1ra-994/2018 — art. 155; 186 alin. 5; 190 alin. 5; 190 alin. 4; 361 alin. 2 lit. b, d CP

1ra-994/2018 — art. 155; 186 alin. 5; 190 alin. 5; 190 alin. 4; 361 alin. 2 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-994/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Gordilă Nicolae,

Judecătorii – Guzun Ion, Covalenco Elena, Catan Liliana și Diaconu Iurie,

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta și avocatul Popescu Dorin

în numele inculpatului Bajerean Vitalie, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 09 februarie 2015 și decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 10 ianuarie 2018, în cauza penală în privința lui

Avornic Dumitru Xxxxx, xxxxxxxxxxxxxxxx,

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx;

Bajerean Vitalie Xxxxx, xxxxxxxxxxxxxxxxx,

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 16.01.2010 – 09.02.2015;

Instanța de apel: 06.03.2015 – 18.02.2016;

09.01.2017 – 10.01.2017;

Instanța de recurs: 25.05.2016 – 15.11.2016;

21.04.2018 – 24.07.2018.

A C O N S T A T A T:

Avornic Dumitru a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. art. 155, 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că faptele inculpatului nu întrunesc

elementele infracțiunilor.

Bajerean Vitalie a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, (pe episoadele săvârșirii escrocheriei (în

privința părților vătămate Boicenco (Solovienco) Svetlana și Lupan Raisa), art. art. 155,

186 alin. (5) Cod penal, din motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele

infracțiunilor.

Bajerean Vitalie a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii.

1

Bajerean Vitalie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (4)

Cod penal, la 7 (șapte) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

domeniul serviciilor legate de tranzacțiile imobiliare pe termen de 4 (patru) ani.

În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, la pedeapsa stabilită a fost inclusă pedeapsa aplicată prin

sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău 26 februarie 2014, fiindu-i stabilită

definitiv pedeapsa de 7 (șapte) ani 6 (șase) luni închisoare, cu executarea în penitenciar

de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul serviciilor

legate de tranzacțiile imobiliare pe termen de 4 (patru) ani.

fost puși sub învinuire pe mai multe capete de acuzare, și anume:

Pe episodul dobândirii prin înșelăciune a bunurilor lui Gorneț Vasile,

Bajerean Vitalie având scopul și intenția de a dobândi ilicit bunurile altei persoane, prin

înșelăciune și abuz de încredere, alcătuind un plan criminal, respectiv dându-și seama

de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și

admițând în mod conștient survenirea acestora, a săvârșit infracțiunea de escrocherie

în următoarele circumstanțe.

Pe parcursul lunii septembrie a anului 2001, Bajerean Vitalie, fiind directorul

ÎI „Bajerean”, genul de activitate a căreia constituia oferirea serviciilor în domeniul

tranzacțiilor imobiliare, intermedierea tranzacțiilor imobiliare, oferirea creditelor

bănești cu garanție etc., folosindu-se de lipsa educației juridice și necunoașterea

aspectelor normative în acest domeniu a obținut încrederea lui Gorneț Vasile, care i-a

solicitat oferirea consultațiilor și acordarea ajutorului metodic și practic în vederea

procurării unui apartament, respectiv în schimbul solicitărilor expuse de Gorneț Vasile,

inculpatul Bajerean Vitalie a indicat, că va lua pe seama sa căutarea unui apartament

propus spre vânzare și va asigura condițiile de încheiere a tranzacției oportune pentru

ambele părți contractante, cât și dacă este cazul, acumularea actelor necesare,

completarea contractului, oficializarea și autentificarea acordului de vânzare-

cumpărare și înregistrarea acestuia, prin ce i-a inspirat încredere lui Gorneț Vasile.

Ulterior, în luna septembrie a anului 2001, Bajerean Vitalie, aflându-se în oficiul

ÎI „Bajerean”, amplasată pe adresa mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, 73, operând cu

termeni și expresii juridice specifice, la fel folosindu-se de lipsa educației juridice a cet.

