1ra-914/2018 — art. 166/1 alin. 2 lit. c CP

1ra-914/2018 — art. 166/1 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-914/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

11 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Boico Victor

judecând fără citarea părților recursurile ordinare declarate de către procurorul – șef

al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, avocatul Bondarenco Eduard

în numele inculpatului Popazov Vitali, inculpatul Popazov Vitali și inculpatul Gherasim

Maxim, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 20 decembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe

Gherasim Maxim xxxxx, născut la

xxxxx, originar și domiciliat în xxxx.

Popazov Vitali Ion, născut la xxxxx,

originar din xxxxx și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 28.05.2015 – 28.09.2016;

Instanța de apel: 02.06.2017 – 20.12.2017;

Instanța de recurs: 10.04.2018 – 11.09.2018.

Asupra recursurilor ordinare declarate, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă:

Popazov Vitali au fost achitați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.1661 alin.(2) lit.

c) Cod penal, din motiv că acțiunile acestora nu întrunesc elementele infracțiunii.

infracțiunii în următoarele circumstanțe:

Popazov Vitali, fiind numit prin ordinul Șefului Inspectoratului General al

Poliției MAI R. Moldova nr.2ef din 05.03.2013 în funcția de inspector inferior de

1

patrulare rutieră al plutonului Cahul, Taraclia, Vulcănești, Cantemir al Batalionului de

patrulare Sud a INP IGP, deținând gradul de sergent al poliției, și Gherasim Maxim,

fiind numit prin ordinul Inspectorului general-șef al Inspectoratului General al Poliției a

MAI al RM nr.2ef din 05.03.2013 în funcția de inspector inferior patrulare rutieră al

plutonului Cahul, Taraclia, Vulcănești, Cantemir al Batalionului de patrulare Sud al INP

al IGP, având gradul special de sergent de poliție, ambii fiind în conformitate cu

prevederile art.123 alin.(2) Cod penal, persoane publice, adică funcționari publici, cu

grad special, împuterniciți de stat să-și desfășoare activitatea în interese publice,

încălcând prevederile normelor ce reglementează activitatea sa, care îi obligă pe

colaboratorii de poliție Popazov Vitali și Gherasim Maxim să nu aplice forța fizică, ci

doar în cazuri de autoapărare, respingere a atacului asupra cetățenilor, reprezentanților

legali și altor persoane, participanților la asigurarea ordinii sociale și securității, luptei cu

criminalitatea, suprimarea contravenției, reținerea persoanelor, ce au săvârșit

contravenții, depășirea opunerii de rezistență la cereri legale, dacă mijloacele neviolente

nu asigură îndeplinirea sarcinilor încredințate lor, respectarea Constituției R. Moldova, a

nu expune pe nimeni torturii, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane ori

degradante, în orice situație în care nu se află, au comis acțiuni, care reprezintă un

tratament inuman și degradant, în privința lui Pruteanu Mihail xxxxx, născut la xxxxx, în

următoarele circumstanțe:

Astfel, lui Popazov Vitali i se incriminează că, acționând împreună cu inspectorul

inferior de patrulare rutieră a Batalionului de patrulare Sud a INP al IGP, Gherasim

Maxim, fiind persoană publică și reprezentând Inspectoratul General de Poliției MAI

RM, în noaptea spre 09.02.2014, aproximativ la ora 00:00, fiind la serviciu în s.

Alexandru Ioan Cuza, r-nul Cahul, pe strada centrală Ștefan cel Mare, au oprit

automobilul de model „VAZ 2101” cu nr. de înmatriculare xxxxx, la volanul căruia se

afla Mincu Vitalie, iar în calitate de pasager Pruteanu Mihail. După solicitarea către

conducătorul automobilului Mincu Vitalie, care nu deținea actele necesare, de a merge la

IP Vulcănești, ultimul a fugit de la polițiștii Gherasim Maxim și Popazov Vitali, după ce

s-a ascuns și nu a fost depistat, colaboratorii de poliție al patrulei rutiere Popazov Vitali

împreună cu Gherasim Maxim, fără niciun temei legal au aplicat forța fizică față de

Pruteanu Mihail, sucindu-i mâinile la spate, în timp ce Popazov Vitali îi ținea mâinile lui

Pruteanu Mihail, Gherasim Maxim îi aplica lui Pruteanu Mihail multiple lovituri cu

picioarele în regiunea coastelor din partea dreaptă și stângă și trei lovituri cu mâna în

regiunea capului.

În continuarea acțiunilor criminale, după ce Pruteanu Mihail a început să cheme

ajutor, Popazov Vitali l-a apucat pe Pruteanu Mihail cu cotul de gât și împreună cu

Gherasim Maxim l-au urcat pe Pruteanu Mihail în portbagajul automobilului de serviciu

de model „Skoda Rapid” cu nr. de înmatriculare xxxxx, încercând să închidă ușa, dar n-

au reușit, deoarece Pruteanu Mihail 1-a încurcat cu ajutorul piciorului. Aceste acțiuni

2

criminale erau însoțite de amenințări și cuvinte înjositoare a demnității la adresa lui

Pruteanu Mihail.

Ulterior, Popazov Vitali și Gherasim Maxim l-au urcat pe Pruteanu Mihail în

salonul automobilului de serviciu și l-au transportat la IP Vulcănești.

În urma aplicării ilegale a forței fizice din partea polițiștilor patrulei rutiere

Gherasim Maxim și Popazov Vitali în privința lui Pruteanu Mihail, ultimului conform

raportului de expertiză medico-legală nr.89/D din 17.03.2014 i-au fost cauzate:

excoriație pe frunte din partea dreaptă, echimoză pe frunte din partea stângă, echimoză

pe cap din partea stângă, care se califică ca leziuni corporale neînsemnate, precum și

conform concluziilor expertizei psihiatrice de ambulatoriu nr.329a-2014 din 16.05.2014

Pruteanu Mihail i-a fost cauzată traumă psihologică.

În drept, de către organul de urmărire penală, acțiunile inculpaților a fost încadrate

în baza art.1661 alin.(2) lit. c) Cod penal, după indicii calificativi cauzarea intenționată a

unei dureri sau a suferinței fizice ori psihice, care reprezintă tratament inuman ori

degradant, de către o persoană publică sau de către o persoană care, de facto, exercită

atribuțiile unei autorități publice, sau de către orice altă persoană care acționează cu

titlu oficial sau cu consimțământul expres ori tacit al unei asemenea persoane, săvârșite

de două sau mai multe persoane.

partea vătămată Pruteanu Mihail și avocatul acestuia Grosu Eugen.

