1ra-1136/18 — Art. 325 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 10 noiembrie 2017, Calancea Sergiu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 3 000 (trei mii) unități convenționale, ceea ce constituie 60 000 (șaizeci mii) lei. În baza art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei cu închisoarea lui Calancea Sergiu pe un termen de 2 (doi) ani.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, Calancea Sergiu, la 07.09.2016 la ora 12:07 min a intrat pe teritoriul Punctului Vamal (auto) Leușeni - Albița al Biroului Vamal Leușeni și s-a prezentat la pista de intrare în țară ca pasager în mijlocul de transport de model "Mercedes-Benz Sprinter”, cu n/î XXXXX, unde a completat formularul tipizat DV-6 prin care a declarat în scris inspectorului vamal Vier Ion că transportă mașină de spălat vesela, aparat de sudat și lucruri personale. În rezultatul controlului fizic s-a constatat, că mașina de spălat vesela de marca "Bosch” este nouă, ambalată în polietilenă și are factura lipită de ea, unde 1 este indicat costul ei în sumă de 8950 CZK și necesită a fi încasate drepturile de import, în conformitate cu prevederile Legii nr.1569-XV din 20.12.2002. Din motivul, că conform facturii prezentate de declarantul Clancea Sergiu, obiectul declarat valora 8950 CZK, echivalentul a 324 Euro, acesta era obligat să achite drepturile de import în valoare de 2394,01 lei, fapt despre care a fost informat de către inspectorul vamal Vier Ion, care a întocmit chitanța de percepere a obligațiilor vamale de la persoanele fizice nr. 122120 și seria AC, însă declarantul și-a exprimat dezacordul de a achita această taxă legală. În rezultatul mai multor tentative de a soluționa trecerea mașinii de spălat veselă peste frontiera de stat fără a achita dreptul de import, cet. Calancea Sergiu, acționând cu intenție directă, s-a adresat inspectorului superior al Biroului Vamal Leușeni, Cristiuc Eduard și inspectorului vamal Vier Ion pentru a "rezolva problema” și anume pentru a-i determina să asigure trecerea mașinii de spălat vesela peste frontiera de stat fără a achita dreptul de import, exprimându-și deschis disponibilitatea de a oferi acestora mijloace bănești. Tot atunci, a comunicat colaboratorului vamal Cristiuc Eduard, că dispune și poate oferi mijloace bănești în sumă de 500 lei MDL, pe care ulterior i-a plasat în pașaportul pe numele său și i-a transmis personal colaboratorului vamal Vier Ion la ghișeul de lângă pista de trecere a automobilelor, astfel, oferind bani ce nu li se cuvin, în sumă de 500 lei MDL colaboratorilor vamali, care în virtutea prevederilor art.123 alin.(2) Cod penal, au calitatea de persoană publică. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Calancea Sergiu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 325 alin.(1) Cod penal – coruperea activă, manifestată prin oferirea și darea unei persoane publice de bunuri, ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Costru Tatiana în numele inculpatului Calancea Sergiu prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Calancea Sergiu să fie achitat de sub învinuirea adusă, din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, invocând următoarele argumente: - instanța de fond nu a ținut cont de argumentele invocate de către inculpat și avocatul acestuia, care nu au fost combătute în sentința emisă, or, acestea urmau să fie apreciate de către instanța de judecată ca fiind critice sau admisibile; - pe parcursul procesului de judecată precum și în susținerile verbale scrise, partea apărării a accentuat că declarațiile lui Cristiuc Eduard