Gorneț Vasile, abuzând de încrederea care a obținut-o anterior, în prealabil

comunicându-i victimei că semnarea acordului este destulă pentru transmiterea

proprietății asupra bunului imobil, l-a convins să semneze un contract-intenție cu

cetățeanul - Istratii Igor, prin care părțile realmente au convenit la încheierea în viitor a

unui contract de vânzare-cumpărare, cu intermedierea lui Bajerean Vitalie, care se

prezenta drept garant al tranzacției imobiliare și care se instituia în calitate de depozitar

al sumei achitate de Gorneț Vasile, cu titlu de plată a costului apartamentului nr. xx,

situat pe adresa str. Xxxxx, mun. Xxxxx.

La fel, Bajerean Vitalie, urmărind scopul evitării oricăror suspecții în privința sa

cât și pentru a acoperi urmele infracțiunii a delegat un alt colaborator al ÎI „Bajerean”

să semneze acordul menționat.

2

Astfel, la 14 septembrie 2001, Gorneț Vasile, aflându-se în oficiul ÎI „Bajerean”,

având încredere în Bajerean Vitalie, considerându-l persoană responsabilă, fiind

convins de corectitudinea celor comunicate de ultimul a semnat acordul-intenție cu

Istratii Igor datat cu 14 septembrie 2001 și considerându-l conform celor explicate de

Bajerean Vitalie drept un contract care produce efecte juridice prin care se transmite

proprietatea bunului imobil, obiect al acordului, ulterior a depus în beneficiul lui

Bajerean Vitalie, bani în valoare de 7500 dolari SUA, sumă menită să fie transmisă lui

Istratii Igor drept prețul pentru apartamentul nr. xx, situat pe adresa str. Xxxxx, mun.

Xxxxx.

La rândul său Bajerean Vitalie, cu toate că în fapt urma să garanteze executarea

voințelor părților contractante, totodată cunoscând cu certitudine că contractul-intenție

încheiat exprimă voința reală a victimei, l-a înșelat și beneficiind de calitatea sa de

garant și beneficiar al sumei de bani oferite de Gorneț Vasile, neîndeplinindu-și

obligațiile asumate, a însușit mijloacele materiale respective și le-a folosit pentru sine,

în scopuri personale, în rezultatul căruia părții vătămate Gorneț Vasile i s-a cauzat o

daună materială considerabilă în proporții mari în sumă de 7500 dolari SUA, care

conform cursului valutar mediu al BNM pentru luna septembrie 2001, constituiau suma

de 96493,5 lei.

Pe episodul de învinuire a lui Bajerean Vitalie de săvârșirea escrocheriei în

privința părții vătămate Lupan Raisa, Bajerean Vitalie a fost pus sub învinuire pentru

însușirea ilicită a bunurilor altei persoane și anume a părții vătămate Lupan Raisa, prin

înșelăciune și abuz de încredere cu cauzarea de daune în proporții considerabile în

următoarele circumstanțe.

Bajerean Vitalie având scopul și intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, alcătuind un plan criminal, respectiv

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor

prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea acestora, a săvârșit infracțiunea

de escrocherie, în următoarele circumstanțe.

Pe parcursul lunii iunie a anului 1999, fiind directorul ÎI „Bajerean”, genul de

activitate a căreia constituia oferirea serviciilor în domeniul tranzacțiilor imobiliare,

intermedierea tranzacțiilor imobiliare, oferirea creditelor bănești cu garanție etc.,

folosindu-se de lipsa educației juridice și necunoașterea aspectelor normative în acest

domeniu de către victimă, a obținut încrederea cet. Lupan Raisa, care i-a solicitat

acordarea unui împrumut bănesc în valoare de 4900 dolari SUA, pe termen limitat, care

conform cursului valutar mediu al BNM pentru luna iunie 1999, constituia suma de

57521,59 lei, respectiv în schimbul împrumutului bănesc inculpatul Bajerean Vitalie a

indicat drept garanție a împrumutului, necesitatea gajării apartamentului nr. xx,

amplasat pe adresa str. Xxxxx, mun. Xxxxx, ce aparținea părții vătămate cu drept de

proprietate, comunicând totodată că va lua pe seama sa acumularea actelor necesare,

completarea contractului, oficializarea și autentificarea acordului de împrumut, și

înregistrarea gajului prin ce i-a inspirat încrederea lui Lupan Raisa.

