ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.10.2018

1ra-1408/2018 — art. 145 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
19.10.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 145 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1408/2018 — art. 145 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1408/2018

Curtea Supremă de Justiție

19 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

13 martie 2018, în cauza penală în privința lui

Coptu Vladimir xxxxx, născut la xxxxx,

originar xxxxx și domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 23.11.2017 – 15.12.2017;

Instanța de apel: 04.01.2018 – 13.03.2018;

Instanța de recurs: 15.06.2018 – 19.09.2018.

2017, în temeiul prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, Coptu Vladimir a fost recunoscut vinovat

și condamnat în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, la 8 (opt) ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de către succesorul

părții vătămate, Para Tatiana, cu privire la încasarea din contul inculpatului

Coptu Vladimir a sumei de 15000 (cincisprezece mii) lei, cu titlu de prejudiciu

material cauzat în urma săvârșirii infracțiunii, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța de judecată în ordinea procedurii

civile.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții

vătămate, Para Tatiana, cu privire la încasarea din contul inculpatului

Coptu Vladimir a prejudiciului moral, fiind dispusă încasarea din contul

inculpatului a sumei de 50000 (cincizeci mii) lei, în rest cerințele fiind respinse

ca neîntemeiate.

A fost respinsă ca nefondată acțiunea civilă înaintată de către acuzatorul

de stat cu privire la încasarea din contul inculpatului Coptu Vladimir a sumei de

29304 (douăzeci și nouă mii trei sute patru) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

1

Coptu Vladimir, la 08 august 2017, în perioada de timp cuprinsă între orele 21:00

și 00:00, având intenția omorului lui Meriacri Nadejda, aflându-se împreună cu

concubina sa, Cușnir Elena, în vizită la Meriacri Nadejda, în apartamentul xxxxx,

ca rezultat al unui conflict cu etiologie necunoscută, iscat spontan pe fundalul

consumului de băuturi alcoolice între Coptu Vladimir și Cușnir Elena de o parte

și Meriacri Nadejda de altă parte, Coptu Vladimir urmărind scopul lipsirii

intenționate de viață a lui Meriacri Nadejda, aflându-se în camera de bucătărie,

din motiv de răzbunare, acționând cu intenție directă, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în

mod conștient survenirea acestora i-a aplicat ultimei o lovitură cu un cuțit de

bucătărie în regiunea inimii, organ de importanță vitală, cauzându-i potrivit

raportului de expertiză medico-legală nr. 114D/1533 din 13 septembrie 2017

vătămare gravă, sub formă de hemoragie internă cauzată de plagă înțepat-tăiată

a toracelui cu penetrare și lezarea pulmonului stâng, pericardului și cordului, în

rezultatul cărora victima Meriacri Nadejda a decedat la locul producerii

incidentului.

În continuarea acțiunilor sale criminale, Coptu Vladimir, având scopul

ascunderii urmelor săvârșirii infracțiunii, imediat după comiterea faptei a

aruncat cuțitul de bucătărie peste geam în curtea blocului locativ și împreună cu

Cușnir Elena au părăsit locul săvârșirii infracțiunii.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 145 alin. (1) Cod penal,

omorul intenționat al unei persoane.

partea ce ține de soluția privind cheltuielile judiciare cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care să se dispună încasarea din contul inculpatului Coptu Vladimir în

beneficiul statului a cheltuielilor judiciare legate de efectuarea expertizelor

judiciare în sumă totală de 29304 lei.

În susținerea apelului a invocat, că prima instanță eronat a interpretat

prevederile legislației, ori aceasta avea obligația de a decide asupra cheltuielilor

efectuate de către experți nemijlocit prin utilizarea materialelor care le aparțin

și care au fost folosite pentru executarea însărcinării de efectuare a expertizelor,

care în final au fost suportate de către organul de urmărire penală.

2018 apelul a fost respins și menținută sentința.

Întru argumentarea soluției pronunțate instanța de apel a menționat, că

cheltuielile judiciare invocate de procuror reprezintă plata din bugetul de stat

pentru efectuarea rapoartelor de expertiză: nr. 3412 din 09 august 2017 în sumă

de 128 lei; nr. 3410 din 10 august 2017 în sumă de 448 lei; nr. 1533 din

13 septembrie 2017 în sumă de 8346 lei; nr. 114/D din 13 septembrie 2017 în

sumă de 320 lei; nr. 295 din 28 septembrie 2017 în sumă de 18200 lei și nr. 298

din 29 septembrie 2017 în sumă de 1862 lei.

Cu referire la prevederile art. 75 alin. (3) al Legii cu privire la expertiza

judiciară și statutul expertului judiciar nr. 68 din 14 aprilie 2016, în vigoare din

10 decembrie 2016, instanța de apel a menționat, că în cauzele penale,

2

cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de către ordonatorul

expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la

articolul 142 alin. (2) Cod de procedură penală, iar potrivit materialelor cauzei,

rapoartele de expertiză vizate, sunt efectuate în temeiul ordonanțelor organului

de urmărire penală.