și Vier Ion sunt divergente și contrare și nu corespund adevărului; - martorul Cristiuc Eduard a comunicat, că la 07.09.2016 din discuția cu Calancea Segiu în prezența lui Vier Ion i-a fost propusă suma de 500 lei MD, pe când Vier Ion a declarat contrariul (fapt confirmat prin procesul - verbal de audiere anexat la materialele cauzei), și anume martorul Vier Ion a declarat că Calancea Sergiu a propus suma de 500 lei între orele 17-00 și 18-00 din data de 07.09.2016, pe când Cristiuc Eduard a întocmit denunțul la orele 14-20 și a înaintat raport deja tapat care a fost expediat prin telefax cu nr. 26946239 la orele 16.56 min cu privire la faptul că Calancea Sergiu a propus suma de 500 lei și a fost informată linia fierbinte CNA de către Serviciul Vamal (f.d. 59); 2 - potrivit procesului verbal de primire a denunțului adresat CNA cu nr. 654 din 07.09.2016, în temeiul căruia a fost emisă ordonanță privind începerea urmăririi penale din 07.09.2016, ora de înregistrare este 17.45 min. (f.d. 13 Vol.1); - colaboratorul vamal Vier Ion, nici nu i-a înmânat formularul tipizat, fapt ce este probat prin procesul verbal de confruntare din 19.12.2016 între Vier Ion și Calancea, la care Vier Ion a confirmat că lui Calanea Sergiu nu i-a eliberat nici un act, doar că i-a adus la cunoștință cât are de achitat, menționând că acest fapt este văzut și potrivit stenogramei convorbirilor purtate pe teritoriul PVFI Leușeni, colaboratorul vamal îi spune să achite suma la geam, dar în mână nici nu-i transmite chitanțierul TV 14 (f.d.29). A comunicat că chitanțierul se eliberează după achitarea dreptului de import și anexarea bonului; - instanța de judecată a pus la baza sentinței declarațiile martorilor Vier Ion și Cristiuc Eduard, însă Cristiuc Eduard a declarat circumstanțe de propunere de dare de mită din partea lui Calancea S. a sumei de 500 lei, care nu se conțin în stenogramele din 07.09.2016, iar conform procesului verbal de audiere suplimentară a martorului Cristiuc Eduard din 02.12.2016, la întrebarea ofițerului de urmărire penală ”De ce pe înregistrarea de pe CD-ul care l-ați atașat nu conține circumstanțele descrise în declarația DVS?”, Cristiuc Eduard a răspuns că fișierul care confirmă propunerea de 500 MDL de către Calancea Sergiu pentru a nu-i încasa drepturile de import și a-i permite trecerea a fost șters, iar telefonul său a fost înstrăinat și copia acestuia nu s-a păstrat și din acest motiv restabilirea este imposibilă (f.d.23); - la data de 08.09.2016 de către ofițerul de urmărire penală au fost întocmite procese verbale de cercetare cu anexarea stenogramelor (f.d 18-19, 28-29) în care s-a constatat că declarațiile lui Cristiuc Eduard nu coincid cu denunțul din 07.09.2017. Corespunzător, însuși copierea înregistrării de către Vier Ion este efectuată cu încălcarea prevederilor legale; - instanța de judecată nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate de către apărare; - declarațiile martorilor Cristiuc Eduard și Vier Ion sunt declarații care au un interes în prezentarea părtinitoare a stării de fapt și de drept, prin relevarea denaturată a unor împrejurări, datorită faptului ca Calancea Sergiu s-a plâns pe acțiunile ilegale a colaboratorilor vamali; - o altă circumstanță importantă în opinia apelanților, asupra căreia instanța de fond nu s-a expus este că din declarațiile date de martorul Vier Ion nu se poate confirma proveniența la dosar a ordinului de plată de încasarea numeralului din 07.09.2016 prin care Calancea Sergiu ar fi achitat suma pentru serviciile vamale în mărime de 2398,01 lei, indicând că la masa sa de lucru are acces