Ulterior, la 16 iunie 1999, Bajerean Vitalie, aflându-se în incinta biroului notarial

„Dorel Musteață”, amplasat pe adresa mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, 73, operând

3

cu termeni și expresii juridice specifice, folosindu-se de lipsa educației juridice a

cet. Lupan Raisa, abuzând de încrederea care a obținut-o anterior, a convins-o să

semneze un contract de vânzare-cumpărare a imobilului nominalizat, indicând că actul

respectiv va purta un caracter fictiv și că nu este o altă procedură pentru înregistrarea

și oficializarea împrumutului bănesc cu gaj imobiliar și acest acord este unicul și cel mai

oportun pentru garantarea împrumutului.

Tot în aceeași zi și în același loc, Lupan Raisa, care având încredere în

Bajerean Vitalie, considerându-l drept o persoană responsabilă, fiind convinsă de

corectitudinea celor comunicate de ultimul, a semnat contractul de vânzare-cumpărare

datat cu 16 iunie 1999, autentificat de notarul Musteață Dorel și înregistrat cu nr. 1188,

considerându-l drept un contract fictiv și menit de a asigura garantarea împrumutului

bănesc solicitat de la Bajerean Vitalie.

La rândul său Bajerean Vitalie, în pofida faptului că realmente a încheiat un alt

acord cu partea vătămată Lupan Raisa, cunoscând cu certitudine că contractul de

vânzare-cumpărare încheiat nu exprimă voința reală a ultimei, a înșelat-o și beneficiind

de calitatea de proprietar oferită prin contractul nominalizat, ulterior la

05 octombrie 2000 a vândut apartamentul nr. xx, situat pe adresa str. Xxxxx, mun.

Xxxxx altei persoane, iar banii obținuți de pe urma realizării bunului imobil i-a însușit

și folosit pentru sine, în scopuri personale, în rezultatul căruia părții vătămate Lupan

Raisa i-a fost cauzată o daună materială considerabilă, echivalent al costului

apartamentului la momentul autentificării contractului de vânzare-cumpărare, și

anume în valoare de 45036 lei - conform prețului stabilit de OCT Chișinău, la momentul

respectiv.

Pe episodul de învinuire a lui Bajerean Vitalie și Avornic Dumitru de săvârșirea

escrocheriei în privința părții vătămate Boicenco (Solovienco) Svetlana,

Bajerean Vitalie și Avornic Dumitru au fost puși sub învinuire pentru însușirea ilicită a

bunurilor altei persoane, și anume Boicenco (anterior Solovienco) Svetlana, prin

înșelăciune și abuz de încredere cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari în

următoarele circumstanțe.

Bajerean Vitalie având scopul și intenția de a dobândi ilicit bunurile altei

persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, împreună și prin înțelegere prealabilă

cu Avornic Dumitru, alcătuind un plan criminal, respectiv dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și

admițând în mod conștient survenirea acestora, a săvârșit infracțiunea de escrocherie

în următoarele circumstanțe.

