1ra-1432/2018 — Art. 145 alin. 2 lit. e/1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul (sediul Cantemir) din 12 decembrie 2017, Bagrin Vasile a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 20 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare a fost respinsă ca neîntemeiată. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Bagrin Vasile, la 17 martie 2017, la o oră nestabilită, aflându-se la domiciliul său din s. xxxx r-nul xxxx, pe fonul unui conflict apărut anterior cu tatăl său Bagrin Gheorghii, cu care conform art. 1331 Cod penal, sunt membri de familie, acționând coordonat, având scopul omorului intenționat i-a aplicat tatălui său - Bagrin Gheorghii, mai multe lovituri cu un scaun confecționat din lemn. În urma acestor acțiuni, cauzându-i victimei leziuni corporale manifestate sub formă de: traumă combinată, traumatism cranio-cerebral deschis, plăgi contuz- plesnite regiunilor fronto-temporale și parieto-temporale stângi, în cavitatea craniană cu fractură înfundată a osului temporal stâng, urme hemoragie epidurală și subdurală, hemoragie subarahnoidală cu contuzia țesuturilor creierului a lobului 1 temporal-stâng, plăgi contuz-plesnite regiunii parietale drepte și occipitale bilateral, pavilionul urechii stângi, aripa nasului, regiunii frontale, excoriație a regiunilor frontale, nas, regiunii zigomatice, buzelor cu echimoză în jur, hemoragie în țesuturile moi epicraniene, a feței și mușchiul temporal stâng, ce se califică ca leziuni corporale grave periculoase pentru viață la persoane vii, și leziuni corporale sub formă de: traumă confuză a membrului inferior stâng, fractura închisă spirală a femurului stâng cu deplasarea fragmentelor, hemoragie și hematomă a țesuturilor moi a coapsei stângi, plăgi contuz-plesnite cu excoriații și echimoze în jur pe suprafața dorsală a ambelor mâini, articulație radio-carpale drepte, gambei drepte, rinichi de șoc, ce se califică ca leziuni corporale grave periculoase pentru viață la persoane vii care au dus la decesul imediat al victimei. Acțiunile inculpatului Bagrin Vasile au fost încadrate de către prima instanță în baza art.145 alin. (2) lit. e1) Cod penal - omorul unei persoane săvârșit asupra unui membru de familie.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către: 2.1. Avocatul Munteanu Feodor în numele inculpatului Bagrin Vasile, prin care a solicitat casarea acesteia, în latura pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că la stabilirea pedepsei nu s-a ținut cont de circumstanțele atenuante, condițiile în care a crescut acesta, precum și educația primită de la părinți, fiind stabilită o pedeapsă prea aspră. 2.2. Inculpatul Bagrin Vasile, care a solicitat casarea sentinței primei instanțe din motiv că este neîntemeiată, iar vinovăția sa nu a fost demonstrată și declarațiile sale nu au fost luate în considerare, iar mama sa audiată în calitate de martor a dat declarații neveridice.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 15 martie 2018, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința primei instanțe. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, deși inculpatul Bagrin Vasile nu și-a recunoscut vinovăția, din examinarea probelor administrate în cauza penală, în ansamblu rezultă că inculpatul Bagrin Vasile, a comis infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, cum ar fi: - declarațiile din prima instanță a succesorului părții vătămate Vicol Ecaterina (f.d. 239-242, vol. I), a martorilor Bagrin Maria (f.d. 244-245, vol. I), Tariță Serghei (f.d. 243, 246-247, vol. I), Bagrin Anna (f.d. 73-74, vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18 martie 2017 cu planșă fotografică (f.d. 16, vol. I); - procesul-verbal nr. 20 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 18 martie 2017 potrivit 2 căruia se atestă că, la momentul examinării, adică ora 11:55, Bagrin Vasile se afla în stare de ebrietate alcoolică (f.d. 27-28, vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 19.03.2017 cu foto-tabel, potrivit căruia de la Bagrin Vasile au fost ridicate haine ce au pete asemănătoare cu sângele (f.d. 36- 40, vol. I); - raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 31 „C” din 20 aprilie 2017 cu planșă fotografică, potrivit căruia leziunile corporale depistate sunt intravitale și puteau fi produse la acțiunea traumatică la torsiunea forțată a coapsei stângi cu corpul fix (fractura) și a unui corp contondent dur (plăgi, excoreații, echimoze), cu suprafața traumatică limitată și liniară (muchie), la lovire, posibil în timpul și circumstanțele relatate și se califică în comun ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață la persoanele vii (f.d. 91-93, 94-96, vol. I); - raportul de expertiză judiciară nr.138 din 26 aprilie 2017, conform căruia rezultatele obținute, sângele depistat putea proveni de la o persoană cu grupa de sânge Balfa, ce nu exclude provenirea lui de la însuși victima Bagrin Gheorghii (f.d. 113-115, vol. I ); - raportul de expertiză judiciară (psihiatrică) nr. 106 din 07 iunie 2017 (f.d. 