doar el personal și Cristiuc Eduard, or, din care motiv nu este indicată ora și în originalul ordinului de încasare și care este logica achitării unei astfel de plăți dacă se presupune că Calancea Sergiu a avut intenția de a mitui colaboratorii vamali; - instanța de fond a indicat în lista de probe declarațiile martorului Copăceanu Parascovia, dar fără a fi apreciate; 3 - concluzia instanței privitor la vinovăția lui Calancea Sergiu este întemeiată în exclusivitate pe declarațiile martorilor Vier Ion și Cristiuc Eduard, care nemijlocit invocă intenția directă a inculpatului de a corupe colaboratorul prin transmiterea sumei, or, această intenție a fost presupusă însăși de către martorii respectivi, pe când Calancea Sergiu a considerat că suma de 500 lei este suficientă pentru achitarea drepturilor de import pentru mașina de spălat vesela care era una uzată, cu zgârieturi, lipsa cablului și defect la furtun; - instanța de fond a constatat fapte care nu sunt indicate în rechizitoriu, depășind în mod vădit limitele învinuirii aduse lui Calancea Sergiu; - este o înscenare din partea colaboratorilor vamali, or, pentru plângerea lui Calancea Sergiu la nr. de telefon 37322574111 al Serviciului Vamal, linia anticorupție cu privire la acțiunile ilegale ale colaboratorii vamali care solicită ilegal achitarea cărorva taxe pentru un lucru uzat, ultimii urmau să dea explicații pe marginea acestei situații; - Calancea Sergiu nu ar fi comis în nici într-un caz o asemenea infracțiune, ci doar comportamentului activ al colaboratorilor vamali au dus la situația ca Calancea Sergiu să fie subiectul unei provocări și înscenări de săvârșirea unei asemenea infracțiuni; - în cadrul urmăririi penale și în cadrul instanței de judecată a fost audiat martorul Copceanu Parascovia care a declarat că ”nu-și amintește cum arată Calancea Sergiu și nici nu-și amintește comportamentul acestuia, dar dacă a achitat careva plăți vamale intuiește că avea un comportament agitat și supărat”, invocând neclaritatea asupra faptului posibilității de a deduce un comportament agitat și supărat, în cazul în care nu își amintește de Calancea Sergiu, ci contrariul - trebuia să fie; - în aceeași ordine de idei consideră apărarea, că declarațiile martorului Copăceanu Parascovia urmează a fi apreciate critic, deoarece se contrazic și nu corespund realității; - presupunerile acuzării sunt bazate pe careva probe materiale care au fost combătute în ședința judiciară, contrar celor acumulate în cadrul OUP și copiilor neautentificate ale proceselor verbale de ridicare a convorbirii audiate cu stenogramă pe CD efectuată cu inscripția 2016970564, dar care de fapt sunt în lipsă la materialele cauzei penale examinate de învinuirea a cet. Calancea Sergiu, privind autentificarea, în contradicție cu prevederile art. 123/2- 132/11 Cod de procedură penală; - învinuirea adusă inculpatului Calancea Sergiu nu cuprinde elementele obligatorii cu indicare precisă și completă a datelor privitor la scopul coruperii active,; - invocând în continuare jurisprudența CtEDO, apărarea a invocat în motivarea apelului, că instanța de fond nu a ținut cont că a avut loc o provocare, ceea ce exclude probele care pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare (cauza Sandu vs. R. Moldova, cauza Ramanauskas vs R. Lituania), iar în situația dată, în privința lui Calancea Sergiu urmează a fi pronunțată o hotărâre de achitare prin admiterea apelului și casarea sentinței primei instanțe. 4

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Costru Tatiana în numele inculpatului și menținută fără modificări sentința.