3.1. Procurorul a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru instanță, potrivit căreia Popazov Vitali și Gherasim

Maxim să fie recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.1661 alin.(2)

lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

cadrul Poliției Republicii Moldova pe un termen de 8 ani pentru fiecare.

Încasarea în contul statului de la inculpați a sumei cheltuielilor judiciare în

mărime de 1 212 lei, ceea constituie costul prestării serviciilor de expertiză psihiatrică-

legală ambulatorie efectuată în privința părții vătămate.

În motivarea apelului declarat, procurorul a indicat că prima instanță nu a apreciat

declarațiile martorului Mincu Vitalie, citite în ședința de judecată în condițiile

prevederilor art.371 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală, care declara că la 08

februarie 2014, în jurul orei 23:00 în momentul stopării automobilului de model „VAZ

2101”, cu nr. de înmatriculare xxxxx de către colaboratorii de poliție Gherasim Maxim și

Popazov Vitali, anume dânsul se afla la volanul automobilului respectiv, dar nu Pruteanu

Mihail. Acesta direct indică la faptul că în privința sa inițial polițiștii vizați au aplicat

forța fizică exprimată prin răsucirea mâinilor după spate, iar apoi după ce a reușit să se

sustragă de la ei, întorcându-se înapoi și ascunzându-se a fost martorul ocular al

maltratării lui Pruteanu Mihail de către polițiști.

3

De asemenea, procurorul a indicat că au fost lăsate fără apreciere declarațiile

martorului Eniș Octavian, care în esență se coroborează cu declarațiile părții vătămate

Pruteanu Mihail și ale martorului Mincu Vitalie, conform cărora la sosirea în or.

Vulcănești, l-a găsit pe Pruteanu Mihail la intrarea în clădirea IP Vulcănești, speriat,

având geaca ruptă și murdară, cu leziuni vizibile pe față. Martorul a comunicat că anume

învinuiții Gherasim Maxim și Popazov Vitali, pe care îi cunoaște, l-au condus cu

automobilul de serviciu până la IP Vulcănești pe Pruteanu Mihail.

Totodată, apelantul a menționat că instanța de judecată ignorând probele directe

ce-i incriminează pe învinuiți, nu a apreciat la justa valoare unele circumstanțe care în

mod direct demonstrează vinovăția acestora. Conform versiunii învinuiților, Pruteanu

Mihail fiind șoferul automobilului, opunând rezistență cerințelor lor legale și ulterior

fiind transportat în or. Vulcănești, a evadat din automobilul de serviciu, deplasându-se

într-o direcție necunoscută, ambii, însă nu au putut da explicații plauzibile cauzei că nu

au raportat verbal sau în scris despre incidentul dat, cel puțin eșalonului superior, nu au

inițiat o investigație și, în calitate de agenți constatatori, nu au acumulat un oarecare

material probatoriu în vederea atragerii lui Pruteanu Mihail la răspundere conform

art.336 Cod contravențional, pentru nesubordonarea cu rea voință dispoziției sau cererii

legitime a colaboratorilor organelor de ocrotite a normelor drept, or, această

circumstanță denotă, în opinia acuzării că dânșii, conștientizând caracterul abuziv și

ilegal al acțiunilor întreprinse, au încercat să mușamalizeze astfel incidentul vizat.

Procurorul a mai indicat că, privitor la martorii apărării Onofrei Marina și

Grozdev Iurii, declarațiile acestora urmează să fie apreciate critic, având în vedere că

sunt combătute cu declarațiile făcute în cadrul cercetării judiciare de către partea

vătămată Pruteanu Mihail, care a menționat că în timpul petrecerii evenimentelor, nu a

văzut în preajma locului unde a fost stopat automobilul, să se afle staționate alte mijloace

de transport, iluminarea farurilor automobilului de serviciu al polițiștilor permitea

vizualizarea teritoriului respectiv la o distanță de 100 - 150 m.

Astfel, trezește dubii faptul cum a aflat apărătorul despre existența acestor martori

dacă despre existența lor nu cunoșteau nimic nici însăși învinuiții, care cel puțin în

pofida unei iluminări reduse, puteau observa că în urma automobilului stopat, staționa un

microbuz, dimensiunile cărora pur teoretic permit a-1 vizualiza cu ușurință.

Caracterul imparțial al sentinței se exprimă inclusiv prin concluzionarea precum

că, în rezultatul loviturilor aplicate cu piciorul în regiunea coastelor, cum invocă partea

vătămată Pruteanu Mihail, nu putea cauza vătămări corporale neînsemnate, argument

care nu poate fi acceptat, având în vedere că instanța de judecată și-a asumat rolul unui

medic-legist fără a poseda cunoștințe în materia dată. În același timp, instanța de

judecată în mod unilateral, critic a apreciat concluziile expertizei psihiatrice-legale

ambulatorie nr.329a-2014 din 16 mai 2014, conform căreia părții vătămate Pruteanu

Mihail în rezultatul acțiunilor învinuiților i-a fost cauzată o traumă psihologică.

4

Ca urmare, acuzatorul de stat a considerat că probele prezentate instanței de

judecată, incontestabil demonstrează că învinuiții Popazov Vitali și Gherasim Maxim,

fiind colaboratori ai poliției, intenționat au admis în privința lui Pruteanu Mihail un

tratament inuman și degradant, exprimat prin cauzarea de durere fizică prin aplicarea

mai multor lovituri în diverse părți ale corpului, prin tentativa de a-1 plasa în portbagajul

mobilului de serviciu, acțiuni care, în consecință, i-au cauzat și suferințe psihice, fapt

confirmat obiectiv prin raportul de expertiză.

3.2. Avocatul Grosu Eugeniu și partea vătămată Pruteanu Mihail au solicitat

casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

căreia, inculpații să fie condamnați.

În motivarea apelului a indicat că, instanța de judecată unilateral a examinat

declarațiile care sunt în favoarea inculpaților și a lăsat fără apreciere probele declarațiile

depuse de partea vătămată Pruteanu Mihail și martorul Eniș Octavian, care sunt identice,

fără a lua în considerare divergentele și dubiile din declarațiile inculpaților Popazov

Vitali și Gherasim Maxim, precum și a martorilor Onofrei Marina, Grozdev Iuri, care au

văzut tot ce s-a petrecut în acea noapte pe traseu aflându-se la distanță de 100 m, fiind

stopată la distanță pe timp de noapte au putut declara cu lux de amănunte, câte persoane

au fugit din automobil, cine primul s-a apropiat de automobil, care ușă s-a deschis, și

prin ce ușă a fost urcat Pruteanu Mihail.

