1ra-1136/18 — Art. 325 alin. 1 CP

1ra-1136/18 — Art. 325 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1136/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

13 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Timofti Vladimir,

judecători: Toma Nadejda și Victor Boico

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

inculpatul Calancea Sergiu, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Calancea Sergiu XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 29.03.2017 – 10.11.2017;

Instanța de apel: 09.01.2018 – 22.02.2018;

Instanța de recurs: 11.05.2018 – 13.09.2018;

A C O N S T A T AT :

Calancea Sergiu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 325 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe

un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu amendă în mărime de 3 000 (trei mii) unități convenționale, ceea

ce constituie 60 000 (șaizeci mii) lei.

În baza art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei cu

închisoarea lui Calancea Sergiu pe un termen de 2 (doi) ani.

07.09.2016 la ora 12:07 min a intrat pe teritoriul Punctului Vamal (auto)

Leușeni - Albița al Biroului Vamal Leușeni și s-a prezentat la pista de intrare în

țară ca pasager în mijlocul de transport de model "Mercedes-Benz Sprinter”, cu

n/î XXXXX, unde a completat formularul tipizat DV-6 prin care a declarat în scris

inspectorului vamal Vier Ion că transportă mașină de spălat vesela, aparat de

sudat și lucruri personale.

În rezultatul controlului fizic s-a constatat, că mașina de spălat vesela de

marca "Bosch” este nouă, ambalată în polietilenă și are factura lipită de ea, unde

1

este indicat costul ei în sumă de 8950 CZK și necesită a fi încasate drepturile de

import, în conformitate cu prevederile Legii nr.1569-XV din 20.12.2002.

Din motivul, că conform facturii prezentate de declarantul Clancea Sergiu,

obiectul declarat valora 8950 CZK, echivalentul a 324 Euro, acesta era obligat să

achite drepturile de import în valoare de 2394,01 lei, fapt despre care a fost

informat de către inspectorul vamal Vier Ion, care a întocmit chitanța de

percepere a obligațiilor vamale de la persoanele fizice nr. 122120 și seria AC,

însă declarantul și-a exprimat dezacordul de a achita această taxă legală.

În rezultatul mai multor tentative de a soluționa trecerea mașinii de spălat

veselă peste frontiera de stat fără a achita dreptul de import, cet. Calancea

Sergiu, acționând cu intenție directă, s-a adresat inspectorului superior al

Biroului Vamal Leușeni, Cristiuc Eduard și inspectorului vamal Vier Ion pentru a

"rezolva problema” și anume pentru a-i determina să asigure trecerea mașinii

de spălat vesela peste frontiera de stat fără a achita dreptul de import,

exprimându-și deschis disponibilitatea de a oferi acestora mijloace bănești.

Tot atunci, a comunicat colaboratorului vamal Cristiuc Eduard, că dispune

și poate oferi mijloace bănești în sumă de 500 lei MDL, pe care ulterior i-a plasat

în pașaportul pe numele său și i-a transmis personal colaboratorului vamal Vier

Ion la ghișeul de lângă pista de trecere a automobilelor, astfel, oferind bani ce

nu li se cuvin, în sumă de 500 lei MDL colaboratorilor vamali, care în virtutea

prevederilor art.123 alin.(2) Cod penal, au calitatea de persoană publică.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Calancea Sergiu a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 325 alin.(1) Cod penal – coruperea activă,

manifestată prin oferirea și darea unei persoane publice de bunuri, ce nu i se

cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale.

inculpatului Calancea Sergiu prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Calancea

Sergiu să fie achitat de sub învinuirea adusă, din motivul că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii, invocând următoarele argumente:

- instanța de fond nu a ținut cont de argumentele invocate de către inculpat

și avocatul acestuia, care nu au fost combătute în sentința emisă, or, acestea

urmau să fie apreciate de către instanța de judecată ca fiind critice sau

admisibile;

- pe parcursul procesului de judecată precum și în susținerile verbale scrise,

partea apărării a accentuat că declarațiile lui Cristiuc Eduard și Vier Ion sunt

divergente și contrare și nu corespund adevărului;