În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a reținut că, instanța de fond pe deplin și corect a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de inculpatul Calancea Sergiu, iar probele examinate, în conformitate cu prevederile art. 101 din Codul de procedură penală, au fost apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, inclusiv în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, instanța de apel a reținut, că deși inculpatul Calancea Sergiu nu a recunoscut vina în comiterea acțiunilor descrise în actul de învinuire, vina acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin.(1) Cod penal – coruperea activă, manifestată prin oferirea și darea unei persoane publice de bunuri, ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, a fost dovedită integral prin cumulul de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: - denunțul inspectorului superior al Biroului Vamal Leușeni, Cristiuc Eduard din 07.09.2016, cu privire la influența necorespunzătoare, manifestată prin acordarea a 500 lei de către cet. Calancea Sergiu, pentru a nu-i fi încasate drepturile de import în valoare de 2394,01 lei (vol.I, f.d.48); - procesul-verbal de cercetare din 08.09.2016 a suportului optic de tip CD, atașat la procesul verbal de audiere din 07.09.2016 a cet.Vier Ion, prin care s-a constatat discuția Calancea Sergiu și Vier Ion. Din discuțiile purtate se destinge cum Calancea Sergiu ia chitanța PV14, întrebând dacă sunt ale lui și mai târziu tot el îi propune lui Vier Ion ”hai cumva să hotărâm” (Vol.I, f.d.28-29); - procesul- verbal din 07.09.2016 de ridicare a bancnotei de 500 MDL, seria H0020, nr.151071 care a fost transmisă de către Sergiu Calancea (Vol.I, f.d.33); - raportul de expertiză nr. 191 din 09.09.2016 a unei bancnote cu nominalul de 500 (cinci sute) lei BNM, cu seria/numărul H.0020151071, anul emisiei 1992, care a fost ridicată la 07.09.2016 de la inspectorul vamal Leușeni, Vier Ion (Vol.I, f.d.38-42); - procesul-verbal de confruntare din 19.12.2016 dintre Sergiu Calancea și martorul Ed. Cristiuc care confirmă faptul, că Calancea Sergiu s-a adresat către colaboratorul vamal Cristiuc Eduard pentru a ”rezolva problema” (Vol.I, f.d.72- 80); - procesul- verbal de confruntare din 19.12.2016 dintre Calancea Sergiu și martorul Vier Ion care confirmă faptul, că Calancea Sergiu i-a transmis pașaportul cu banii în interior spunându-i ”țineți pentru mașincă”, pe care Vier I. a perceput-o ca mită (Vol.I, f.d.81- 90); - procesul-verbal din 20.12.2016 de ridicare a ordinului de încasarea a numeralului nr. 21803733 din 07.09.2016; chitanța seria AC nr. 122120 și declarația vamală (formular tipizat DV6) (Vol.I, f.d.114); - procesul-verbal din 20.12.2016 de examinare a ordinului de încasare a numerarului nr. 21803733 din 07.09.2016, a chitanței seria AC nr. 122120 și a declarației vamale (formular tipizat DV6) (Vol.I, f.d. 118); 5 - declarațiile martorilor Cristiuc Eudard, Vier Ion, Copăceanu Parascovia, Bîrcă Maria, Bețco Silvia. Astfel, instanța de apel a însușit concluzia primei instanțe cu privire la dovedirea vinovăției inculpatului, reiterând că în speță, latura obiectivă a fost realizată de către inculpatul Calancea Sergiu prin oferirea și darea de către acesta către colaboratorii vamali a banilor în sumă de 500 lei, și anume pe data de 07.09.2017, colaboratorului vamal Vier Ion, odată cu transmiterea actului de identitate, Calancea Sergiu i-a oferit și i-a dat bani în sumă de 500 lei pentru ca acesta să-i asigure trecerea mașinii de spălat vesela peste frontiera de stat, fără a achita taxele dreptului de import. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a precizat ca fiind prezentă în speță și realizarea de către inculpatul Calancea Sergiu a laturii subiective a acestei infracțiuni, prin intenție directă, or, inculpatul își dădea seama de acțiunile sale, a dorit producerea urmărilor periculoase pentru buna desfășurare a activității de serviciu și pentru activitatea organelor autorităților publice și a oferit unei persoane publice bani, pentru trecerea mașinii de spălat veselă peste frontiera de stat, fără a achita taxa pentru dreptul de import, moment ce denotă consumarea infracțiunii, săvârșind prin această acțiune un act de corupere. De asemenea, instanța de apel a apreciat critic argumentele invocate în apărarea inculpatului Calancea Sergiu, precum că învinuirea adusă acestuia