De asemenea, apelanții au menționat că prima instanță nu a luat în considerare

contradicțiile din declarațiile inculpaților Popazov Vitali și Gherasim Maxim și a

martorului Onofrei Marina, cu cele puse de martorul Grozdiev Iuri, în partea ce se referă

la cele două persoane care au ieșit primele din automobilul, în care se afla partea

vătămată primii declarând că fugit, iar martorul Grozdiev Iuri a declarat că s-au îndreptat

în partea satului.

Apelanții au mai notat că, nu este clar din care motive instanța de judecată nu a

apreciat ca veridice declarațiile părții vătămate Pruteanu Mihail, care a menționat că

după incident inculpații s-au apropiat de dânsul și i-au propus bani pentru a rezolva

situația, fapt care demonstrează că inculpații își recunosc fapta imputată.

apelurile declarate au fost admise, sentința a fost casată integral, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit căreia inculpații Gherasim Maxim și Popazov Vitali

au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute la art.1661 alin.(2) lit. c)

Cod penal, stabilindu-li-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții în cadrul organelor afacerilor interne pe un termen de 6 ani.

Conform art.90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată

condiționat pe un termen de 3 ani.

5

A fost respinsă solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpații

Gherasim Maxim și Popazov Vitali suma de 1 212 lei cu titlul de cheltuieli judiciare în

beneficiul statutului.

apelul este declarat de acuzatorul de stat și de partea vătămată împotriva sentinței de

achitare a inculpaților Gherasim Maxim și Popazov Vitali, prin care se solicită

condamnarea acestora și pentru a asigura procedura contradictorie, reglementată de

art.25 Cod de procedură penală și art. 6 din CEDO, a fost dispusă cercetarea directă și

nemijlocită a probelor, prezentate de părți.

Analizând cumulul de probe enunțate mai sus din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere

al coroborării lor, conform propriei convingeri, formate în urma examinării probelor în

ansamblul, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, instanța de apel

a considerat că vina inculpaților Gherasim Maxim și Popazov Vitalie în comiterea faptei

imputate este pe deplin dovedită.

Instanța de apel a constatat că Popazov Vitali, fiind numit prin ordinul Șefului

Inspectoratului General al Poliției MAI al RM nr.2ef din 05.03.2013 în funcția de

inspector inferior de patrulare rutieră al plutonului Cahul, Taraclia, Vulcănești, Cantemir

al Batalionului de patrulare Sud a INP IGP, deținând gradul de sergent de poliție, și

Gherasim Maxim, fiind numit prin ordinul Inspectorului general-șef al Inspectoratului

General al Poliției a MAI al RM nr.2ef din 05.03.2013 în funcția de inspector inferior

patrulare rutieră al plutonului Cahul, Taraclia, Vulcănești, Cantemir al Batalionului de

patrulare Sud al INP al IGP, având gradul special de sergent de poliție, ambii fiind în

conformitate cu prevederile art.123 alin.(2) Cod penal, persoane publice, adică

funcționari publici, cu grad special, împuterniciți de stat să-și desfășoare activitatea în

interese publice, au încălcat prevederile normelor ce reglementează activitatea sa, care îi

obligă pe colaboratorii de poliție să nu aplice forța fizică, decât doar în cazuri de

autoapărare, respingere a atacului asupra cetățenilor, reprezentanților legali și altor

persoane, participanților la asigurarea ordinii sociale și securității, luptei cu

criminalitatea, suprimarea contravenției, reținerea persoanelor care au săvârșit

contravenții, depășirea opunerii de rezistență la cereri legale, dacă mijloacele neviolente

nu asigură îndeplinirea sarcinilor încredințate lor, respectarea Constituției R. Moldova, a

nu expune pe nimeni torturii, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane ori

degradante, în orice situație în care nu se află, au comis acțiuni, care reprezintă un

tratament inuman și degradant, în privința lui Pruteanu Mihail, născut la 08.10.1985, în

următoarele circumstanțe:

Astfel, Popazov Vitali acționând împreună cu inspectorul inferior de patrulare

rutieră a Batalionului de patrulare Sud a INP al IGP, Gherasim Maxim, fiind persoană

publică și reprezentând Inspectoratul General de Poliției MAI RM, în noaptea spre

09.02.2014, aproximativ la ora 00:00, fiind la serviciu în s. Alexandru Ioan Cuza, r-nul

6

Cahul, pe strada centrală Ștefan cel Mare, au oprit automobilul de model „VAZ 2101”

cu nr. de înmatriculare C AL 614, la volanul căruia se afla Mincu Vitalie, iar în calitate

de pasager Pruteanu Mihail. După solicitarea către conducătorul automobilului Mincu

Vitalie, care nu deținea actele necesare, de a merge la IP Vulcănești, ultimul a fugit de la

polițiștii Gherasim Maxim și Popazov Vitali. După ce șoferul s-a ascuns și nu a fost

depistat, colaboratorii de poliție a patrulei rutiere Popazov Vitali și Gherasim Maxim,

fără niciun temei legal au aplicat forța fizică față de Pruteanu Mihail, sucindu-i mâinile

la spate, în timp ce Popazov Vitali îi ținea mâinile lui Pruteanu Mihail, Gherasim Maxim

îi aplica lui Pruteanu Mihail multiple lovituri cu picioarele în regiunea coastelor din

partea dreaptă și stângă și trei lovituri cu mâna în regiunea capului.

În continuarea acțiunilor criminale, după ce Pruteanu Mihail a început să cheme

ajutor, Popazov Vitali l-a apucat pe Pruteanu Mihail cu cotul de gât și împreună cu

Gherasim Maxim l-au urcat pe Pruteanu Mihail în portbagajul automobilului de serviciu

de model „Skoda Rapid” cu nr. de înmatriculare xxxxx, încercând să închidă ușa, dar n-

au reușit, deoarece Pruteanu Mihail i-a încurcat cu ajutorul piciorului. Aceste acțiuni

criminale erau însoțite de amenințări și cuvinte înjositoare a demnității la adresa lui

Pruteanu Mihail.

Ulterior, Popazov Vitali și Gherasim Maxim l-au urcat pe Pruteanu Mihail în

salonul automobilului de serviciu și l-au transportat la IP Vulcănești.

