ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.05.2018

1ra-520/2018 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP

HOTĂRÂRE
24.05.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 10, 12 CPP
Citează această cauză
1ra-520/2018 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-520/2018

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Timofti Vladimir, Alerguș Constantin

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Tăut Dorina, prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017, în

cauza penală privindu-i pe

Braga Pavel XXXXX, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx,

Margarint Vasile XXXXX, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Braga Pavel și Margarint Vasile au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-le aplicate

pedepse:

Lui Braga Pavel i s-a aplicat o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și

aplicarea unei amenzi în mărime de 1 000 unități convenționale ceea ce constituie

20 000 lei.

Lui Margarint Vasile i s-a aplicat o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis

și aplicarea unei amenzi în mărime de 1 000 unități convenționale ceea ce

constituie 20 000 lei.

fost condamnat pentru faptul că începând cu luna aprilie 2014, posedând

informația precum că cetățeanul Cotelnic Valeriu activează în calitate de șofer pe

autocar pe ruta Moldova – Italia și se ocupă cu transportarea de pasageri și colete,

1

presupunând situația financiară bună și că la dânsul se află sume impunătoare de

bani a hotărît să comită un atac tâlhăresc asupra lui, în scopul obținerii bunurilor în

proporții mari. Tot atunci pentru realizarea mai sigură a intențiilor sale criminale,

Braga Pavel l-a determinat pe cetățeanul Margarint Vasile la comiterea

infracțiunii, acesta din urmă acceptând necondiționat propunerea criminală făcută.

În realizarea intențiilor criminale, la 10 aprilie 2014, Braga Pavel și

Margarint Vasile s-au pornit cu transport de rută internațională în or. Torino, Italia.

La 12 aprilie 2014, aproximativ între orele 20.00-20.30 min., Braga Pavel

împreună cu Margarint Vasile sub un pretext inventat s-au întâlnit cu Cotelnic

Valeriu, care la acel moment colecta pachetele din orașul Torino cu automobilul de

model „Ford Tranzit”, cu numărul de înmatriculare românesc xxxxx. În continuare,

Braga Pavel și Margarint Vasile, acționând în scopul sustragerii a bunurilor în

proporții mari l-au atacat pe cet. Cotelnic, aplicîndu-i multiple lovituri cu mîinile și

picioarele peste diferite părți ale corpului, lovindu-l în cap cu un obiect dur, după

care ultimul a pierdut cunoștința. În rezultatul acțiunilor violente ale lui Braga

Pavel împreună cu Margarint Vasile, părții vătămate Cotelnic Ion i-au fost cauzate

conform raportului de expertiză medico-legală nr. l963/D, din 26.08.2014,

echimoze și plagă la nivelul buzei superioare mobilate patologică de gradul I a

dinților 1:1 și 2:1, fractură marginală a coroanei dintelui 2-1, care au fost provocate

în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp contondent dur și se califică ca

vătămări corporale neînsemnate. După aceasta continuând acțiunile sale criminale

au sustras din automobilul de model „Ford Tranzit” cu numărul de înmatriculare

românești XXXXX, bani în sumă de 950 de euro, precum și colete care urmau să

fie transportate din Italia în Republica Moldova cu valoare de 3500 euro. In așa

mod, părții vătămate Cotelnic Valeriu i-a fost cauzat un prejudiciu material în

proporții mari în mărime de 4450 euro, suma ce la momentul săvîrșiri infracțiunii

conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituia 82 926,64 lei,

cu care au părăsit pe ascuns locul faptei.

Prima instanță a considerat necesară recalificarea faptei inculpaților în baza

art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, pe motiv că conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 1963/D din 26.08.2014 vătămările survenite la partea

vătămată sunt vătămări neînsemnate iar prejudiciul cauzat este de 82 903,5 lei,

sumă ce nu depășește suma de 84 500 lei(20 salarii medii pe anul 2014), adică nu

este un prejudiciu în proporții mari.

Astfel, prima instanță a încadrat acțiunile inculpaților conform prevederilor

art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal – „Jaful, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane de două sau mai multe persoane cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării

unei asemenea violențe cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.

3.1 Procurorul în Procuratura pentru combaterea criminalității organizate și

cauze speciale, Caraman Alexandru, prin care a solicitat casarea totală a sentinței,

2

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpații să fie

recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b),

e), f) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen

de 8 ani fiecare în penitenciar de tip închis, invocând că instanța la emiterea

sentinței a dat o apreciere unilaterală a probelor prezentate spre cercetare și anume

cumulul de circumstanțe descrise, în condițiile în care probele colaborează între ele

și confirmă faptul că acțiunile comise de inculpați urmează a fi încadrate în baza

art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

3.2 Avocatul Malanciuc Viorel în numele inculpaților Braga Pavel și

Margarint Vasile, prin care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care inculpaților să le fie stabilite pedepse mai blânde, non privative

de libertate, invocând că inculpații au recunoscut vina, regretă de cele comise, sunt

angajați în câmpul muncii, anterior nu au fost atrași la răspundere penală, au

restituit prejudiciul material, partea vătămată nu are nici o pretenție față de

inculpați și mai mult, instanța nu a specificat în lista circumstanțelor atenuante

prevăzute de art. 76 Cod penal – faptul că prejudiciul material este restituit.