nu cuprinde elementele obligatorii cu indicarea precisă și completă a datelor privitor la scopul coruperii active, or, învinuirea adusă ultimului este concretă. În temeiul acestor constatări, instanța de apel a respins și argumentele părții apelante care a invocat lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile inculpatului, or, prima instanță a constatat existența componenței elementelor de infracțiune incriminate lui Calancea Sergiu, și anume a infracțiunii de corupere activă. În același timp, instanța de apel nu a putut reține ca plauzibile alegațiile apărării care relevă, că oferirea de către Calancea Sergiu colaboratorilor vamali a sumei de 500 lei nu constituie mită, ci ultimul a interpretat-o ca sumă pentru achitarea dreptului de import pentru bunul uzat pe care îl transporta (mașina de spălat vase), or, acesta cunoștea cu certitudine că suma pe care urma să o achite pentru dreptul de import nu constituia nicidecum suma de 500 lei, ci era cu mult mai mare, inclusiv, că o astfel de taxă se achită la unul din ghișeele băncii comerciale de pe teritoriul postului vamal și nu inspectorului vamal, banii pe care i-a plasat în pașaport. De asemenea, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate și argumentele apărării prin care se invocă neînmânarea formularului tipizat și anume a chitanțierului TV14, or, din declarațiile martorilor audiați rezultă, că informația cu privire la taxa ce urmează să fie achitată, automat trece în baza de date a băncilor din ghișeele unde persoanele trebuie să le achite, inclusiv unde i s-a explicat și inculpatului Calancea Sergiu să se apropie și în baza actului de identitate să efectueze plata pentru dreptul de import. 6 Mai mult ca atât, aceste afirmații se contrazic cu altele prin care partea apelantă invocă, că dacă colaboratorii vamali nu ar fi întreprins acțiunile instigare/provocare, de către Calancea Sergiu nu s-ar fi întreprins nici o acțiune ce ar fi permis încadrarea faptei inculpatului în baza art.325 alin.(1) Cod penal, însă în acest sens nu au fost prezentate careva probe concludente și pertinente din care s-ar concluziona că colaboratorii vamali au avut un comportament provocator. Sub acest aspect instanța de apel a menționat ca fiind neîntemeiate argumentele apărării în privința existenței unei provocări față de Calancea Sergiu din partea colaboratorilor vamali, or, atât organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată nu a constatat un comportament abuziv al colaboratorilor vamali în privința lui Calancea Sergiu spre a-l determina de a le acorda careva sume de bani necuvenite, precum și nu a fost constatată posibilitatea provocării de către colaboratorii vamali a lui Calancea Sergiu la corupere activă din motive ascunse. Cu atât mai mult, la investigarea cazului de către colaboratorii CNA nu au fost invocate careva acțiuni de provocatoare, ci dimpotrivă, din declarațiile martorilor se deduce că inculpatul era cel care ”propunea rezolvarea problemei altfel” și nu invers, iar acesta nu a negat aceste afirmații pe parcursul cercetării cauzei, ci a încercat să le dea o altă conotație pentru a fi interpretate în favoarea sa. Instanța de apel nu a putut reține ca fiind plauzibile nici alegațiile părții apărării care face trimitere la faptul, că declarațiile martorului Cristiuc și Vier sunt contradictorii și anume, în denunțul din 07.09.2016 cu privire la faptul influențării necorespunzătoare este indicată ora 14.20 min., iar în declarațiile lor martorii indică ore diferite, însă expedierea denunțului s-a efectuat la ora 16.55, or, în acest sens se remarcă, că nici martorul Cristiuc Eduard, Vier Ion și nici inculpatul Calancea Sergiu nu au putut declara ferm ora exactă când au fost transmiși banii în sumă de 500 lei. Cu atât mai mult că martorul Cristiuc Eduard a declarat, că a înțeles intențiile inculpatului Calancea Sergiu de ”rezolvare a problemei” dinainte ca acesta să meargă la bancă și i-a comunicat inspectorului Vier Ion că în cazul propunerii de mită să-l anunțe imediat, iar dânsul va face denunț la CNA. Prin urmare, în opinia instanței de apel, prima instanță, prin cumul cu alte probe, corect a apreciat declarațiile martorilor Cristiuc Eduard și Vier Ion, iar instanța de apel nu le-a supus cărorva dubii, deoarece aceștia au făcut declarații sub jurământ, fiind preîntâmpinați pentru răspunderea penală în cazul dării unor declarații mincinoase. Prin urmare, în speță, coroborând declarațiile martorilor cu cele ale inculpatului, instanța de apel a constatat, că inculpatul Calancea Sergiu încearcă să minimalizeze acțiunile pe care le-a întreprins și efectele acestora în vederea excluderii caracterului penal al acțiunilor întreprinse, explicând într-un mod justificativ circumstanțele petrecute, declarații pe care instanța de apel le-a respins. 