În urma aplicării ilegale a forței fizice din partea polițiștilor patrulei rutiere

Gherasim Maxim și Popazov Vitali în privința lui Pruteanu Mihail, ultimului conform

raportului de expertiză medico-legală nr.89/D din 17.03.2014 i-au fost cauzate:

excoriație pe frunte din partea dreaptă, echimoză pe frunte din partea stângă, echimoză

pe cap din partea stângă, care se califică ca leziuni corporale neînsemnate, precum și

conform concluziilor expertizei psihiatrice de ambulatoriu nr.329a-2014 din 16.05.2014

Pruteanu Mihail i-a fost cauzată traumă psihologică.

În circumstanțele de fapt constatate supra, instanța de apel a considerat că

acțiunile inculpaților Gherasim Maxim și Popazov Vitali urmează a fi încadrate juridic

în baza prevederilor art.1661 alin.(2) lit. c) Cod penal, conform indicilor cauzarea

intenționată a unei cereri sau a suferinței fizice ori psihice, care reprezintă tratament

inuman ori degradant, către o persoană publică, săvârșită de două persoane.

Instanța de apel a considerat că vinovăția inculpaților Gherasim Maxim și

Popazov Vitalie în săvârșirea infracțiunii incriminate se probează prin depozițiile părții

vătămate Pruteanu Mihail, declarațiile căruia sunt consecutive, concrete privitor la

descrierea faptei săvârșite de inculpați în privința sa, și care coroborează cu ansamblul

de probe enunțate și descrise mai sus, care în cumulul lor indică la modul direct

vinovăția inculpaților Gherasim Maxim și Popazov Vitali în comiterea infracțiunii

incriminate.

7

Instanța de apel a notat că leziunile corporale sub formă de excoriație pe frunte

din dreapta, echimoză pe frunte din stânga, echimoză pe frunte din stânga cauzate părții

vătămată Pruteanu Mihail de către inculpații Gherasim Maxim și Popazov Vitali sunt

confirmate obiectiv prin raportul de expertiză medico-legală nr.89/D din 14 martie 2014

(f.d.19 vol. l) și prin raport de expertiză medico-legală suplimentară nr.192/D din 23

iulie 2014 (f.d.98), precum și procesul-verbal de ridicare și examinare a obiectelor din

13 martie 2014, potrivit căruia scurta de iarnă ridicată de la partea vătămată Pruteanu

Mihail, de culoare cafenie în care era îmbrăcat în noaptea spre 09 februarie 2014,

prezintă ruptura buzunarului din partea stângă și o altă ruptură care începe de sub ambele

mâni până la partea de jos a scurtei (f.d.22-24 vol. I)

Relevante sunt și constatările expuse de comisia de experți în raportul nr.329a de

expertiză psihiatrică-ambulatorie, potrivit căruia Pruteanu Mihail de maladii cronice nu

suferă, este fără dereglări psihice. În rezultatul acțiunilor de tortură din partea

colaboratorilor de poliție, Pruteanu Mihail a suportat traumă psihologică manifestată prin

lezarea propriei demnități, lezarea zonei intime (apropierea fără permisiune la distanța 0-

50 cm), umilirea personalității prin jigniri și adresarea cu cuvinte necenzurate la adresa

numitului, producerea unui stres emoțional dezechilibrat, care a provocat sustragerea de

la activitatea de muncă (f.d.173 vol. l).

Un alt fapt care indică la veridicitatea declarațiilor depuse de partea vătămată

Pruteanu Mihail este că depozițiile sale privitor la maltratarea sa de către inculpații

Gherasim Maxim și Popazov Vitalie, au fost susținute în cadrul acțiunii procesuale de

confruntare efectuată între partea vătămată și inculpați, conform proceselor-verbale de

confruntare din 11 noiembrie 2014 (f.d.131-136 vol. l).

De asemenea, în confirmarea faptului că sunt veridice declarațiile martorului

Mincu Vitalie, că anume dânsul în noaptea de 08 spre 09 septembrie 2014, fiind la

volanul automobilului de model „VAZ 2101” cu nr. de înmatriculare xxxxx, a fost stopat

de colaboratorii de poliție Gherasim Maxim și Popazov Vitali, avându-1 pe consăteanul

Pruteanu Mihail, ca pasager, rezultă din procesul-verbal de confruntare efectuată de

organul de urmărire penală la 10 ianuarie 2015, dintre martorul Mincu Vitalie și

Popazov Vitali, și cu Gherasim Maxim. În cadrul confruntării martorul a susținut aceste

declarații, inclusiv și faptul maltratării de către inculpații Gherasim Maxim și Popazov

Vitali, prin aplicarea de lovituri părții vătămate Pruteanu Mihail peste diferite părți ale

corpului cu mâinile și picioarele, răsucirea mâinilor la spate, încercarea de a-1 băga în

portbagajul automobilului, ulterior, cu forța urcat în salonul automobilului poliției

(f.d.143-148 vol. l).

Drept urmare, instanța de apel a considerat că, probele enunțate demonstrează în

afara oricărui dubiu vinovăția inculpaților Gherasim Maxim și Popazov Vitali de

săvârșirea infracțiunilor imputate.

8

Mai mult, instanța de apel nu a stabilit careva temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea declarațiilor părții vătămate Pruteanu Mihail, care sunt consecutive, și

analogice cu depuse în cadrul urmăririi penale, în instanța de judecată, cât și menținute

în fața instanței de apel, de asemenea nu au fost stabilite careva temeiuri de a pune la

îndoială concluziile experților.

Analizând circumstanțele în care părții vătămate Pruteanu Mihail i-au fost cauzate

leziunile corporale, cât și acțiunile agenților statului în persoana inculpaților Gherasim

Maxim și Popazov Vitali, instanța de apel a considerat că partea vătămată Pruteanu

Mihail a fost supusă unui tratament inuman și degradant cu cauzarea de suferințe fizice

și psihice, confirmate obiectiv prin rapoartele de expertiză medico-legale și psihiatrice.

Instanța de apel a considerat că prima instanță greșit a ajuns la concluzia că

leziunile corporale depistate la partea vătămată Pruteanu Mihail, care potrivit rapoartelor

de expertiză medico-legală nr.79 din 10 februarie 2014 și nr.89D din 17 martie 2014, au

fost calificate ca vătămări corporale neînsemnate, sunt rezultatul opunerii de rezistență a

părții vătămate la solicitările inculpaților Gherasim Maxim și Popazov Vitali de a se

deplasa cu automobilul de serviciu la Inspectoratul de Poliție.