2017, apelul procurorului a fost respins ca nefondat.

Apelul apărătorului a fost admis, casată sentința în partea numirii pedepsei,

pronunțând o nouă hotărâre prin care:

Braga Pavel recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, i s-a aplicat o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 5 ani, cu amendă în mărime de 1 000 u.c. ceea ce

constituie suma de 20 000 lei.

În temeiul art. 90 Cod penal, lui Braga Pavel i s-a suspendat condiționat

termenul executării pedepsei, cu stabilirea unui termen de probațiune de 3 ani.

Margarint Vasile recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, i s-a aplicat o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 5 ani, cu amendă în mărime de 1 000 u.c. ceea ce

constituie suma de 20 000 lei.

În temeiul art. 90 Cod penal, lui Margarint Vasile i s-a suspendat condiționat

termenul executării pedepsei, cu stabilirea unui termen de probațiune de 3 ani.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de drept și just a ajuns la concluzia că inculpații au

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

La fel, instanța de apel a constatat că nu a putut reține ca întemeiate

argumentele procurorului, or, potrivit art. 188 Cod penal – tâlhăria reprezintă

atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de

violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, astfel indicând declarațiile părții

vătămate, prin care ultimul a negat existența unui atac periculos pentru viață și nu a

3

fost amenințat cu violență periculoasă pentru viață din partea inculpaților, fiindu-i

cauzat un prejudiciu neînsemnat sănătății.

Instanța de apel a mai indicat că, deși prima instanță a calificat corect

acțiunile inculpaților, la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de toate circumstanțele

reale și personale și a aplicat inculpaților o pedeapsă prea aspră în raport cu

prevederile art. 75 Cod penal.

Astfel, instanța de apel a menționat că, ținând cont de circumstanțele cauzei,

de persoana inculpaților, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților, s-a apreciat că scopul pedepsei

poate fi atins prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, sub formă de

închisoare în cuantumul minim prevăzut de sancțiunea normei încriminate.

Instanța de apel a mai indicat că, conform art. 76 Cod penal, sunt prezente

mai multe circumstanțe ce atenuează pedeapsa ca – recunoașterea vinovăției și

căința în cele săvârșite și repararea integrală a prejudiciului cauzat prin infracțiune,

conform art. 77 Cod penal, instanța de apel nu a reținut nici o circumstanță ce

agravează pedeapsa.

La fel, instanța de apel a indicat că, raportând circumstanțele reale și

personale ale inculpaților, reiterând comportamentul pozitiv al acestora după

comiterea faptei prejudiciabile, la norma art. 90 Cod penal, a conchis că în privința

inculpaților sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 90 Cod penal.

în Procuratura mun. Chișinău, Tăut Dorina, indicând temeiurile de recurs prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017

cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel invocând:

- instanța de apel menținând sentința privind reîncadrarea acțiunilor

inculpaților , urma să dezvăluie această concluzie, expunându-și punctul de vedere

asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii, fapt ce nu a avut loc, fiind

înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și

circumstanțelor;

- instanța de apel nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor care

demonstrează vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188

alin. (2) lit. b), f) Cod penal;

- instanța de apel nu s-a expus clar referitor la declarațiile părții vătămate date

la toate fazele procesului penal, din care reiese că a fost atacat cu un obiect tare/dur

în cap, circumstanțe prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e) Cod penal;

- instanța de apel a ignorat stipulările art. 24 alin. (3); 100 alin. (4); 101 alin.

(1), (4); 314; 336 alin. (3) pct. 8), 384 alin. (3), (4) Cod de procedură penală, astfel,

motivarea soluției fiind sumară și incompletă, fără a fi stabilite temeiurile de fapt și

de drept.

- instanța de apel neîntemeiat a aplicat prevederile art. 90 Cod penal;

4

- pronunțând o decizie de condamnare cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei pentru comiterea unei infracțiuni cu un grad de

prejudiciabilitate sporit, nu a fost atins scopul principal a pedepsei;

- instanța de apel la aplicarea art. 90 Cod penal urma să invoce motive

suplimentare, fapt ce nu a avut loc, mai mult, nici nu a indicat careva motive care

ar concluziona că nu este rațional ca inculpații să nu execute pedeapsa cu

închisoare;

- luând în considerație că infracțiunea în cauză are o amploare răspândită și

faptul că proprietatea privată sunt valori supreme, instanța de judecată urma a

pedepsi inculpații mai aspru pentru a evita contribuirea la dezvoltarea în rândul

cetățenilor a sentimentului că nu pot beneficia de o protecție adecvată din partea

statului și curmarea încrederii infractorilor în faptul că vor fi blând pedepsiți.

Tăut Dorina, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de

procedură penală, au depus referință inculpații împreună, prin care au manifestat

dezacordul cu recursul înaintat, au solicitat respingerea recursului cu menținerea

deciziei instanței de apel motivând prin faptul că instanța de apel a constatat just

circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect a stabilit pedepsele în privința

lor.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi

declarat ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal reține că recurentul indică ca temeiuri pentru

declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de

procedură penală, în sensul că „hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii sau

acesta este expus neclar, sau aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale sau faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”.