7 La fel, nu au putut fi reținute nici argumentele apelantului, precum că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de apărare, și anume nu au fost apreciate declarațiile martorului Vier Ion, asupra faptului provenienței la dosar a ordinului de plată nr. 21803733 din 07.09.2016, prin care Calancea Sergiu a achitat suma pentru serviciile vamale în mărime de 2398,01 lei, inclusiv, nu s-a dat apreciere declarațiilor martorului Copăceanu Parascovia, care nu îl ține minte pe Calancea Sergiu și nici comportamentul acestuia, însă bănuiește că avea un comportament agitat și supărat dacă a achitat careva plăți vamale, declarații care au fost puse la baza adoptării sentinței de condamnare or, în motivarea soluției sale, instanța de fond a relevat clar, că însăși evaluarea costului mașinii de spălat vesela și achitarea dreptului de import nu reprezintă obiectul nemijlocit al cauzei penale, în care este învinuit Calancea Sergiu, dar oferirea de către acesta a mijloacelor bănești colaboratorilor vamali, reiterând că acțiunile ultimului întrunesc elementele infracțiunii de corupere activă, fapt dovedit pe deplin în cadrul examinării cauzei penale. Mai mult ca atât, instanța de apel a notat, că inculpatul Calancea Sergiu nu a negat achitarea ulterioară a dreptului de import pentru mașina de spălat vesela în sumă de 2398,01 lei, ci doar a specificat că nu a semnat chitanțierul perfectat de către inspectorul vamal, l-a văzut doar, respectiv nu au fost reține ca fiind esențiale alegațiile referitor la neincluderea orei eliberării ordinului de încasare a dreptului de import, or, inculpatul a confirmat prin declarațiile sale că s-a aflat pe teritoriul punctului de trecere vamal de la ora 12.00 până la 21.00, iar martorul Copăceanu Parascovia a confirmat că Calancea Sergiu a fost primul client la ora 20.01, iar o altă persoană nu putea să achite taxa în numele ultimului, deoarece plățile se fac în baza actului de identitate sau a unei procuri. Mai mult, instanța de apel a respins argumentul apelantului care a invocat că Calancea Sergiu la acel moment se afla în alt loc, deoarece acest fapt nu a fost confirmat prin probe concludente și pertinente, inclusiv că pașaportul acestuia exact până la ora 20.30 min s-a aflat la colaboratorii organelor de drept. Referitor la argumentele apelanților privind neadmiterea și excluderea probelor, prin prisma art. 93 alin. (3) și 94 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală ce vizează înregistrarea audio ce redă convorbirea din 07.09.2017 între inculpatul Calancea Sergiu și colaboratorul vamal Vier Ion, inclusiv între inculpatul Calancea Sergiu și colaboratorul vamal Cristiuc Eduard, instanța de apel le-a respins și a menționat, ca acestea au fost efectuare de către colaboratorul vamal cu scopul constatării faptei penale și a persoanei vinovate, care conform fișei de post are în atribuțiile de serviciu inclusiv și obligația de a asigura colectarea probelor necesare constatării unei infracțiuni penale depistate în procesul de exercitare a atribuțiilor de serviciu și ulterior acestea au fost cercetate de către organul de urmărire penală și consemnate în procesele verbale întocmite de către o persoană cu dreptul de a efectua acțiuni procesuale în cauza penală, fiind verificate prin audierea martorilor, inclusiv și audierea lui Calancea Sergiu, care nu a negat conținutul discuțiilor înregistrate. 8 Sub același aspect instanța de apel a notat, că pe parcursul urmăririi penale, deja fiind asistat de un avocat calificat, Calancea Sergiu nu a contestat în ordinea prevăzută de art. 313 Cod de procedură penală acțiunile procesuale enunțate. Totodată, instanța de apel a conchis că instanța de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Cu referire la stabilirea amenzii, instanța de apel a considerat că prima instanță de asemenea a constatat corect și legal că inculpatul Calancea Sergiu a săvârșit infracțiunea incriminată până la intrarea în vigoare a Legii nr.207 din 29.07.2016, prin care s-a stabilit echivalentul unei unități convenționale – 50 de lei, iar prin prisma art.10 Cod penal, instanța de fond just a calculat, la stabilirea pedepsei cu amendă unitatea convențională egală cu 20 lei, prevăzută în Legea nr.985 din 18.04.2002 și art.64 Cod penal în redacția acestei legi.