Prima instanță la aprecierea gradului leziunilor corporale depistate la partea

vătămată, nu a ținut cont de faptul că la situația producerii conflictului, partea vătămată

fiind îmbrăcată corespunzător anotimpului de iarnă, în scurtă de iarnă, căciulă pe cap,

respectiv, urme de la aplicarea loviturilor de către inculpații Gherasim Maxim și

Popazov Vitali, pe corpului acestuia puteau rămâne slabe sau chiar deloc. Mai mult,

instanța de judecată nu a ținut cont că inculpații Gherasim Maxim și Popazov Vitali,

fiind colaboratori de politie care urmează cursuri de instruire în luptă, pot poseda metode

de aplicare a forței care să nu lase urme pe corpul părții vătămate Pruteanu Mihail.

Pe aceleași raționamente, instanța de apel a indicat că prima instanță nejustificat a

apreciat critic declarațiile părții vătămate Pruteanu Mihail precum că inculpații Gherasim

Maxim și Popazov Vitali i-au aplicat multiple lovituri cu picioarele în regiunea

coastelor.

De asemenea, neîntemeiat prima instanță a reținut ca veridice declarațiile

inculpaților Gherasim Maxim și Popazov Vitali, care au comunicat că leziunile corporale

depistate la Pruteanu Mihail au survenit ca urmare a faptului că acesta nu dorea să fie

urcat în automobilul de serviciu al inculpaților și dus la inspectoratul de poliție, care se

opunea cu capul în arca automobilului, ceea ce se confirmă prin concluziile expuse în

raportul expertiză medico-legală nr.192/D din 09 iulie 2014, că formarea leziunilor

corporale este posibilă doar în rezultatul sprijinirii de arca automobilului și nu în

rezultatul lovirii cu mâna.

În consecință, instanța de apel a punctat că în acțiunile inculpaților Gherasim

Maxim și Popazov Vitali se regăsește atât latura obiectivă, cât și latura subiectivă, a

infracțiunii prevăzute art.1661 alin.(2) lit. c) Cod penal, iar nerecunoașterea vinovăției de

9

către aceștia, în condițiile în care sunt suficiente probe pertinente și concludente care

demonstrează vinovăția lor, nu echivalează cu adoptarea în privința acestora a unei

sentințe de achitare.

Soluția primei instanțe precum că fapta prejudiciabilă incriminată inculpaților

Gherasim Maxim și Popazov Vitali nu întrunește elementele infracțiunii și că ultimii au

avut drept scop determinarea la respectarea ordinului legal al colaboratorului de poliție,

este rezultatul aprecierii eronate a materialului probant administrat la materialele

dosarului.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților Gherasim Maxim și

Popazov Vitali, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

agravează răspunderea, de influenta pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Infracțiunea de care sunt acuzați inculpații Gherasim Maxim și Popazov Vitali

este calificată ca fiind gravă, la locul de serviciu sunt caracterizați pozitiv, ca persoane

disciplinate, conștiincioase, cu dovadă de responsabilitate înaltă, comunicabili,

echilibrați, modești, în comportament cu colegii de serviciu și cetățeni, manifestă tact și

stimă (f.d.50-51). Inculpatul Popazov Vitali dispune de studii medii, căsătorit, educă doi

copii, iar inculpatul Gherasim Maxim are studii superioare, este celibatar.

Apreciind circumstanțele de fapt ale cauzei, personalitatea inculpaților Gherasim

Maxim și Popazov Vitali, gravitatea infracțiunii, lipsa circumstanțelor care atenuează și

celor care agravează răspunderea acestora, faptul că sunt persoane publice cu statutul

special în obligațiile cărora intră neaplicarea forței fizice asupra cetățenilor, a nu supune

pe nimeni la pedepse sau tratamente inumane sau degradante, instanța de apel a

considerat că pentru corectarea inculpaților Gherasim Maxim și Popazov Vitali urmează

să le fie stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 4 ani fiecăruia, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții în cadrul organelor afacerilor interne pe un termen de 6 ani

fiecăruia. Însă, având în vedere personalitatea inculpaților Gherasim Maxim și Popazov

Vitali, instanța de apel consideră că nu este rațional ca aceștia să execute real pedeapsa

stabilită, din care considerente se suspendă executarea pedepsei cu stabilirea unui termen

de probă de 3 ani pentru fiecare.

Eduard în numele inculpatului Popazov Vitali și inculpații Popazov Vitali și Gherasim

Maxim au declarat recursuri.

6.1. Procurorul solicită casarea parțială a deciziei în partea suspendării executării

pedepsei și în partea respingerii solicitării de a încasa cheltuielile judiciare, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia inculpații să execute pedeapsa cu închisoare

și să fie dispusă încasarea din contul acestora suma de 1 212 lei, cu titlul de cheltuieli

judiciare în beneficiul statului.

10

În motivarea recursului, procurorul invocă că instanța de apel nu a motivat

corespunzător aplicarea în privința inculpaților a prevederilor art. 90 Cod penal, care

prevede suspendarea executării pedepsei.

Astfel, instanța de apel nu a luat în considerație argumentele acuzatorului de stat

precum că inculpații intenționat au admis în privința părții vătămate un tratament inuman

și degradant, exprimat prin cauzarea de durere fizică prin aplicarea mai multor lovituri în

diverse părți ale corpului, prin tentativa de a-l plasa în portbagajul automobilului de

serviciu, acțiuni, care în consecință i-au cauzat și suferințe psihice, respectiv inculpații

urmează să fie sancționați aspru, cu executarea reală a pedepsei cu închisoarea.

De asemenea, recurentul indică că instanța de apel a admis o eroare și în partea

respingerii încasării cheltuielilor judiciare solicitate să fie încasate din contul inculpaților

în beneficiul statului.

Așadar, în acest sens recurentul menționează că cheltuielile legate de efectuarea

expertizelor judiciare sunt cheltuieli pentru efectuarea acțiunilor procesuale în cauza

penală – expertiza judiciară.

La soluționarea chestiunii cine suportă cheltuielile respective, instanța de judecată

trebuie să aplice prevederile art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, care pe prim plan

îl pune pe condamnat responsabil de aceste cheltuieli.

Prin urmare, instanța de apel nu a soluționat conform prevederilor legale acțiunea

civilă înaintată de procuror, privind încasarea cheltuielilor judiciare.

În drept, recurentul își întemeiază recursul pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6),

10) Cod de procedură penală.