5

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în

instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar”, Colegiul penal în urma

cercetării materialelor cauzei constată că acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind

faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin.

(1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelurile declarate, decizia

instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și în partea

contestată de recurent în prezentul recurs, din care considerente instanța de recurs

nu identifică motive justificative de a interveni în decizia contestată.

Cât ține de temeiul invocat de procuror precum că instanța de apel menținând

sentința privind reîncadrarea acțiunilor inculpaților, urma să dezvăluie această

concluzie, expunându-și punctul de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul

învinuirii, fapt ce nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere eronată și formală de

ordin general a probelor și circumstanțelor, Colegiul penal indică că nu-l acceptă,

or, instanța de apel a motivat corect concluzia de menținere a sentinței în decizia

atacată (f.d. 52 – 55 v. IV), iar la motivul invocat că a fost înfăptuită o apreciere

eronată a probelor, instanța de recurs ține să menționeze că conform art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, nu este de competența instanței de recurs de a aprecia

probele or, recursul urmează a fi întemeiat pe temeiurile expuse expres în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală.

Referitor la temeiul indicat de recurent prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12)

Cod de procedură penală, în sensul că „faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită”, și la motivele indicate în susținerea acestui temei, că sunt

prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal

și că instanța de apel nu s-a expus clar referitor la declarațiile părții vătămate date

la toate fazele procesului penal, din care reiese că a fost atacat cu un obiect tare/dur

în cap, circumstanțe prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e) Cod penal, Colegiul penal

constată că sunt niște motive neesențiale ori nu a fost stabilit obiectul tare/dur și,

atât prima instanță(f.d. 245 – 246 v.III) cât și instanța de apel(f.d. 52 – 55 v.IV) au

motivat soluția privind reîncadrarea acțiunilor inculpaților în baza vătămărilor

cauzate părții vătămate, motivare pe care Colegiul penal o însușește ca corectă în

speța dată, ce este și conform practicii CEDO, hotărîrea Albert vs România din

16.02.2010.

Mai mult, Colegiul penal a mai constatat că temeiul indicat și prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală în sensul că „s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale” și motivele în susținerea acestui temei,

precum că instanța de apel a ignorat stipulările art. 24 alin. (3); 100 alin. (4); 101

6

alin. (1), (4); 314; 336 alin. (3) pct. 8), 384 alin. (3), (4) Cod de procedură penală,

astfel, motivarea soluției fiind sumară și incompletă, fără a fi stabilite temeiurile de

fapt și de drept și că pronunțând o decizie de condamnare cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei pentru comiterea unei infracțiuni cu un grad de

prejudiciabilitate sporit, nu a fost atins scopul principal a pedepsei, tot nu pot fi

acceptate, or, aceste motive sunt combătute cu argumentele expuse în decizia

instanței de apel (f.d. 56 – 57 v. IV), care sunt însușite ca corecte de către instanța

de recurs ordinar, ce corespunde practicii CEDO, hotărîrea Albert vs România din

16.02.2010.

Colegiul penal, a conchis că instanța de apel a argumentat și motivat pe deplin

și corect soluția de menținere a reîncadrării acțiunilor inculpaților la fel, instanța de

apel corect a motivat soluția de aplicare a pedepsei minime inculpaților cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, mai mult, instanța de apel a indicat

motivele ce au permis aplicarea prevederilor art. 90, astfel, temeiul invocat de

recurent că instanța de apel urma să invoce motive suplimentare, fapt ce nu a avut

loc, este un motiv declarativ ce nu poate fi acceptat, or, în decizia recurată sunt

indicate motive ca: „recunoașterea vinovăției, recuperarea prejudiciului material,

inculpații se căiesc sincer, au încheiat tranzacții de împăcare și mai mult, partea

vătămată a declarat că nu are careva pretenții de orice ordin față de inculpați”(f.d.

56 v. IV).

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele

contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel în speța dată este

legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

mun. Chișinău, Tăut Dorina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 05 octombrie 2017, în cauza penală privindu-i pe Braga Pavel

XXXXX și Margarint Vasile XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 mai 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-04-25
0,95
1ra-686/2018 — art. 186 alin. 2 lit. b,c,d; 186 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-686/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 28 martie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinând admisib
CSJ 2020-01-17
0,95
1ra-2124/19 — art. 201/1 alin. 1 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-2124/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 20 decembrie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Boic
CSJ 2018-10-18
0,95
1ra-1553/2018 — art. 217-1 alin. 4 lit. d; art. 349 alin. 2 lit. a CP
Dosarul nr.1ra-1553/2018 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 19 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Ţurcan Anatolie a examinat
CSJ 2018-11-15
0,95
1ra-1739/2018 — art. 152 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1739/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 17 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Boic
CSJ 2018-11-15
0,95
1ra-1248/2018 — art. 187 alin. 2 lit. b, e CP
Dosarul nr. 1ra-1248/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 17 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Boic
Sursă