- martorul Cristiuc Eduard a comunicat, că la 07.09.2016 din discuția cu

Calancea Segiu în prezența lui Vier Ion i-a fost propusă suma de 500 lei MD, pe

când Vier Ion a declarat contrariul (fapt confirmat prin procesul - verbal de

audiere anexat la materialele cauzei), și anume martorul Vier Ion a declarat că

Calancea Sergiu a propus suma de 500 lei între orele 17-00 și 18-00 din data de

07.09.2016, pe când Cristiuc Eduard a întocmit denunțul la orele 14-20 și a

înaintat raport deja tapat care a fost expediat prin telefax cu nr. 26946239 la

orele 16.56 min cu privire la faptul că Calancea Sergiu a propus suma de 500 lei

și a fost informată linia fierbinte CNA de către Serviciul Vamal (f.d. 59);

2

- potrivit procesului verbal de primire a denunțului adresat CNA cu nr. 654

din 07.09.2016, în temeiul căruia a fost emisă ordonanță privind începerea

urmăririi penale din 07.09.2016, ora de înregistrare este 17.45 min. (f.d. 13

Vol.1);

- colaboratorul vamal Vier Ion, nici nu i-a înmânat formularul tipizat, fapt ce

este probat prin procesul verbal de confruntare din 19.12.2016 între Vier Ion și

Calancea, la care Vier Ion a confirmat că lui Calanea Sergiu nu i-a eliberat nici un

act, doar că i-a adus la cunoștință cât are de achitat, menționând că acest fapt

este văzut și potrivit stenogramei convorbirilor purtate pe teritoriul PVFI

Leușeni, colaboratorul vamal îi spune să achite suma la geam, dar în mână nici

nu-i transmite chitanțierul TV 14 (f.d.29). A comunicat că chitanțierul se

eliberează după achitarea dreptului de import și anexarea bonului;

- instanța de judecată a pus la baza sentinței declarațiile martorilor Vier Ion

și Cristiuc Eduard, însă Cristiuc Eduard a declarat circumstanțe de propunere de

dare de mită din partea lui Calancea S. a sumei de 500 lei, care nu se conțin în

stenogramele din 07.09.2016, iar conform procesului verbal de audiere

suplimentară a martorului Cristiuc Eduard din 02.12.2016, la întrebarea

ofițerului de urmărire penală ”De ce pe înregistrarea de pe CD-ul care l-ați atașat

nu conține circumstanțele descrise în declarația DVS?”, Cristiuc Eduard a

răspuns că fișierul care confirmă propunerea de 500 MDL de către Calancea

Sergiu pentru a nu-i încasa drepturile de import și a-i permite trecerea a fost

șters, iar telefonul său a fost înstrăinat și copia acestuia nu s-a păstrat și din

acest motiv restabilirea este imposibilă (f.d.23);

- la data de 08.09.2016 de către ofițerul de urmărire penală au fost

întocmite procese verbale de cercetare cu anexarea stenogramelor (f.d 18-19,

28-29) în care s-a constatat că declarațiile lui Cristiuc Eduard nu coincid cu

denunțul din 07.09.2017. Corespunzător, însuși copierea înregistrării de către

Vier Ion este efectuată cu încălcarea prevederilor legale;

- instanța de judecată nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor

invocate de către apărare;

- declarațiile martorilor Cristiuc Eduard și Vier Ion sunt declarații care au

un interes în prezentarea părtinitoare a stării de fapt și de drept, prin relevarea

denaturată a unor împrejurări, datorită faptului ca Calancea Sergiu s-a plâns pe

acțiunile ilegale a colaboratorilor vamali;

- o altă circumstanță importantă în opinia apelanților, asupra căreia

instanța de fond nu s-a expus este că din declarațiile date de martorul Vier Ion

nu se poate confirma proveniența la dosar a ordinului de plată de încasarea

numeralului din 07.09.2016 prin care Calancea Sergiu ar fi achitat suma pentru

serviciile vamale în mărime de 2398,01 lei, indicând că la masa sa de lucru are

acces doar el personal și Cristiuc Eduard, or, din care motiv nu este indicată ora

și în originalul ordinului de încasare și care este logica achitării unei astfel de

plăți dacă se presupune că Calancea Sergiu a avut intenția de a mitui

colaboratorii vamali;

- instanța de fond a indicat în lista de probe declarațiile martorului

Copăceanu Parascovia, dar fără a fi apreciate;