6.2. Avocatul Bondarenco Eduard în numele inculpatului Popazov Vitali

solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței primei instanțe.

În motivarea recursului avocatul indică drept temei faptul că decizia instanței de

apel este neîntemeiată, iar instanța de judecată greșit a ajuns la concluzia de a-l

condamna pe inculpatul Popazov Vitali.

Așadar, recurentul menționează că reieșind din prevederile legale, reglementate de

art.101 Cod de procedură penală, probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludentă și utilitatea lor. Concomitent, proba trebuie apreciată și după veridicitate,

adică dacă este conformă cu adevărul, este adevărat, real.

Conform art.3 Codul penal, nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvârșirea unei

infracțiuni, nici supus unei pedepsei penale, decât în baza unei hotărâri a instanței de

judecată și în strictă conformitate cu legea penală.

Potrivit art.8 Cod de procedură penală, persoana acuzată de săvârșirea unei

infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu-i va fi dovedită, în

modul prevăzut de Codul de procedură penală, într-un proces judiciar public, în cadrul

căruia îi vor fi asigurate toate garanțiile necesare apărării sale, și nu va fi constatată

printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă. Nimeni nu este obligat să-și

11

dovedească nevinovăția sa. Concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea

infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care

nu pot fi înlăturate, în condițiile Codului de procedură penală, se interpretează în

favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

Instanța de fond corect a apreciat și a constatat neconcordanțe între declarațiile

părții vătămate Pruteanu Mihail și declarațiile martorilor Onofrei Marina și Grozdev

Iurii, care privite în ansamblu cu materialele cauzei penale, nu au înlăturat dubiile în

probarea învinuirii inculpaților, lăsând fără argumentare coerentă mai multe neajunsuri.

Potrivit procesului-verbal de audiere a victimei Pruteanu Mihail (f.d.7) - Popazov

Vitali și Gherasim Maxim l-au apucat de mâini și i-au răsucit mâinile după spate, în timp

ce Popazov Vitali îi ținea mâinile după spate, Gherasim Maxim 1-a lovit de mai multe

ori cu picioarele în regiunea coastelor din stânga și dreapta, cu mâna în regiunea capului.

Popazov Vitali 1-a apucat cu cotul mâinii de gât, ca să nu strige. L-au apucat și l-au

băgat în portbagajul automobilului de serviciu de model Șkoda.

Fiind audiată în calitate de martor Onofrei Marina, atât în cadrul ședinței în

instanța de fond, cât și în instanța de apel a declarat, că au observat, că de mașina din

fața lor s-a apropiat un colaborator al poliției și a încercat să discute. 2 pasageri din

autoturism au fugit. Atunci de autoturism s-a apropiat al doilea colaborator de poliție și

discutau cu persoanele rămase în autoturism. Apoi colaboratorii de poliție au apucat

șoferul autoturismului de mâini și în mod forțat l-au urcat în automobilul de serviciu. Nu

a văzut ca colaboratorii de poliție să-1 fi bătut.

Martorul Grozdev Iuri a declarat în cadrul ședinței în instanța de fond, că inițial un

colaborator de poliție s-a dat jos din autoturismul de serviciu, s-a apropiat de

autoturismul de model Lada și a început să discute cu șoferul. Pe partea dreapta 2

persoane au ieșit din autoturismul de model Lada și s-au îndreptat spre sat. Șoferul s-a

dat jos din autoturism și în acel moment de aceștia s-au apropiat și al doilea polițist.

Șoferul autoturismului a fost luat de brațe și dus spre autoturismul de serviciu a

colaboratorilor de poliție.

Astfel, declarațiile martorilor Onofrei Marina și Grozdev Iuri relevă o

neconcordanță vădită cu declarațiile părții vătămate, care trezesc dubii în probarea

învinuirii formulate lui Popazov Vitali.

Mai mult ca atât, în circumstanțele declarate de partea vătămată, precum că a fost

lovit cu picioarele peste coaste, astfel de lovituri nu puteau cauza doar o vătămare

corporală neînsemnată.

Concomitent, instanța de fond corect a calificat drept juste declarațiile date de

Popazov Vitali și Gherasim Maxim în cadrul urmăririi penale și în ședințele de judecată,

conform cărora Pruteanu Mihail nu dorea să fie urcat în autoturismul colaboratorilor de

poliție pentru a se deplasa la Inspectoratul de Poliție Vulcănești, se opunea cu capul în

arca automobilului, deoarece potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.192/D din

12

09 iulie 2014, formarea la partea vătămată a leziunilor corporale menționate, era posibilă

doar în rezultatul sprijinirii de arca automobilului și nu în rezultatul lovirii cu mâna.

Astfel, vinovăția lui Popazov Vitali și Gherasim Maxim de săvârșirea infracțiunii

incriminate nu a fost confirmată prin probe pertinente și concludente.

În astfel de circumstanțe acțiunile lui Popazov Vitali nu întrunesc elementele

infracțiunii și greșit au fost calificate în baza art.1661 alin.(2) lit. c) Cod penal.

În drept, recurentul își întemeiază recursul pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală.

6.3. Inculpații Popazov Vitali și Gherasim Maxim au declarat recursuri diferite,

însă n motivarea lor invocă aceleași argumente, prin care solicită casarea deciziei

instanței de apel cu menținerea sentinței primei instanțe.

penal lărgit ajunge la concluzia, că acestea urmează a fi respinse, ca inadmisibile, iar în

vederea susținerii acestei statuări se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, fără citarea părților, este în drept să respingă recursul ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

În cauza dată, sunt declarate mai multe cereri de recurs, una fiind a procurorului și

celelalte 3 sunt declarate de către partea apărării, și anume de către inculpați și de către

avocatul Bondarenco Eduard în numele inculpatului Popazov Vitali.

În continuare, Colegiul penal se va expune punctat asupra deciziei de respingere a

recursurilor declarate.

7.1. Referitor la recursul declarat de către procuror

Analizând conținutul recursului declarat de către procuror, Colegiul penal lărgit

menționează că recurentul invocă drept temeiuri de casarea a deciziei instanței de apel

erorile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, și anume că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale. Aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la

examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de

recurent.