Prin urmare, motivul invocat în apelul procurorului ce vizează încasarea

cheltuielilor judiciare de la inculpat nu este argumentat din punct de vedere a

legalității.

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, contestă

decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia în partea

ce ține de neîncasarea cheltuielilor judiciare, cu remiterea cauzei la rejudecare în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În dezacord cu soluția pronunțată de către instanța de apel, procurorul

menționează că în cadrul examinării cauzei și emiterii hotărârilor instanțele nu

au luat în considerație faptul, că în cadrul instrumentării cauzei penale de către

stat au fost suportate cheltuieli pentru efectuarea rapoartelor de expertiză:

nr. 3412 din 09 august 2017 în sumă de 128 lei; nr. 3410 din 10 august 2017 în

sumă de 448 lei; nr. 1533 din 13 septembrie 2017 în sumă de 8346 lei; nr. 114/D

din 13 septembrie 2017 în sumă de 320 lei; nr. 295 din 28 septembrie 2017 în

sumă de 18200 lei; nr. 298 din 29 septembrie 2017 în sumă de 1862 lei, în total

29304 lei, sumă ce urma să fie încasată de la inculpat în beneficiul statului,

conform prevederilor art. art. 227 - 229 Cod de procedură penală, iar instanța de

apel contrar prevederilor art. art. 385 alin. (1) pct. 14), 397 pct. 5) Cod de

procedură penală, nu a dispus acest fapt.

cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate

de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul reține că recurentul invocă ca temei pentru recurs pct. 6) alin. (1)

al art. 427 Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel

3

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

În esență, recurentul critică decizia instanței de apel dintr-un singur

considerent, și anume că, în viziunea sa, instanța de apel greșit a respins

solicitarea sa din cererea de apel cu privire la încasarea din contul inculpatului a

sumei de 29304 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu referire la aceste argumente ale recurentului Colegiul penal conchide,

că instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele

probele prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând

corect la concluzia de a menține sentința și de a respinge solicitarea procurorului

din cererea de apel cu privire la încasarea din contul inculpatului în beneficiul

statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 29304 lei, suportate pentru

efectuarea rapoartelor de expertiză.

Astfel, art. 227 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează, că cheltuielile

judiciare cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții

vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților,

traducătorilor și asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea,

transportarea și cercetarea corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite pentru

acordarea asistenței juridice garantate de stat; 4) cheltuite pentru restituirea

contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a

expertizei sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite în legătură cu efectuarea

acțiunilor procesuale în cauza penală.

Totodată, alin. (3) al aceleiași norme prevede, că cheltuielile judiciare se

plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Potrivit art. 228 Cod de procedură penală (1) În modul prevăzut de legea

procesuală penală, din sumele alocate de stat vor fi compensate următoarele

cheltuieli judiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea civilă,

asistenții procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții

legali ai părții vătămate, ai părții civile:

1) cheltuielile făcute în legătură cu prezentarea la citare în organul de

urmărire penală și în instanță;

2) cheltuielile de cazare;

3) salariul mediu pentru toată perioada de participare în procesul penal;

4) cheltuielile de reparare, restabilire a obiectelor care au fost deteriorate

în urma utilizării lor în cadrul acțiunilor procesuale la cererea organului de

urmărire penală sau a instanței.

(2) Organele, întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat sunt

obligate să păstreze salariul mediu pentru toată perioada de timp în care partea

vătămată, reprezentantul ei legal, asistentul procedural, interpretul,

traducătorul, specialistul, expertul, martorul au participat în procesul penal la

citarea organului de urmărire penală sau a instanței.

(3) Expertului și specialistului li se recuperează, de asemenea, costul

materialelor care le aparțin și care au fost utilizate pentru executarea însărcinării

respective.

4

(4) Expertul, specialistul, interpretul, traducătorul au dreptul la

recompensă pentru executarea obligațiilor, afară de cazurile când le-au executat

în cadrul unei însărcinări de serviciu.

(5) Cheltuielile suportate de persoanele menționate la alin.(1) vor fi

recuperate la cererea acestora în baza unei hotărâri a organului de urmărire

penală sau a instanței în mărimea stabilită de legislația în vigoare.

Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal conchide, că suma

de 29304 lei, constituie totalul cheltuielilor judiciare necesare pentru efectuarea

expertizelor dispuse în cadrul urmăririi penale și anume:

- suma de 128 lei, constituie costul expertizei nr. 3412 din 09 august 2017

(f.d. 69-70, vol.I), care a fost dispusă prin ordonanța organului de urmărire

penală din 09 august 2017 în privința bănuitei Cușnir Elena, în vederea elucidării

dacă pe corpul acesteia există leziuni corporale, localizarea acestora, mecanismul

formării și timpul provocării, gravitatea acestora precum și determinarea

obiectului cu care au fost cauzate (f.d. 68, vol.I);

- suma de 448 lei, constituie costul expertizei nr. 3410 din 09 august 2017

(f.d. 74-75, vol.I), care a fost dispusă prin ordonanța organului de urmărire

penală din 09 august 2017 în privința bănuitului Coptu Vladimir, în vederea

elucidării dacă pe corpul acestuia există leziuni corporale, localizarea acestora,

mecanismul formării și timpul provocării, gravitatea acestora precum și

determinarea obiectului cu care au fost cauzate (f.d. 72, vol.I);

- suma de 8346 lei, constituie costul raportului de constatare nr. 1533 din

13 septembrie 2017 (f.d. 80-83, vol.I), iar suma de 320 lei constituie costul

raportului de expertiză judiciară nr. 114 D/1533 din 13 septembrie 2017

(f.d. 84-85, vol.I), care au fost dispuse prin ordonanța organului de urmărire

penală din 14 august 2017, în vederea stabilirii cauzei și naturii decesului părții

vătămate Meriacri Nadejda, stabilirea leziunilor corporale, amplasarea și

mecanismul de formare al acestora, legătura cauzală dintre survenirea morții și

leziunile corporale depistate (f.d. 79, vol.I);

- suma de 18200 lei, constituie costul efectuării raportului de expertiză

judiciară nr. 295 din 28 august 2017 (f.d. 114-118, vol.I), care a fost dispusă prin

ordonanța organului de urmărire penală din 18 august 2017, în vederea stabilirii

petelor de sânge depistate la locul săvârșirii infracțiunii și apartenența acestora

(f.d.112, vol.I);

- suma de 1862 lei, constituie costul efectuării raportului de expertiză

judiciară nr. 298 din 29 septembrie 2017 (f.d. 124-127, vol.I), care a fost dispusă

prin ordonanța organului de urmărire penală din 15 septembrie 2017, în vederea

stabilirii faptului dacă Coptu Vladimir nu suferă de careva maladie psihică și dacă

la momentul săvârșirii infracțiunii a acționat cu discernământ (f.d. 122, vol.I).

Prin urmare, aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului prin intermediul

organelor de resort care pornesc urmărirea penală și se compun din cheltuieli

evidente și necesare în vederea constatării faptei infracționale, însă nu constituie

cheltuieli suplimentare suportate de către organul de urmărire penală sau de

către instanță, în legătură cu efectuarea urmăririi penale sau judecarea cauzei.

Așadar, Colegiul penal atestă, că instanța de apel întemeiat a reținut, că

aceste cheltuielile sunt suportate de către organul de urmărire penală, care și are

5

atribuția de a administra probele în vederea probării/combaterii acuzației

aduse, însă aceste cheltuieli nu sunt de natura de a pune pe seama statului costuri

suplimentare, sau exagerate, iar cheltuielile pentru efectuarea expertizei întru

stabilirea cauzei decesului părții vătămate și legăturii cauzale dintre acțiunile

inculpatului și survenirea decesului acesteia, sunt evidente și necesare pentru a

demonstra existența/lipsa bănuielii rezonabile privind săvârșirea infracțiunii.

Colegiul penal de asemenea menționează, că la examinarea cauzei de către

instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. art.

414-419 Cod de procedură penală, iar eroarea de drept invocată de către

recurent prescrisă la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu a fost

constatată la examinarea recursului, prin urmare, hotărârea atacată este legală

și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 13 martie 2018, în cauza penală în privința

lui Coptu Vladimir xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 octombrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-01-17
0,94
1ra-1586/2018 — art.187 alin.2 lit.b,f CP
Dosarul nr. 1ra-1586/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 18 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: preşedinte - Timofti Vladimir judecători Toma Nadejda Ţurcan Anatolie Guzun Ion Boico Victor judecâ
CSJ 2019-03-28
0,94
1ra-169/2019 — art. 171 alin. 2 lit. b Cp
Dosarul nr. 1ra-169/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 26 februarie 2019 mun. Chişinău Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: preşedinte: Timofti Vladimir judecători: Toma Nadejda, Ţurcan Anatolie, Cobzac El
CSJ 2018-06-28
0,94
1ra-341/2018 — art. 190 alin. 5 CP
Dosarul 1ra-341/2018 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 29 mai 2018 mun. Chișinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Nadejda Toma, Judecătorii – Constantin Alerguş, Vladimir Timofti, Victor Boico
CSJ 2018-06-27
0,94
1ra-1008/2018 — art. 264 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1008/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 30 mai 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinând admisibil
CSJ 2019-01-17
0,94
1ra-1476/2018 — art. 190 alin. 5 CP
Dosarul nr. 1ra-1476/2018 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 18 decembrie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Ţurcan, Nadejda Toma,
Sursă