3

- concluzia instanței privitor la vinovăția lui Calancea Sergiu este întemeiată

în exclusivitate pe declarațiile martorilor Vier Ion și Cristiuc Eduard, care

nemijlocit invocă intenția directă a inculpatului de a corupe colaboratorul prin

transmiterea sumei, or, această intenție a fost presupusă însăși de către martorii

respectivi, pe când Calancea Sergiu a considerat că suma de 500 lei este

suficientă pentru achitarea drepturilor de import pentru mașina de spălat vesela

care era una uzată, cu zgârieturi, lipsa cablului și defect la furtun;

- instanța de fond a constatat fapte care nu sunt indicate în rechizitoriu,

depășind în mod vădit limitele învinuirii aduse lui Calancea Sergiu;

- este o înscenare din partea colaboratorilor vamali, or, pentru plângerea lui

Calancea Sergiu la nr. de telefon 37322574111 al Serviciului Vamal, linia

anticorupție cu privire la acțiunile ilegale ale colaboratorii vamali care solicită

ilegal achitarea cărorva taxe pentru un lucru uzat, ultimii urmau să dea explicații

pe marginea acestei situații;

- Calancea Sergiu nu ar fi comis în nici într-un caz o asemenea infracțiune, ci

doar comportamentului activ al colaboratorilor vamali au dus la situația ca

Calancea Sergiu să fie subiectul unei provocări și înscenări de săvârșirea unei

asemenea infracțiuni;

- în cadrul urmăririi penale și în cadrul instanței de judecată a fost audiat

martorul Copceanu Parascovia care a declarat că ”nu-și amintește cum arată

Calancea Sergiu și nici nu-și amintește comportamentul acestuia, dar dacă a

achitat careva plăți vamale intuiește că avea un comportament agitat și supărat”,

invocând neclaritatea asupra faptului posibilității de a deduce un comportament

agitat și supărat, în cazul în care nu își amintește de Calancea Sergiu, ci

contrariul - trebuia să fie;

- în aceeași ordine de idei consideră apărarea, că declarațiile martorului

Copăceanu Parascovia urmează a fi apreciate critic, deoarece se contrazic și nu

corespund realității;

- presupunerile acuzării sunt bazate pe careva probe materiale care au fost

combătute în ședința judiciară, contrar celor acumulate în cadrul OUP și copiilor

neautentificate ale proceselor verbale de ridicare a convorbirii audiate cu

stenogramă pe CD efectuată cu inscripția 2016970564, dar care de fapt sunt în

lipsă la materialele cauzei penale examinate de învinuirea a cet. Calancea Sergiu,

privind autentificarea, în contradicție cu prevederile art. 123/2- 132/11 Cod de

procedură penală;

- învinuirea adusă inculpatului Calancea Sergiu nu cuprinde elementele

obligatorii cu indicare precisă și completă a datelor privitor la scopul coruperii

active,;

- invocând în continuare jurisprudența CtEDO, apărarea a invocat în

motivarea apelului, că instanța de fond nu a ținut cont că a avut loc o provocare,

ceea ce exclude probele care pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare

(cauza Sandu vs. R. Moldova, cauza Ramanauskas vs R. Lituania), iar în situația

dată, în privința lui Calancea Sergiu urmează a fi pronunțată o hotărâre de

achitare prin admiterea apelului și casarea sentinței primei instanțe.

4

2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Costru Tatiana în

numele inculpatului și menținută fără modificări sentința.

fond pe deplin și corect a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor

săvârșite de inculpatul Calancea Sergiu, iar probele examinate, în conformitate

cu prevederile art. 101 din Codul de procedură penală, au fost apreciate din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, inclusiv

în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, instanța de apel a reținut, că deși inculpatul Calancea Sergiu nu a

recunoscut vina în comiterea acțiunilor descrise în actul de învinuire, vina

acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin.(1) Cod penal –

coruperea activă, manifestată prin oferirea și darea unei persoane publice de

bunuri, ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea

funcției sale, a fost dovedită integral prin cumulul de probe, care sunt

pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi:

- denunțul inspectorului superior al Biroului Vamal Leușeni, Cristiuc

Eduard din 07.09.2016, cu privire la influența necorespunzătoare, manifestată

prin acordarea a 500 lei de către cet. Calancea Sergiu, pentru a nu-i fi încasate

drepturile de import în valoare de 2394,01 lei (vol.I, f.d.48);

