1ra-1234/2018 — art. 187 alin.2 lit. e,f, 188 alin. 2 lit. f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 187 alin.2 lit. e,f, 188 alin. 2 lit. f CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 4, 5, 6, 12 CPP
1ra-1234/2018 — art. 187 alin.2 lit. e,f, 188 alin. 2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1234/2018
CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE
D E C I Z I E
11 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir
Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Boico Victor
judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul Lupea
Georgeta în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2018, în cauza penală privindu-l pe
Coroian Boris xxxxx, născut la xxxxx,
originar și domiciliat în xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 19.05.2016 – 06.09.2016;
Instanța de apel: 22.09.2016 – 08.12.2016;
Instanța de recurs: 01.03.2017 – 02.05.2017;
Instanța de apel: 30.05.2017 – 28.02.2018;
Instanța de recurs: 25.05.2018 – 11.09.2018.
Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Militare din 06 septembrie 2016, Coroian Boris a fost
condamnat în baza art.187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal, la 5 ani și 4 luni închisoare, și în
baza art.188 alin.(2) lit. f) Cod penal, la 8 ani și 3 luni închisoare.
Potrivit art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al
pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 9 ani închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Coroian Boris,
potrivit ordinului nr.155 din 07.08.2015, a fost detașat la dispoziția Comandantului Brigăzii
3 infanterie motorizată, pentru perioada 10.08.2015 - 25.12.2015, pentru participare la
1
cursul intensiv de bază a limbii engleze. Efectuează serviciul militar prin contract în Forțele
Armate, Batalionul cu destinație specială „Fulger” din mun. Chișinău și actualmente deține
funcția de specialist superior sanitar companie 3 forțe speciale, în grad militar - sergent
inferior.
La 10 septembrie 2015, în jurul orelor 23:00, aflându-se în preajma școlii nr.5 din or.
Cahul, cu scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane, după aplicarea
violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea lui xxxxx, locuitor al xxxxx, manifestate
prin aplicarea de lovituri cu mâinile în regiunea capului, Coroian Boris i-a smuls telefonul
mobil de model „Samsung G350E”, dual SIM, cu IMEI 1-352969/07/536945/4, cauzându-i
un prejudiciu material considerabil, în sumă totală de 2 500 lei.
Tot el, la 13 septembrie 2015, în jurul orelor 16:30, aflându-se în preajma lacului
sărat din or. Cahul, cu scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane, l-a atacat
pe Niculița Iurie, a.n. 09.04.1970, locuitor al or. Cahul, str. M. Șolohov 34/98, lovindu-l cu
mâinile în față, doborându-l la pământ, lovindu-l cu picioarele pe sub coaste în partea stângă
cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.148d din 25.04.2016 fractură
închisă a coastei VI pe stânga produsă la acțiunea traumatică cu un obiect contondent dur,
calificată medico-legal ca vătămare corporală medie cu dereglarea sănătății de lungă durată,
după care i-a sustras telefonul mobil de model „Huawei U8655” cu IMEI:
861895011400802, în care se afla cartela SIM 067353309, cauzându-i un prejudiciu
material considerabil, în sumă totală de 2 400 lei.
În drept, prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului în baza art.187 alin.(2) lit. e),
f) Cod penal, ca jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită cu
aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de
daune în proporții considerabile, și în baza art.188 alin.(2) lit. f) Cod penal, ca tâlhărie,
adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de
violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, cu cauzarea de daune
în proporții considerabile.
Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, inculpatul a declarat apel, solicitând
casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat.
Apelantul a invocat că nu a comis infracțiunile incriminate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2016, apelul
declarat de către inculpatul Coroian Boris a fost respins ca fiind nefondat, cu menținerea
sentinței.
În partea descriptivă a deciziei adoptate, instanța de apel a indicat că cauza penală
în ordine de apel a fost examinată în lipsa inculpatului, care deși a fost legal citat, nu s-a
prezentat în ședința de judecată, nu a prezentat argumentele absenței sale și nu a solicitat să
fie citat la o altă adresă.
La demersul procurorului, prin încheierea din 03.11.2016 inculpatul a fost anunțat în
căutare, în baza art.321 alin.(5) Cod de procedură penală.
2
Potrivit informației nr.18255 din 16.11.2016, expediată de Inspectoratul poliției
Soroca, a fost deschis dosar de căutare cu nr.2016320104 în privința inculpatului și se
întreprind măsuri în scopul stabilirii locului aflării și reținerii lui, însă la moment locul
aflării acestuia nu este cunoscut.
