judecată a expus și interpretat eronat, în defavoarea inculpatului,

declarațiile inculpatului și a martorului Surdu Vasile, or, ambii au declarat, că Dodon

Gheorghe, fiind în stare de ebrietate, de fapt l-a provocat prin comportamentul său pe

inculpat, în rezultat Dodon Gheorghe și Jomir Dumitraș au avut un conflict,

îmbrâncindu-se reciproc, iar inculpatul l-a lovit cu o palmă pe Dodon Gheorghe.

Aceste declarații nu demonstrează vinovăția lui Jomir Dumitraș în cauzarea de leziuni

corporale medii părții vătămate și nu explică legătura cauzală între îmbrâncirile

reciproce și o palmă, cu leziunile corporale medii, cum nu demonstrează nici intenția

inculpatului de a-i provoca părții vătămate aceste leziuni.

Mai mult, instanța de judecată nu a dat nici o apreciere circumstanței, că partea

vătămată a declarat despre faptul că a fost bătut și de o altă persoană.

Astfel, singura probă care indică la Jomir Dumitraș ca persoana vinovată în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Cod penal, sunt declarațiile părții

vătămate Dodon Gheorghe.

a fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță corect a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul

Jomir Dumitraș a săvârșit infracțiunea imputată lui.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Totodată, instanța de apel a menționat că, declarațiile părții vătămate Dodon

Gheorghe corespund adevărului, deoarece sunt consecutive, concludente și veridice și

se confirmă de întreaga sistemă de probe.

La fel, martorul Surdu Vasile a confirmat că între Jomir Dumitraș și Dodon

Gheorghe a avut loc un conflict cu aplicarea forței fizice, declarații care coroborează

cu declarațiile părții vătămate Dodon Gheorghe.

Instanța de apel a considerat că vătămările corporale stabilite la partea

vătămată, conform raportului de expertiză medico-legală nr.26D din 22 februarie

2016, sunt în raport cauzal cu loviturile aplicate de către Jomir Dumitraș și nu există

careva temeiuri pentru a pune la îndoială declarațiile părții vătămate Dodon

Gheorghe.

Ca neîntemeiat a fost respins argumentul apelantului precum că procesul-

verbal de confruntare din 30 martie 2016, dintre partea vătămată Dodon Gheorghe și

martorul Surdu Vasile nu a fost studiat în ședință de judecată, or, argumentul dat vine

în contradicție cu procesul-verbal al ședinței de judecată din 12 septembrie 2016

(f.d.23l-verso vol. I), unde acest proces-verbal a fost obiectul cercetării judecătorești

în cumul cu celelalte probe, care au fost analizate prin prisma prevederilor art.101

2

Cod de procedură penală.

Argumentul apelantului precum că, prima instanță nu dat apreciere faptului că

partea vătămată a declarat că a fost bătut și de altă persoană, instanța de apel l-a

considerat nefondat, reieșind din limitele învinuirii înaintate.

La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a ajuns la concluzia că

pedeapsa stabilită de prima instanță este legală și întemeiată, proporțională faptelor

comise, cât și circumstanțelor reale și personale.

De asemenea, instanța de apel a concluzionat că, reieșind și din specificul

cauzei date, în privința lui Jomir Dumitraș corect a fost aplicată de prima instanță

pedeapsa închisorii cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, deoarece

inculpatul, prin sentința Judecătoriei Militare din 29 iunie 2015, a fost condamnat în

baza art.369 alin.(2) lit. c) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată

a executării pedepsei pe un termen de probă de 1 an, în temeiul art.90 Cod penal, iar

peste 6 luni de la condamnare, la 6 ianuarie 2016 din nou a comis o infracțiune cu

aplicarea violenței, fapt ce indică, incontestabil, la faptul că dânsul nu a stat pe cale

corectării și reeducării, nu a tras concluziile necesare și a continuat să comită

infracțiuni, iar suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii nu v-a duce

la scopul prevăzut de lege.

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile adoptate,

solicitând repunerea în termen a recursului, casarea hotărârilor, cu remiterea cauzei la

rejudecare în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanțele de judecată au ignorat

poziția apărării, încălcând art.11 alin.(1) DUDO și art.6 alin.(2) CțEDO,

neasigurându-i condamnatului garanțiile necesare apărării sale.

În opinia apărării, hotărârile pronunțate de instanțele de fond sunt nemotivate,

adoptate prin încălcarea principiilor consemnate la art.26 Cod de procedură penală și

prin încălcarea prevederilor art.art.7, 8 Cod de procedură penală.

Cu trimitere la prevederile art.art.93 alin.(1), (2) pct.1), 59 alin.(2) Cod de

procedură penală, avocatul a indicat că, procesul-verbal de audiere a părții vătămate

nu poate servi ca probă în procesul penal, iar la momentul depunerii plângerii de către

Dodon Gheorghe, acestuia nu-i fusese atribuită calitatea de parte vătămată, după cum

este indicat în sentință.

Mai mult, în conformitate cu prevederile art.94 alin.(4) Cod de procedură

penală, plângerile depuse în cursul procesului și hotărârile procesuale adoptate nu

constituie probe ale vreunor circumstanțe care au importanță în cauza respectivă, ele

fiind doar o dovadă a faptului că a fost depusă o plângere și a fost adoptată o

hotărâre. Prin urmare, plângerea părții vătămate Dodon Gheorghe, procesul-verbal de

audiere a victimei Dodon Gheorghe, procesul-verbal privind consemnarea faptelor

constatate din 09 februarie 2016, ordonanța de recunoaștere în calitate de parte

vătămată și parte civilă a lui Dodon Gheorghe, nu pot fi admise ca probe întru

confirmarea unor circumstanțe care au importantă în cauză, acestea urmând a fi

declarate inadmisibile.