- procesul-verbal de cercetare din 08.09.2016 a suportului optic de tip CD,

atașat la procesul verbal de audiere din 07.09.2016 a cet.Vier Ion, prin care s-a

constatat discuția Calancea Sergiu și Vier Ion. Din discuțiile purtate se destinge

cum Calancea Sergiu ia chitanța PV14, întrebând dacă sunt ale lui și mai târziu

tot el îi propune lui Vier Ion ”hai cumva să hotărâm” (Vol.I, f.d.28-29);

- procesul- verbal din 07.09.2016 de ridicare a bancnotei de 500 MDL, seria

H0020, nr.151071 care a fost transmisă de către Sergiu Calancea (Vol.I, f.d.33);

- raportul de expertiză nr. 191 din 09.09.2016 a unei bancnote cu

nominalul de 500 (cinci sute) lei BNM, cu seria/numărul H.0020151071, anul

emisiei 1992, care a fost ridicată la 07.09.2016 de la inspectorul vamal Leușeni,

Vier Ion (Vol.I, f.d.38-42);

- procesul-verbal de confruntare din 19.12.2016 dintre Sergiu Calancea și

martorul Ed. Cristiuc care confirmă faptul, că Calancea Sergiu s-a adresat către

colaboratorul vamal Cristiuc Eduard pentru a ”rezolva problema” (Vol.I, f.d.72-

80);

- procesul- verbal de confruntare din 19.12.2016 dintre Calancea Sergiu și

martorul Vier Ion care confirmă faptul, că Calancea Sergiu i-a transmis

pașaportul cu banii în interior spunându-i ”țineți pentru mașincă”, pe care Vier

I. a perceput-o ca mită (Vol.I, f.d.81- 90);

- procesul-verbal din 20.12.2016 de ridicare a ordinului de încasarea a

numeralului nr. 21803733 din 07.09.2016; chitanța seria AC nr. 122120 și

declarația vamală (formular tipizat DV6) (Vol.I, f.d.114);

- procesul-verbal din 20.12.2016 de examinare a ordinului de încasare a

numerarului nr. 21803733 din 07.09.2016, a chitanței seria AC nr. 122120 și a

declarației vamale (formular tipizat DV6) (Vol.I, f.d. 118);

5

- declarațiile martorilor Cristiuc Eudard, Vier Ion, Copăceanu Parascovia,

Bîrcă Maria, Bețco Silvia.

Astfel, instanța de apel a însușit concluzia primei instanțe cu privire la

dovedirea vinovăției inculpatului, reiterând că în speță, latura obiectivă a fost

realizată de către inculpatul Calancea Sergiu prin oferirea și darea de către

acesta către colaboratorii vamali a banilor în sumă de 500 lei, și anume pe data

de 07.09.2017, colaboratorului vamal Vier Ion, odată cu transmiterea actului de

identitate, Calancea Sergiu i-a oferit și i-a dat bani în sumă de 500 lei pentru ca

acesta să-i asigure trecerea mașinii de spălat vesela peste frontiera de stat, fără

a achita taxele dreptului de import.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a precizat ca fiind prezentă în

speță și realizarea de către inculpatul Calancea Sergiu a laturii subiective a

acestei infracțiuni, prin intenție directă, or, inculpatul își dădea seama de

acțiunile sale, a dorit producerea urmărilor periculoase pentru buna

desfășurare a activității de serviciu și pentru activitatea organelor autorităților

publice și a oferit unei persoane publice bani, pentru trecerea mașinii de spălat

veselă peste frontiera de stat, fără a achita taxa pentru dreptul de import,

moment ce denotă consumarea infracțiunii, săvârșind prin această acțiune un

act de corupere.

De asemenea, instanța de apel a apreciat critic argumentele invocate în

apărarea inculpatului Calancea Sergiu, precum că învinuirea adusă acestuia nu

cuprinde elementele obligatorii cu indicarea precisă și completă a datelor

privitor la scopul coruperii active, or, învinuirea adusă ultimului este concretă.

În temeiul acestor constatări, instanța de apel a respins și argumentele

părții apelante care a invocat lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile

inculpatului, or, prima instanță a constatat existența componenței elementelor

de infracțiune incriminate lui Calancea Sergiu, și anume a infracțiunii de

corupere activă.