Instanța de apel a menționat că prima instanță a stabilit corect starea de fapt și de
drept a cauzei, just încadrând acțiunile inculpatului.
Instanța de apel a constatat că vinovăția lui Coroian Boris este dovedită prin probele
administrate, cercetate suplimentar și verificate în instanța de apel.
Referitor la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de apel a menționat că instanță de
fond a ținut cont de prevederile art.art.6, 7, 16, 61, 75, 76, 77-78 Cod penal, și de faptul că
inculpatul a comis infracțiuni grave, cu scop de cupiditate, anterior nu a fost condamnat,
este caracterizat satisfăcător, a săvârșit o infracțiune cu bună-știință asupra unui minor,
fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă.
Avocatul Lupea Georgeta și inculpatul Coroian Boris au contestat decizia instanței
de apel cu recurs ordinar, prin care au solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi
hotărâri potrivit căreia inculpatul Coroian Boris să fie achitat.
În motivarea recursului, recurenții au indicat că hotărârile judecătorești nu sunt
întemeiate pe probe incontestabile ce ar dovedi vinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor
imputate.
Citarea legală nu a fost efectuată, inculpatul se află cu reședință temporară în or.
Cahul, Unitatea Militară Batalionul cu Destinație Specială „Fulger”, iar citarea a avut loc la
domiciliul părinților, care au declarat că feciorul lor locuiește în or. Cahul, Unitatea
Militară.
Cauza penală a fost examinată în ordine de apel cu participarea avocatului din oficiu,
fapt ce lezează dreptul la apărare, deoarece avocatul Burlacu Silviu este antrenat în proces
ca apărător și potrivit condițiilor contractuale, ultimul era obligat să participe în instanța de
apel pentru apărarea intereselor inculpatului, situație ce a fost ignorată de instanța de apel,
care a dispus admiterea apărătorului din oficiu.
Persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp
cât vinovăția sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de prezentul cod, într-un proces
judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanțiile necesare apărării sale, și nu
va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.
Nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa.
Concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate
pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile
legii, se interpretează în favoarea inculpatului.
În drept, recursul este fondat pe prevederile art.427 alin.(1) pct.4), 5), 6), 12) Cod de
procedură penală.
3
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 02 mai 2017,
recursul ordinar declarat a fost admis, cu casarea totală a deciziei și dispunerea rejudecării
cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată.
În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a indicat că instanța de apel la
judecarea cauzei a admis erori care afectează soluția acesteia și care nu pot fi corectate de
către instanța de recurs.
Așadar, instanța de recurs a menționat că instanța de apel a examinat cauza în lipsa
inculpatului, deoarece la materialele cauzei lipsește dovada de primire a citației de
către inculpat, adică ultimul nu a fost legal citat în instanța de apel.
De asemenea, s-a constatat că avocatul Burlacu Silviu, ales de inculpat pentru a-i
prezenta interesele în instanțele de judecată în temeiul contractului de asistență juridică
nr.045/2016 din 15.05.2016, potrivit mandatului din 15.05.2016 (f.d.13 vol. 2), nu a fost
citat în instanța de apel, iar avocatul menționat, la fel, nu a fost legal citat, fiind lezat și
dreptul inculpatului de a fi asistat de un apărător ales de el.
Totodată, instanța de recurs a indicat că în procesul-verbal al ședinței de judecată nu
sunt consemnate, deci nici nu au fost verificate, probele pe care și-a întemeiat concluziile
instanța de apel, cum ar fi declarațiile anterioare ale inculpatului și probele scrise (f.d.55
vol. 2, f.d.90-91 vol.1).
Circumstanțele expuse denotă în mod clar că, instanța de apel nu a judecat apelul
declarat în condițiile legii, deoarece a judecat cauza fără participarea apărătorului ales,
participarea lui fiind obligatorie potrivit legii, cauza a fost judecată în apel fără citarea legală
a inculpatului și a apărătorului ales, a fost adoptată o hotărâre care nu cuprinde motive
legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este unul întemeiat.
Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de recurs
casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în
care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Dat fiind faptul că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către
instanța de apel, constituie erori de drept, prescrise în art.427 alin.(1) pct.4), 5) și 6) Cod de
procedură penală, și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția
admiterii recursului de pe rol, casării totale a deciziei instanței de apel și dispunerea
rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2018,
apelul inculpatului a fost respins ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței primei instanțe.
În partea descriptivă a deciziei adoptate, instanța de apel a indicat că prima
instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că
inculpatul Coroian Boris a săvârșit infracțiunile imputate lui. Aceste împrejurări au fost
constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost
corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală.