La fel, raportul de expertiză medico-legală nr.26D din 22 februarie 2016 nu

demonstrează vinovăția lui Jomir Dumitraș în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.152 alin.(1) Cod penal, deoarece nu răspunde la întrebarea: cine a provocat

leziunile, în ce circumstanță și mecanismul provocării acestor leziuni.

3

Indicarea ca probă, ce demonstrează vinovăția lui Jomir Dumitraș a procesului-

verbal de confruntare din 30 martie 2016 dintre partea vătămată Dodon Gheorghe și

martorul Surdu Vasile, contravine prevederilor art.art.371, 389 alin.(3) Cod de

procedură penală, mai mult, acest proces-verbal nu a fost studiat în ședință de

judecată, nu a fost dat citirii, nu a fost solicitat de către participanții la proces, din

simplu motiv, că în declarațiile date de către partea vătămată Dodon Gheorghe și

declarațiile martorului Scurtu Vasile date în ședința de judecată și în cadrul urmăririi

penale, nu au fost stabilite divergențe, iar confruntări ale acestora cu inculpatul în

cadrul urmăririi penale nu au fost efectuate.

Declarațiile inculpatului și ale martorului Surdu Vasile, instanța de judecată le-

a expus și interpretat eronat și în defavoarea inculpatului, or ambii au declarat că,

Dodon Gheorghe, fiind în stare de ebrietate, de fapt l-a provocat prin comportamentul

său pe inculpat, în rezultat Dodon Gheorghe și Jomir Dumitraș au avut un conflict,

îmbrâncindu-se reciproc, iar inculpatul l-a lovit cu o palmă pe Dodon Gheorghe.

Aceste declarații nu demonstrează vinovăția lui Jomir Dumitraș în cauzarea de leziuni

corporale medii părții vătămate și nu explică legătura cauzală între îmbrâncirile

reciproce și o palmă cu leziunile corporale medii, cum nu demonstrează și intenția

inculpatului de a-i provoca părții vătămate aceste leziuni.

Mai mult, instanța de judecată nu a dat apreciere circumstanței, că partea

vătămată a declarat despre faptul că a fost bătut și de o altă persoană.

Astfel, singura probă care indică la Jomir Dumitraș ca persoana vinovată în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Cod penal, sunt declarațiile părții

vătămate Dodon Gheorghe.

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind declarat peste termen, or, avocatul a

cunoscut despre data pronunțării deciziei integrale, însă fără careva motive întemeiate

nu s-a prezentat.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând

admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel,

decide asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că, recursul este

declarat peste termen.

Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin

lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost declarat după

expirarea termenului el urmează a fi respins ca tardiv, cu excepția când întârzierea a

fost determinată de motive întemeiate.

În conformitate cu prevederile art.422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit dispozițiilor art.230 Cod de procedură penală, în cazul în care pentru

exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea

acestuia impune pierderea dreptului procesual.

Analizând materialele cauzei, Colegiul penal constată, că conform procesului-

verbal al ședinței de judecată din 13 martie 2018 (f.d.13-16 vol. II), a fost pronunțat

dispozitivul deciziei instanței de apel în prezența avocatului Negura Vladislav și a

4

inculpatului Jomir Drumitraș, cu înștiințarea lor despre pronunțarea deciziei integrale

la 10 aprilie 2018.

Conform art.231 alin.(2) și (3) Cod de procedură penală, calcularea termenelor

procedurale se pornește de la ora, ziua, luna și anul indicate în actul care a provocat

curgerea termenului, iar la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul

ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se

împlinește.

Potrivit alin.(5) art.231 Cod de procedură penală, dacă ultima zi a unui termen

cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care

urmează.

Așadar, în speță termenul de declarare a recursului conform art.422 Cod de

procedură penală, a început să decurgă din 11 aprilie 2018 de la pronunțarea deciziei

integrale, ultima zi pentru declararea recursului fiind 11 mai 2018, iar recursul

ordinar declarat de avocatul Negura Vladislav în numele inculpatului fost depus la 16

mai 2018 (f.d.35 vol. II), adică în a 36-a zi din data pronunțării decizie motivate și

prin urmare, cu omiterea termenului de 30 de zile stabilit de lege.

Totodată, Colegiul penal respinge solicitarea apărării privind repunerea în

termen a recursului, din motiv că nu a fost prezent la pronunțarea deciziei integrale,

iar decizia motivată a primit-o prin poștă la 19 aprilie 2018, deoarece, după cum a

fost menționat, termenul pentru depunerea recursului curge din data pronunțării

deciziei și nu de la recepționarea acesteia.

În situația când instanța de recurs dispune inadmisibilitatea recursului ca fiind

tardiv, aceasta nu se expune asupra circumstanțelor de drept ale cauzei și legalității

hotărârii adoptate, din care motiv nu există temei de a se verifica legalitatea deciziei

instanței de apel.

Astfel, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.art.422, 432

alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală, rezultă că recursul declarat este inadmisibil,

deoarece este declarat peste termen.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Negura Vladislav în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 13 martie 2018, în cauza penală în privința lui Jomir Dumitraș xxxxx, deoarece

este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 octombrie 2018.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzacc

5