Așadar, recurentul critică decizia instanței de apel în latura penală, în partea

stabilirii inculpaților Popazov Vitali și Gherasim Maxim, a pedepsei cu închisoare, cu

suspendarea executării acesteia, invocând că instanța de apel eronat a concluzionat că în

speța dată sunt aplicabile prevederile art.90 Cod penal, deoarece acțiunile inculpatului au

fost îndreptate spre atentarea la viața și sănătatea persoanei, mai mult ca atât instanța de

apel nu a luat în considerație personalitatea inculpaților, fapt ce a dus la încălcarea

criteriilor de individualizare a pedepsei.

13

În sensul dat, Colegiul penal apreciază argumentele invocate de către recurent

privind pedeapsa stabilită inculpaților, ca fiind neîntemeiate și pasibile de a fi respinse,

din motiv că instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpaților corect a aplicat

prevederile art.75 Cod penal, și just a reținut că: „inculpații Popazov Vitali și Gherasim

Maxim a săvârșit o infracțiune din categoria celor grave, la locul de serviciu sunt

caracterizați pozitiv, ca persoane disciplinate, conștiincioase, dând dovadă de

responsabilitate înaltă, comunicabili, echilibrați, modești, în comportament cu colegii de

serviciu și cetățeni manifestă tact și stimă. Inculpatul Popazov Vitali are studii medii,

este căsătorit și are 2 copii minor, iar inculpatul Gherasim Maxim are studii

superioare”.

Totodată, Colegiul penal lărgit reiterează că după efectuarea procedurii de

individualizare și stabilirea a termenului pedepsei sub formă de închisoare, se continuă

operațiunea de individualizare a acesteia, dar în aspectul de executare a pedepsei deja

stabilite, prin numirea tipului de penitenciar și soluționarea chestiunii, dacă pedeapsa

stabilită inculpatului, urmează a fi pusă în executare ori sub condiția personalității

acestuia de a se corecta, poate fi trasă concluzia că scopul pedepsei poate fi atins prin

suspendarea executării pedepsei aplicate vinovatului pe o perioadă de probațiune.

Așadar, Colegiul punctează că instanța de apel corect a constatat că în speța dată

sunt aplicabile prevederile art.90 Cod penal, reiterând că scopul pedepsei penale va fi

atins chiar dacă inculpații nu vor executa real pedeapsa, ținându-se cont de personalitatea

acestora, instanța de apel a considerat necesar și oportun de a suspenda executarea

pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu suspendarea executării

acesteia pe perioadă de probă de 3 ani.

În așa mod, luând în considerație circumstanțele indicate, instanța de apel corect a

ajuns la concluzia că scopul pedepsei penale poate fi atins prin suspendarea executării

pedepsei stabilite vinovatului pe o perioadă de probă.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit relevă că aplicarea prevederilor

art.90 Cod penal – suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o

categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că

infracțiunea comisă de ea este incident în viața acesteia, or, instituția suspendării

condiționate a pedepsei nu trebuie privită ca un avantaj acordat de suspendării

condiționate a pedepsei nu trebuie privită ca un avantaj acordat de lege infractorilor, ci

trebuie apreciată ca un mijloc preventiv de apărare socială care derivă din organizarea

unei politici penale adaptate la realitatea socială concretă.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit consideră că, concluzia instanței de

apel este una corectă și pedeapsa stabilită inculpatului este echitabilă, deoarece s-a ținut

cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, mai mult ca atât, că pe parcursul

examinării cauzei a fost stabilită și vinovăția părții vătămate în producerea accidentului

rutier, or, stabilirea unei pedepse prea aspre generează apariția unor sentimente de

14

nedreptate, jignire, înrăire și de încredere în lege, fapt care duce la consecințe contrare

scopului urmărit.

Prevederile art.90 Cod penal, sunt aplicabile în speța dată, iar instanța de apel a

adoptată o hotărâre corect motivată în sensul aplicării unei pedepse echitabile

inculpaților Popazov Vitali și Gherasim Maxim, în raport cu infracțiunea săvârșită.

Mai mult, procurorul în recursul său a invocat afirmații de ordin general și nu a

adus argumente individualizate la modul concret, prin care să pună la îndoieli soluția

instanței de judecată privind aplicarea prevederilor art.90 Cod penal fiecărui inculpat

personal.

În continuare, Colegiul penal lărgit mai menționează că recurentul mai solicită în

baza art.227 Cod de procedură penală, încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea

expertizei psihiatrice-legale în mărime de 1 212 lei, motivând că în asemenea situații

expertiza se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea stării psihice și fizice a

persoanei în privința căreia se reclamă că s-au comis acte de tortură, tratamente inumane

sau degradante.

În această ordine de idei, Colegiul penal menționează că argumentele invocate de

către recurent în susținerea solicitării înaintate sunt neîntemeiate, deoarece art.143 alin.

(1) Cod de procedură penală, prevede că expertiza se dispune și se efectuează în mod

obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat,

inclusiv și în cazul când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză (art.143

alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală).

Tot aici, Colegiul penal consideră necesar de a face trimitere la prevederile

alin.(2) art.143 Cod de procedură penală, care stipulează că plata expertizelor judiciare

efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul bugetului de stat.

Drept urmare celor invocate, se conchide că în cazurile când expertiza a fost

dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la

solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi

achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat.

Astfel, se reține că expertiza medico-legală a fost ordonată de către organul de

urmărire penală în vederea constatării gradului vătămărilor cauzate părții vătămate în

urma săvârșirii infracțiunii de către inculpații Popazov Vitali și Gherasim Maxim, fiind

acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt

puse în sarcina părții acuzării.

În sensul dat, Colegiul penal lărgit constată faptul că cheltuielile suportate în

cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate, prin numirea efectuării expertizelor judiciare, reprezintă

cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statutului.

Prin urmare, Colegiul conchide că instanța de apel corect a ajuns la concluzia, de

a respinge solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpații Popazov

15

Vitali și Gherasim Maxim suma de 1 212 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare în beneficiul

statutului.

Concluzionând asupra celor relatate, referitor la recursul declarat de către

procuror, Colegiul penal lărgit decide de a respinge recursul ca inadmisibil, deoarece pe

parcursul judecării nu s-au constatat prezența erorilor de drept indicate de către acesta, în

conținutul deciziei adoptate.

7.2. Referitor la recursurile declarate de către inculpații Popazov Vitali și

Gherasim Maxim și de către avocatul Bondarenco Eduard în numele inculpatului

Popazov Vitali

Lecturând conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit atestă că

recurenții invocă argumente similare în susținerea solicitărilor de achitare a inculpaților

de comiterea infracțiunii prevăzute la art.1661 alin.(2) lit. c) Cod penal, indicând temeiul

de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, care prevede că

hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Colegiul penal lărgit remarcă că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci

când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii,

nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii.