În același timp, instanța de apel nu a putut reține ca plauzibile alegațiile

apărării care relevă, că oferirea de către Calancea Sergiu colaboratorilor vamali

a sumei de 500 lei nu constituie mită, ci ultimul a interpretat-o ca sumă pentru

achitarea dreptului de import pentru bunul uzat pe care îl transporta (mașina

de spălat vase), or, acesta cunoștea cu certitudine că suma pe care urma să o

achite pentru dreptul de import nu constituia nicidecum suma de 500 lei, ci era

cu mult mai mare, inclusiv, că o astfel de taxă se achită la unul din ghișeele

băncii comerciale de pe teritoriul postului vamal și nu inspectorului vamal,

banii pe care i-a plasat în pașaport.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate și argumentele

apărării prin care se invocă neînmânarea formularului tipizat și anume a

chitanțierului TV14, or, din declarațiile martorilor audiați rezultă, că informația

cu privire la taxa ce urmează să fie achitată, automat trece în baza de date a

băncilor din ghișeele unde persoanele trebuie să le achite, inclusiv unde i s-a

explicat și inculpatului Calancea Sergiu să se apropie și în baza actului de

identitate să efectueze plata pentru dreptul de import.

6

Mai mult ca atât, aceste afirmații se contrazic cu altele prin care partea

apelantă invocă, că dacă colaboratorii vamali nu ar fi întreprins acțiunile

instigare/provocare, de către Calancea Sergiu nu s-ar fi întreprins nici o acțiune

ce ar fi permis încadrarea faptei inculpatului în baza art.325 alin.(1) Cod penal,

însă în acest sens nu au fost prezentate careva probe concludente și pertinente

din care s-ar concluziona că colaboratorii vamali au avut un comportament

provocator.

Sub acest aspect instanța de apel a menționat ca fiind neîntemeiate

argumentele apărării în privința existenței unei provocări față de Calancea

Sergiu din partea colaboratorilor vamali, or, atât organul de urmărire penală,

cât și instanța de judecată nu a constatat un comportament abuziv al

colaboratorilor vamali în privința lui Calancea Sergiu spre a-l determina de a le

acorda careva sume de bani necuvenite, precum și nu a fost constatată

posibilitatea provocării de către colaboratorii vamali a lui Calancea Sergiu la

corupere activă din motive ascunse.

Cu atât mai mult, la investigarea cazului de către colaboratorii CNA nu au

fost invocate careva acțiuni de provocatoare, ci dimpotrivă, din declarațiile

martorilor se deduce că inculpatul era cel care ”propunea rezolvarea problemei

altfel” și nu invers, iar acesta nu a negat aceste afirmații pe parcursul cercetării

cauzei, ci a încercat să le dea o altă conotație pentru a fi interpretate în favoarea

sa.

Instanța de apel nu a putut reține ca fiind plauzibile nici alegațiile părții

apărării care face trimitere la faptul, că declarațiile martorului Cristiuc și Vier

sunt contradictorii și anume, în denunțul din 07.09.2016 cu privire la faptul

influențării necorespunzătoare este indicată ora 14.20 min., iar în declarațiile

lor martorii indică ore diferite, însă expedierea denunțului s-a efectuat la ora

16.55, or, în acest sens se remarcă, că nici martorul Cristiuc Eduard, Vier Ion și

nici inculpatul Calancea Sergiu nu au putut declara ferm ora exactă când au fost

transmiși banii în sumă de 500 lei. Cu atât mai mult că martorul Cristiuc Eduard

a declarat, că a înțeles intențiile inculpatului Calancea Sergiu de ”rezolvare a

problemei” dinainte ca acesta să meargă la bancă și i-a comunicat inspectorului

Vier Ion că în cazul propunerii de mită să-l anunțe imediat, iar dânsul va face

denunț la CNA.

Prin urmare, în opinia instanței de apel, prima instanță, prin cumul cu alte

probe, corect a apreciat declarațiile martorilor Cristiuc Eduard și Vier Ion, iar

instanța de apel nu le-a supus cărorva dubii, deoarece aceștia au făcut declarații

sub jurământ, fiind preîntâmpinați pentru răspunderea penală în cazul dării

unor declarații mincinoase.