116-119, vol. I); Astfel, instanța de apel a menționat că analizând probele enunțate, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, apreciindu-le conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, că prima instanță corect a stabilit starea de fapt și de drept a cauzei. Cu referire la pedeapsă, instanța de apel a conchis că prima instanță a ținut cont de faptul că, inculpatul Bagrin Vasile a comis o infracțiune intenționată de categoria infracțiunilor excepțional de grave, ce s-a soldat cu consecințe grave, și reieșind din circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului, care la locul de trai se caracterizează negativ, face abuz de alcool, nu este angajat în câmpul muncii, lipsa circumstanțelor atenuante, pedeapsa stabilită sub formă de 20 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, este corespunzătoare și echitabilă, nefiind cazul micșorării acesteia, or aceasta va asigura restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului în realizarea scopului legii penale stabilit la art. 61 Cod penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către: 4.1. Avocatul Bagrin Svetlana în numele inculpatului Bagrin Vasile, care indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 15 Cod de procedură penală și solicită casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. 3 În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței; - fapta nu a fost săvârșită de inculpat, nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză; - instanța fără a face o analiză amplă a circumstanțelor stabilite, incriminate inculpatului Bagrin Vasile, a recurs la o simplă redactare a declarațiilor tututor martorilor Bagrin Maria, Bagrin Anna, Tariță Serghei, succesorului părții vătămate Vicol Ecaterina și nu a ținut cont de declarațiile inculpatului Bagrin Vasile; - cele reținute în decizia din 15.03.2018 de către instanța de apel vin în contradicție cu circumstanțele cauzei, astfel încât instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt prin constatarea faptului că Bagrin Vasile a comis fapta incriminată; - declarațiile date la etapa de urmărire penală de către Bagrin Anna au fost schimbate și au fost luate la ea acasă deoarece avea starea sănătății precară, și nu au fost efectuate careva confruntări cu Bagrin Vasile, deși este unica probă directă, este suspicios de ce a dat anume aceste declarații; - în procesul de judecare a cauzei în instanța de apel, prin reexaminarea probelor administrate în etapa de urmărire penală și prima instanță apar multe dubii care nu au fost interpretate în favoarea lui Bagrin Vasile, contrar prevederilor art. 8 Cod de procedură penală; - nerezolvarea chestiunii stabilite de prevederea legală menționată echivalează cu nerezolvarea fondului apelului; - în ședința de judecată a primei instanțe nu au fost administrate probe directe care ar arăta direct că anume Bagrin Vasile, a comis faptele care i se incriminează prin învinuire, deoarece alte versiuni nu au fost pe deplin cercetate, iar cu rudele sale acesta se afla în relații ostile. 4.2. Inculpatul Bagrin Vasile, care fără a face referire la vreun temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - i-au fost încălcate drepturile sale, or deși a avut un apărător ales, acesta nu s-a prezentat, fiind înlocuit cu un alt apărător, care nici nu a făcut cunoștință cu materialele cauzei; - nu s-a luat în considerare că mama sa a dat o declarație, iar în sentința ce i- a fost înmânată a fost consemnată altă declarație; - fiind reținut, a solicitat audierea mamei sale, însă aceasta a decedat, e necesar de a verifica înregistrarea video pentru a stabili veridicitatea declarațiilor 4 ei, or acestea sunt falsificate, la fel ca și expertiza efectuată asupra victimei, iar declarațiile sale nu au fost luate în considerare; - este nevinovat de comiterea infracțiunii.

La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestora, a avocatului ca fiind vădit declarat peste termen, iar a inculpatului ca fiind vădit neîntemeiat. În acest sens, în privința recursului declarat de avocat, procurorul invocă că potrivit materialelor cauzei, la 10 mai 2018 instanța de apel a pronunțat decizia motivată și în aceeași zi, inculpatul și avocatul, sub semnătură, au primit copia deciziei (f.d. 36-37, vol. II). Astfel, consideră că termenul de declarare a recursului ordinar a expirat la 11 iunie 2018, iar avocatul Bagrin Svetlana a depus recursul la Oficiul poștal pe 12 iunie 2018 (f.d. 50, vol. II). În privința recursului declarat de inculpat, procurorul indică că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate. Totodată, menționeză că din conținutul recursului se evidențiază că recurentul își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor, ce conform art. 427 alin. (1) nu constituie temei de recurs, iar temeiurile de recurs invocate nu se confirmă în prezenta cauză penală. Mai mult, specifică că instanța de apel, conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, a verificat, pronunțat și apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței.

Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Bagrin Svetlana în numele inculpatului Bagrin Vasile: Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta este inadmisibil, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este declarat peste termen. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu recurs a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță, se reține că dispozitivul deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 15 martie 2018, a fost pronunțat la 15 martie 2018 în prezența inculpatului și a avocatului Bagrin Svetlana care reprezenta interesele acestuia, fapt 5 confirmat prin procesul verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 15- 18, verso, vol. II), în aceeași zi fiind comunicată și data pronunțării deciziei motivate – 17.04.2018, modul și termenul de atac a deciziei. Totodată, pe 17 aprilie 2018, în prezența avocatului Bagrin Svetlana, a fost dispusă amânarea pronunțării deciziei motivate, pentru 10 mai 2018 (f.d. 20-21, vol. II). Mai mult, conform materialelor cauzei (f.d. 18, verso, 36, 37 vol. II), rezultă că la 10 mai 2018, în prezența avocatului Bagrin Svetlana și a inculpatului Bagrin Vasile a fost pronunțată integral decizia instanței de apel, totodată acestora le-a fost înmânată sub semnătură copia de pe decizia motivată a instanței de apel. Prin urmare, Colegiul penal conchide că potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțate integral la 10 mai 2018, curge de la această dată și a expirat la 11 iunie 2018. În acest context, Colegiul penal reține că la 12 iunie 2018, conform ștampilei Oficiului Poștal Cahul de pe plic (f.d. 50, vol. II), avocatul Bagrin Svetlana în numele inculpatului Bagrin Vasile a declarat recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, evident peste termenul legal de declarare a recursului ordinar prevăzut de lege. În acest sens, Colegiul penal statuează că termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. Prin urmare, Colegiul penal conchide că recursul ordinar declarat la 12 iunie 2018, de către avocatul Bagrin Svetlana în numele inculpatului Bagrin Vasile este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen. 6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de inculpatul Bagrin Vasile: Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. 6 Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În speță, se reține că recurentul nu indică prezența temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, dar invocă nevinovăția sa în comiterea infracțiunii imputate, critică ce cade sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct (8) Cod de procedură penală, sub aspectele că nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest context, cu referire la această alegație a recurentului, în coraport cu conținutul deciziei instanței de apel (f.d. 32-34, vol. II), Colegiul penal conchide că este neîntemeiată, or instanța de apel s-a expus argumentat, în temeiul cumulului de probe verificat prin prisma art. 101 Cod de procedură penală (f.d. 25-32, vol. II), prin care s-a reținut just vinovăția inculpatului Bagrin Vasile în comiterea infracțiunii imputate și că în acțiunile acestuia sunt întrunite toate elementele infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) pct. e1) Cod penal, iar temeiuri de a interveni în decizia instanței de apel în acest aspect nu se identifică de instanța de recurs ordinar. Totodată, ce ține de alegațiile recurentului, ce țin de aprecierea declarațiilor mamei sale care a fost audiată în calitate de martor la urmărirea penală și în prima instanță, precum și a declarațiilor sale și a rezultatelor expertizelor efectuate, Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că aceste alegații nu constituie temeiuri de recurs, reprezentând doar opinia subiectivă a recurentului care consideră că probele cercetate nu confirmă învinuirea adusă, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu consideră necesar de a da o nouă apreciere probelor administrate la speța dată, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei, ce în speță nu au fost identificate. Mai mult, din conținutul recursului ordinar declarat rezultă că recurentul face o proprie apreciere a probelor în temeiul cărora instanța de apel și-a întemeiat soluția, argumentându-și astfel propria versiune privind circumstanțele cauzei, invocând că nu este demonstrată vinovăția inculpatului, iar instanța de recurs ordinar la acest capitol atestă că nu poate fi acceptată această versiune, or contravine constatărilor corecte a instanței de apel în prezenta speță, întemeiate just 7 pe cumulul de probe descris, verificat și apreciat de instanța de apel în decizia sa prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Cât privește argumentele recurentului, precum că i-au fost încălcate drepturile sale, or deși a avut un apărător ales, acesta nu s-a prezentat, fiind înlocuit cu un alt apărător, care nici nu a făcut cunoștință cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că sunt declarative, or conform procesului-verbal a ședinței de judecată (f.d. 16, vol. II), inculpatul Bagrin Vasile, la întrebarea instanței la soluționarea chestiunii privind participarea apărătorului, a afirmat că este de acord ca în ședința de judecată a instanței de apel să-i apere drepturile și interesele avocatul Bagrin Svetlana, fără ca inculpatul să solicite înlocuirea acestui apărător, sau să invoce careva pretenții privind calitatea asistenței juridice oferite. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de instanța de apel, este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 2), 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 15 martie 2018, în cauza penală privindu-l pe Bagrin Vasile Xxxxx, de către: - avocatul Bagrin Svetlana în numele inculpatului Bagrin Vasile, ca fiind declarat peste termen; - inculpatul Bagrin Vasile, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată pe 25 octombrie 2018. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 8