Analizând criticile invocate de către recurenți prin prisma incidenței temeiului de

casarea indicat, Colegiul penal menționează că în sensul dat, instanța de apel s-a expus

motivat și argumentat în decizia adoptată, și nu se constată împrejurări ce ar înlătura

concluziile despre vinovăția inculpaților în comiterea acțiunilor infracționale imputate

îndreptate împotriva părții vătămate.

În opinia Colegiului, cumulul de probe administrate la caz și cercetate de instanța

de apel, întemeiat au permis de a conchide asupra vinovăției inculpaților Popazov Vitali

și Gherasim Maxim în cele incriminate.

Astfel, instanța de apel corect a constatat că prima instanță greșit a ajuns la

concluzia că leziunile corporale depistate la partea vătămată Pruteanu Mihail, care

potrivit rapoartelor de expertiză nr.79 din 10 februarie 2014 și nr.89 D din 17 martie

2014, au fost calificate ca vătămări corporale neînsemnate, sunt rezultatul opunerii de

rezistență a părții vătămate la solicitările inculpaților Popazov Vitali și Gherasim Maxim

de a se urca în automobilul de serviciu al inspectorilor.

Leziune corporale depistate la partea vătămată sub formă de excoriații pe frunte

din dreapta, echimoză pe frunte din stânga, echimoză pe cap din stânga, sunt confirmate

obiectiv prin raportoarele de expertiză medico-legale efectuate la caz, precum și prin

procesul verbal de examinare a obiectelor din 13 martie 2014, potrivit căruia scurta de

iarnă ridicată de la partea vătămată Pruteanu Mihail, de culoare cafenie în care era

16

îmbrăcat în noaptea de 09 februarie 2014, are ruptura buzunarului stâng și o altă ruptură

care începe de sub ambele mânici până la partea de jos a scurtei.

În aceeași ordine de idei, Colegiul remarcă că instanța de apel corect a constatat

corelația dintre declarațiile părții vătămate Pruteanu Mihail și restul probelor

administrate la dosar, care nu pun la îndoială veridicitatea acestora.

Așadar, instanța de apel corect a indicat că de către prima instanță au fost ignorate

prevederile art.101 alin. (1), (2) Cod de procedură penală în procesul aprecierii probelor

administrate în vederea susținerii învinuirii aduse inculpaților.

Colegiul penal susține concluzia instanței de apel precum că prima instanță eronat

a conchis că fapta prejudiciabilă incriminată inculpaților nu întrunește elementele

infracțiunii, ci a avut ca scop determinarea la respectarea ordinului legal al

colaboratorului de poliție este rezultatul aprecierii eronate a materialului probator

administrat la dosar.

În consecință, rezultă că în acțiunile inculpaților se regăsește atât latura obiectivă,

cât și latura subiectivă, a infracțiunii prevăzute la art.1661 alin.(2) lit. c) Cod penal, iar

nerecunoașterea vinovăției de către aceștia, în condițiile în care sunt suficiente probe

pertinente și concludente care demonstrează vinovăția lor, nu echivalează cu adoptarea

în privința acestora a unei sentințe de achitare.

Prin urmare, analizând circumstanțele în care părții vătămate i-au fost cauzate

leziunile corporale, cât și acțiunile agenților statului în persoana inculpaților Gherasim

Maxim și Popazov Vitali, Colegiul consideră că partea vătămată Prutenu Mihail a fost

supusă unui tratament inuman și degradant cu cauzarea de suferinței fizice și psihice,

confirmate obiectiv prin probele administrate la materialele dosarului.

Totodată, Colegiul penal lărgit susține aprecierile instanței de apel precum că în

acțiunile inculpaților se regăsește atât latura obiectivă, cât și latura subiectivă, a

infracțiunii prevăzute la art.1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar nerecunoașterea vinovăției

de către aceștia, în condițiile în care sunt suficiente probe pertinente și concludente care

demonstrează vinovăția lor, nu pot servi temei univoc pentru achitare.

Sumând cele expuse, Colegiul penal lărgit consideră, că n-a fost constatată

prezența în speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare

în sensul casării deciziei contestate de către recurenți. .

Având ca reper cele menționate supra, Colegiul penal concluzionează că

recursurile ordinare declarate de către procurorul – șef al Procuraturii de circumscripție

Cahul, Calendari Dumitru, avocatul Bondarenco Eduard în numele inculpatului Popazov

Vitali, inculpatul Popazov Vitali și inculpatul Gherasim Maxim sunt neîntemeiate și

urmează a fi respinse ca inadmisibile.

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

17

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul – șef al

Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, avocatul Bondarenco Eduard

în numele inculpatului Popazov Vitali, inculpatul Popazov Vitali și inculpatul Gherasim

Maxim, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 decembrie

2017, în cauza penală privindu-i pe Gherasim Maxim xxxxx și Popazov Vitali xxxxx, cu

menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 26 octombrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Boico Victor

18

11 septembrie 2018 Dosarul nr. 1ra-914/2018

O P I N I E S E P A R A T Ă

în conformitate cu prevederile art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de

procedură penală (în cauza Gherasim Maxim xxxxx și Popazov Vitali xxxxx )

septembrie 2018 a fost adoptată în cadrul judecării recursului ordinar în cauza

indicată următoarea soluție: „Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare

declarate de către procurorul – șef al Procuraturii de circumscripție Cahul,

Calendari Dumitru, avocatul Bondarenco Eduard în numele inculpatului Popazov

Vitali, inculpatul Popazov Vitali și inculpatul Gherasim Maxim, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 decembrie 2017, în cauza

penală privindu-i pe Gherasim Maxim xxxxx și Popazov Vitali xxxxx, cu

menținerea hotărârii atacate”.

procurorului în ce privește excluderea aplicării în privința inculpaților a

prevederilor art. 90 Cod penal.

2.1. Considerăm că, potrivit practicii judiciare constante referitoare la

cauzele de săvârșire a infracțiunilor prevăzute de art. 166/1 alin.(2) lit. c) Cod

penal( tratament inuman și degradant), în speță urma a fi admis recursul

procurorului, casată decizia Curții de Apel în partea stabilirii pedepsei,

rejudecată cauza cu dispunerea excluderii aplicării în privința inculpaților a

prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece instanța de apel nu și-a motivat soluția

în acest sens.

Judecător Nadejda Toma

Judecător Elena Cobzac

19