Prin urmare, în speță, coroborând declarațiile martorilor cu cele ale

inculpatului, instanța de apel a constatat, că inculpatul Calancea Sergiu încearcă

să minimalizeze acțiunile pe care le-a întreprins și efectele acestora în vederea

excluderii caracterului penal al acțiunilor întreprinse, explicând într-un mod

justificativ circumstanțele petrecute, declarații pe care instanța de apel le-a

respins.

7

La fel, nu au putut fi reținute nici argumentele apelantului, precum că

instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de apărare,

și anume nu au fost apreciate declarațiile martorului Vier Ion, asupra faptului

provenienței la dosar a ordinului de plată nr. 21803733 din 07.09.2016, prin

care Calancea Sergiu a achitat suma pentru serviciile vamale în mărime de

2398,01 lei, inclusiv, nu s-a dat apreciere declarațiilor martorului Copăceanu

Parascovia, care nu îl ține minte pe Calancea Sergiu și nici comportamentul

acestuia, însă bănuiește că avea un comportament agitat și supărat dacă a

achitat careva plăți vamale, declarații care au fost puse la baza adoptării

sentinței de condamnare or, în motivarea soluției sale, instanța de fond a relevat

clar, că însăși evaluarea costului mașinii de spălat vesela și achitarea dreptului

de import nu reprezintă obiectul nemijlocit al cauzei penale, în care este

învinuit Calancea Sergiu, dar oferirea de către acesta a mijloacelor bănești

colaboratorilor vamali, reiterând că acțiunile ultimului întrunesc elementele

infracțiunii de corupere activă, fapt dovedit pe deplin în cadrul examinării

cauzei penale.

Mai mult ca atât, instanța de apel a notat, că inculpatul Calancea Sergiu nu a

negat achitarea ulterioară a dreptului de import pentru mașina de spălat vesela

în sumă de 2398,01 lei, ci doar a specificat că nu a semnat chitanțierul perfectat

de către inspectorul vamal, l-a văzut doar, respectiv nu au fost reține ca fiind

esențiale alegațiile referitor la neincluderea orei eliberării ordinului de încasare

a dreptului de import, or, inculpatul a confirmat prin declarațiile sale că s-a aflat

pe teritoriul punctului de trecere vamal de la ora 12.00 până la 21.00, iar

martorul Copăceanu Parascovia a confirmat că Calancea Sergiu a fost primul

client la ora 20.01, iar o altă persoană nu putea să achite taxa în numele

ultimului, deoarece plățile se fac în baza actului de identitate sau a unei procuri.

Mai mult, instanța de apel a respins argumentul apelantului care a invocat

că Calancea Sergiu la acel moment se afla în alt loc, deoarece acest fapt nu a fost

confirmat prin probe concludente și pertinente, inclusiv că pașaportul acestuia

exact până la ora 20.30 min s-a aflat la colaboratorii organelor de drept.

Referitor la argumentele apelanților privind neadmiterea și excluderea

probelor, prin prisma art. 93 alin. (3) și 94 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală ce vizează înregistrarea audio ce redă convorbirea din 07.09.2017 între

inculpatul Calancea Sergiu și colaboratorul vamal Vier Ion, inclusiv între

inculpatul Calancea Sergiu și colaboratorul vamal Cristiuc Eduard, instanța de

apel le-a respins și a menționat, ca acestea au fost efectuare de către

colaboratorul vamal cu scopul constatării faptei penale și a persoanei vinovate,

care conform fișei de post are în atribuțiile de serviciu inclusiv și obligația de a

asigura colectarea probelor necesare constatării unei infracțiuni penale

depistate în procesul de exercitare a atribuțiilor de serviciu și ulterior acestea

au fost cercetate de către organul de urmărire penală și consemnate în

procesele verbale întocmite de către o persoană cu dreptul de a efectua acțiuni

procesuale în cauza penală, fiind verificate prin audierea martorilor, inclusiv și

audierea lui Calancea Sergiu, care nu a negat conținutul discuțiilor înregistrate.

8

Sub același aspect instanța de apel a notat, că pe parcursul urmăririi

penale, deja fiind asistat de un avocat calificat, Calancea Sergiu nu a contestat în

ordinea prevăzută de art. 313 Cod de procedură penală acțiunile procesuale

enunțate.