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 19 aprilie 2018, prin intermediul oficiului poștal, în termen, declară recurs ordinar inculpatul Calancea Sergiu, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie achitat. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 8) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - infracțiunea incriminată lui nu întrunește elementele constitutive; - a susținut și a comunicat că mașina de spălat nu este nouă, ci este uzată prezentând în acest sens și o declarație a vânzătorului și nu are pentru ce să achite drepturile de import calculate de inspectorul vamal; - nu a avut intenția de a mitui colaboratorii vamali, iar suma de 500 lei transmisă colaboratorului vamal, a perceput-o ca taxa de import; - declarațiile martorilor Cristiuc Eduard și Vier Ion, cuprind date divergente și contrare, iar instanța de apel incorect a respins argumentul apărării precum că nu le supune cărorva dubii; - nu a achitat dreptul de import pentru mașina de spălat vesela în sumă de 2398, 01 și nu a semnat chitanțierul perfectat de către inspectorul vamal, doar l-a văzut, or, la ora 20.01 se afla în custodia colaboratorilor CNA și nu avea posibilitatea reală să se afle la ghișeul băncii, fapt confirmat prin procesul- verbal de audiere; - învinuirea adusă lui nu cuprinde elementele obligatorii cu indicare precisă și completă a datelor privitor la scopul coruperii active; - a fost provocat de către colaboratorii vamali.

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitând declararea inadmisibilității acestuia ca fiind vădit neîntemeiat. 9

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit motivelor recursului, recurentul invocă temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și anume că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, deoarece consideră că nu a avut scopul de a mitui inspectorii vamali. Colegiul penal conchide că astfel de eroare în speța dată nu se constată, reieșind din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că temeiul de drept prevăzut de pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume sub aspectul neîntrunirii elementelor infracțiunii, include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Colegiul penal atestă, că argumentele invocate de către recurent, sunt similare celor invocate în instanța de apel și care sunt axate pe critica modalității de apreciere a probelor înfăptuită de către instanțele ierarhic inferioare, iar în acest sens Colegiul reține, că instanța de apel a verificat și a apreciat probele în ședința de judecată, în conformitate cu prevederile art. 100 alin. (4), 101 Cod de procedură penală, a stabilit toate aspectele de fapt și de drept, astfel corect ajungând la concluzia cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal. Totodată, Colegiul penal menționează, că judecând apelul declarat de avocatul Costru Tatiana în numele inculpatului, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform 10 materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond, astfel instanța de apel corect ajungând la concluzia enunțată la pct. 5 din decizie, motivare pe care instanța de recurs o însușește nefiind necesară reiterarea acesteia. Colegiul consideră necesar de a menționa, că potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum o propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal. Prin urmare, Colegiul penal concluzionează, că motivele invocate în recursul declarat nu sunt întemeiate, iar careva erori, care ar constitui temei de intervenire în decizia instanței de apel, în sensul casării acesteia, nu au fost stabilite. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că temeiul invocat de recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța examinată nu s-a comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de inculpatul Calancea Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2018, în cauza penală în privința lui Calancea Sergiu XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 octombrie 2018. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 11