Instanța de apel a constatat că prima instanță a motivat amplu și întemeiat sentința
pronunțată cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în
4
raport cu fapta incriminată prin rechizitoriu inculpatului, astfel fiind în corespundere cu
exigențele art.6 Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale.
Așadar, instanța de apel a menționat faptul că argumentele invocate de avocatul
inculpatului în ședința instanței de apel au fost combătute prin dispozițiile sentinței adoptate
de prima instanță.
Totodată, instanța de apel a reiterat că părțile vătămate l-au recunoscut pe inculpat ca
fiind persoana care a comis infracțiunea, mai mult prin raportul de expertiză medico-legală
nr.148D din 25 aprilie 2016 se adeveresc declarațiile părții vătămate referitor la suferințele
fizice suportate în urma infracțiunii comise de inculpat.
Referitor la pedeapsă, instanța de apel a conchis că prima instanță la stabilirea
categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și în conformitate cu
prevederile art.art.7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de
motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel avocatul Lupea Georgeta în numele
inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia, rejudecarea
cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia Coroian Boris să fie achitat.
În motivarea recursului, recurentul argumentează că nu este de acord cu soluția
adoptată de către instanța de apel, aceasta fiind nefondată și insuficient motivată.
În opinia apărării, concluziile despre vinovăția persoanei în săvârșirea infracțiunii nu
pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile apărute în probarea învinuirii, care nu pot
fi înlăturate în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea inculpatului.
O altă eroare admisă de către instanța de judecată este lipsa citării legale a părții
vătămate în instanța de apel, iar procurorul a susținut cererea avocatului, prin care a solicitat
citarea părților vătămate în instanța de judecată, temei fiind contradicțiile în declarațiile lor
cât și aprecierea eronată a noțiunii „cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.
Astfel, indică avocatul că mărimea prejudiciului cauzat prin sustragere se determină
conform art.126 Cod penal. Mărimea prejudiciului cauzat se determină conform prețurilor
libere de piață la momentul examinării cauzei. În lipsa datelor cu privire la prețul bunurilor,
valoarea lor poate fi stabilită în baza raportului experților.
Apărarea menționează că bunul sustras a fost restituit imediat „valoarea telefonului
mobil nu a fost stabilită prin raport de expertiză, ci prin aprecierea verbală, cât și telefonul
mobil este evaluat cu costul de numai 400 lei, ceea ce nu poate fi considerat ca „daună
considerabilă”.
Asupra recursului declarat, procurorul a depus referință, prin care menționează că
recurentul nu motivează recursul prin prisma prevederilor art.427 alin.(1) Cod de procedură
penală, respectiv acesta urmează a fi respins, deoarece este neîntemeiat.
5
Judecând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit
concluzionează că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, instanță de
recurs judecând recursul, este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii
atacate în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor
legale (este tardiv sau inadmisibil), ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este
nefondat în cazul când hotărârea este legală, întemeiată și motivată.
Reieșind din prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute la art.427 aceluiași Cod.
În conformitate cu art.427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate
fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel
în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol.
Din conținutul recursului declarat rezultă că apărătorul invocă drept temeiuri de
casarea erorile prevăzută la art.427 alin.(1) pct.4), 5), 6), 8), 12) Cod penal, însă motivează
recursul indicând argumente ce țin de aprecierea eronată a probelor de către instanța de apel.
Așadar, cercetând decizia contestată sub aspectul invocat de către recurent, Colegiul
penal lărgit menționează că instanța de apel la judecarea cererii de apel a respectat
prevederile art.414 Cod de procedură penală, a supus cercetării toate probele administrate,
conducându-se de dispozițiile art.101 Cod de procedură penală, ajungând corect la concluzia
că starea de fapt reținută în sarcina inculpatului de către prima instanță este pe deplin
demonstrată de întreg ansamblu de probe administrat la dosar.
În continuare, referitor la argumentele recurenților precum că instanțele de fond au
dat o apreciere eronată probelor administrate, adoptând soluții de condamnare, Colegiul
penal lărgit conchide că instanța de apel corect a punctat asupra faptului că vinovăția
inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate a fost demonstrată pe deplin prin
următoarele probe administrate la cauza penală: declarațiile părților vătămate Niculița Iurie
și Dimitriuc Ivan, declarațiile martorilor Țiura Eduard, Iuza Alexandru, Ceban Ion, Știrbu
Dumitru, Popov Vitalie , Ramazanov Roman, Tocila Alexandr, extrasul din ordinul
Comandantului Batalionului cu Destinație Specială nr.212 din 16.10.2014, procesul-verbal
de consemnarea a plângerii cet. Niculița Iurii, procesul-verbal de consemnare a plângerii
cet. Dimitriuc M., ordonanțele de ridicare din 19.09.2015, procesele-verbale de ridicare din
19.09.2015, procesul-verbal de examinare a obiectelor din 21.09.2016, ordonanța de
recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 21.09.2016, extrasul din
ordinul Comandatului Brigăzii 3 Infanterie Motorizată nr. 152 din 10.08.2015, care au fost
corect apreciate, din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe cercetate și
analizate, prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală.