Totodată, instanța de apel a conchis că instanța de fond la stabilirea

categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în

conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și

scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Cu referire la stabilirea amenzii, instanța de apel a considerat că prima

instanță de asemenea a constatat corect și legal că inculpatul Calancea Sergiu a

săvârșit infracțiunea incriminată până la intrarea în vigoare a Legii nr.207 din

29.07.2016, prin care s-a stabilit echivalentul unei unități convenționale – 50 de

lei, iar prin prisma art.10 Cod penal, instanța de fond just a calculat, la stabilirea

pedepsei cu amendă unitatea convențională egală cu 20 lei, prevăzută în Legea

nr.985 din 18.04.2002 și art.64 Cod penal în redacția acestei legi.

oficiului poștal, în termen, declară recurs ordinar inculpatul Calancea Sergiu,

prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei, cu emiterea unei noi

decizii prin care să fie achitat.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 8)

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- infracțiunea incriminată lui nu întrunește elementele constitutive;

- a susținut și a comunicat că mașina de spălat nu este nouă, ci este uzată

prezentând în acest sens și o declarație a vânzătorului și nu are pentru ce să

achite drepturile de import calculate de inspectorul vamal;

- nu a avut intenția de a mitui colaboratorii vamali, iar suma de 500 lei

transmisă colaboratorului vamal, a perceput-o ca taxa de import;

- declarațiile martorilor Cristiuc Eduard și Vier Ion, cuprind date

divergente și contrare, iar instanța de apel incorect a respins argumentul

apărării precum că nu le supune cărorva dubii;

- nu a achitat dreptul de import pentru mașina de spălat vesela în sumă de

2398, 01 și nu a semnat chitanțierul perfectat de către inspectorul vamal, doar

l-a văzut, or, la ora 20.01 se afla în custodia colaboratorilor CNA și nu avea

posibilitatea reală să se afle la ghișeul băncii, fapt confirmat prin procesul-

verbal de audiere;

- învinuirea adusă lui nu cuprinde elementele obligatorii cu indicare

precisă și completă a datelor privitor la scopul coruperii active;

- a fost provocat de către colaboratorii vamali.

declarat, solicitând declararea inadmisibilității acestuia ca fiind vădit

neîntemeiat.

9

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit motivelor recursului, recurentul invocă temei de drept prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și anume că „nu au fost

întrunite elementele infracțiunii”, deoarece consideră că nu a avut scopul de a

mitui inspectorii vamali.

Colegiul penal conchide că astfel de eroare în speța dată nu se constată,

reieșind din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii

prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că temeiul de drept prevăzut de pct. 8) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală și anume sub aspectul neîntrunirii

elementelor infracțiunii, include cazurile când nu a fost stabilită fapta care

corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă

prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au

fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

Colegiul penal atestă, că argumentele invocate de către recurent, sunt

similare celor invocate în instanța de apel și care sunt axate pe critica

modalității de apreciere a probelor înfăptuită de către instanțele ierarhic

inferioare, iar în acest sens Colegiul reține, că instanța de apel a verificat și a

apreciat probele în ședința de judecată, în conformitate cu prevederile art. 100

alin. (4), 101 Cod de procedură penală, a stabilit toate aspectele de fapt și de

drept, astfel corect ajungând la concluzia cu privire la vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal.

Totodată, Colegiul penal menționează, că judecând apelul declarat de

avocatul Costru Tatiana în numele inculpatului, respectând prevederile art. 414

Cod de procedură penală, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

10

materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de

instanța de fond, astfel instanța de apel corect ajungând la concluzia enunțată la

pct. 5 din decizie, motivare pe care instanța de recurs o însușește nefiind

necesară reiterarea acesteia.

Colegiul consideră necesar de a menționa, că potrivit prevederilor art. 27,

414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în

conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor

probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că

aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum o propune

recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și

aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în

art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei

de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal.

Prin urmare, Colegiul penal concluzionează, că motivele invocate în

recursul declarat nu sunt întemeiate, iar careva erori, care ar constitui temei de

intervenire în decizia instanței de apel, în sensul casării acesteia, nu au fost

stabilite.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că temeiul invocat de

recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, nu și-a

găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța

examinată nu s-a comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și

întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de inculpatul Calancea

Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22

februarie 2018, în cauza penală în privința lui Calancea Sergiu XXXXX, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 octombrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

11