Colegiul penal lărgit susține aprecierile instanței de apel privind vinovăția
inculpatului Coroian Boris în comiterea infracțiunii prevăzute la art.187 alin.(2) lit. e), f) și
art.188 alin.(2) lit. f) Cod penal.
6
Prin urmare, Colegiul penal lărgit amintește că reaprecierea probelor nu poate fi
invocată de către recurent la etapa judecării recursului ordinar, deoarece instanța de recurs
nu poate da o nouă aprecierile probelor, ea doar verifică numai chestiunile de drept, iar
sarcina aprecierii probelor este pusă pe seama instanțelor de fond, din care motiv toate
argumentele invocate de recurenți în acest sens, sunt respinse, ca fiind neîntemeiate.
Referitor la argumentele recurentului privind nemotivarea deciziei instanței de apel,
Colegiul penal lărgit le respinge ca fiind neîntemeiate, deoarece instanța de apel în
conținutul deciziei a dat răspuns la toate motivele invocate în apelurile declarate.
Totodată, Colegiul penal lărgit apreciază că decizia instanței de apel cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel
le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și
exigențelor din art.6 CEDO.
În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apelul declarat și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată, cu
argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea atacată, astfel
respectându-se prevederile art.art.414 alin.(1), (5) și 417 alin.(8) Cod de procedură penală,
din care motiv nu și-a găsit confirmarea temeiul de casare invocat și anume cel al pct.6)
alin.(1) art.427 Cod de procedură penală.
În continuare, referitor la argumentul apărării privind lipsa citării legale a părților
vătămate în instanța de apel, Colegiul penal lărgit menționează că acesta nu și-a găsit
confirmare la materialele dosarului și urmează a fi respins, din motiv că instanța de apel a
citat părțile vătămate cu aviz recomandat, fapt confirmat prin avizele anexate la materialele
dosarului (f.d.242-243 vol. II), părțile au fost informate despre data și ora desfășurării
ședinței de judecată, însă acestea fără a anunța instanța nu s-au prezentat.
De asemenea, Colegiul apreciază ca întemeiată concluzia instanței de apel de a
respinge demersul apărării de a audia doi martori în cadrul ședinței instanței de apel. În
conținutul deciziei instanța de apel s-a expus motivat asupra respingerii demersului dat.
Colegiul penal lărgit nu va reține ca întemeiat argumentul apărării, precum că
instanța prin respingerea demersului a încălcat drepturile inculpatului Coroian Boris, or,
declarațiile părților vătămate sânt consecvente, iar prin cumulul de probe vina inculpatului
este dovedită în afara oricăror dubii.
Afirmația că telefonul sustras a fost evaluat de către persoana care a primit bunul în
gaj cu doar 400 lei, nu poate servi temei de casare a hotărârilor judecătorești, or, costul
telefonului a fost numit de partea vătămată și acesta este un preț real.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit remarcă că argumentele expuse de recurent în
cererile de recurs au fost invocate și în instanța de apel, la care aceasta a dat răspuns deplin,
motivându-și soluția adoptată, aprecieri care sunt considerate ca fiind întemeiate.
În concluzie, Colegiul penal lărgit conchide că, în urma verificării deciziei contestate,
inclusiv în raport cu prevederile art.424 alin. (2) Cod de procedură penală, nu s-a identificat
existența erorilor menționate în recursul ordinar declarat, sau a unor alte motive, care
7
analizate din oficiu, să facă pasibilă de casare decizia recurată, impunându-se soluția de
respingere a acestuia, ca inadmisibil, cu menținerea deciziei instanței de apel.
În conformitate cu art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către Lupea Georgeta în
numele inculpatului Coroian Boris, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 28 februarie 2018, în cauza penală privindu-l pe Coroian Boris xxxxx, cu
menținerea hotărârii atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 19 octombrie 2018.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Țurcan Anatolie
Toma Nadejda
Cobzac Elena
Boico Victor
8