Inculpatul Bajerean Vitalie, prin înțelegere prealabilă cu Avornic Dumitru,

intrând în cârdășie criminală și cu Vartic Parascovia, în privința căreia a fost dispusă

liberarea de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului prescripției de

tragere la răspundere penală, care activa în calitate de registrator la Organul Cadastral

Teritorial din mun. Chișinău, fapt care era cunoscut ambilor, și care conform Legii

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, fiind persoană cu funcție

de răspundere, care era în drept să examineze documentele ce confirmă drepturile și să

decidă asupra înregistrării bunului imobil și a drepturilor asupra lui, să opereze

4

modificări în planul cadastral și/sau geometric, să efectueze și să rectifice înscrieri în

Registrul bunurilor imobile în modul stabilit, respectiv împreună cu aceasta alcătuind

un plan de falsificare a actelor eliberate de OCT Chișinău asupra imobilului ap. xx,

amplasat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx și urmărind scopul sustragerii avutului

proprietarului prin înșelăciune și abuz de încredere, Bajerean Vitalie împreună cu

Avornic Dumitru, au însușit imobilul menționat în condiția în care Bajerean Vitalie pe

parcursul lunii iunie a anului 1999, fiind directorul ÎI „Bajerean”, genul de activitate a

căreia constituia oferirea serviciilor în domeniul tranzacțiilor imobiliare, intermedierea

tranzacțiilor imobiliare, oferirea creditelor bănești cu garanție etc., folosindu-se de lipsa

cunoștințelor juridice și necunoașterea aspectelor normative în acest domeniu de către

partea vătămată, a obținut încrederea lui Solovienco Svetlana, care i-a solicitat

acordarea unui împrumut bănesc în valoare de 6500 dolari SUA, pe termen limitat, care

conform cursului valutar mediu al BNM pentru luna iunie 1999, constituia suma de

76304,15 lei.

În schimbul împrumutului bănesc, Bajerean Vitalie a indicat drept garanție a

împrumutului, necesitatea gajării apartamentului nr. xx, situat pe adresa bd. Xxxxx,

mun. Xxxxx, ce aparținea părții vătămate cu drept de proprietate, comunicând totodată

că va lua pe seama sa acumularea actelor necesare, completarea contractului,

oficializarea și autentificarea acordului de împrumut și înregistrarea gajului, prin ce i-

a inspirat încrederea lui Solovienco Svetlana.

Ulterior, la 08 iulie 1999, Bajerean Vitalie în scopul realizării planului său

infracțional și continuându-și activitatea criminală, împreună cu Avornic Dumitru,

aflându-se în biroul notarului Musteață Dorel, amplasat pe adresa mun. Chișinău, bd.

Ștefan cel Mare, 73, Bajerean Vitalie operând cu termeni și expresii juridice specifice, la

fel folosindu-se de lipsa cunoștințelor juridice a părții vătămate Solovienco Svetlana,

abuzând de încrederea care a obținut-o anterior, au convins-o să semneze un contract

de vânzare-cumpărare a imobilului sus-nominalizat, indicând că actul respectiv va

purta un caracter fictiv și că nu este o altă procedură pentru înregistrarea și oficializarea

împrumutului bănesc cu gaj imobiliar și acest acord este unicul și cel mai oportun

pentru garantarea împrumutului.

Tot în aceeași zi și în același loc, Solovienco Svetlana, având încredere în

Bajerean Vitalie, considerându-l drept o persoană responsabilă, fiind convinsă de

corectitudinea celor comunicate de ultimul, a semnat contractul de vânzare-cumpărare

datat cu 08 iulie 1999, autentificat de notarul Musteață Dorel și înregistrat cu nr. 1188,

considerându-l drept un contract fictiv și menit de a asigura garantarea împrumutului

bănesc solicitat de la Bajerean Vitalie.

La rândul său, Bajerean Vitalie împreună cu Avornic Dumitru, în pofida faptului

că la momentul dat au încheiat un alt acord cu victima, Solovienco Svetlana, totodată

cunoscând cu certitudine că contractul de vânzare - cumpărare încheiat nu exprimă

voința reală a ultimei, au înșelat-o și beneficiind de calitatea de proprietari, adică

coproprietari ai apartamentul nr. xx, fiecare deținând 50 % din cota parte a acestuia, l-

au însușit pentru sine și în rezultat, cauzând părții vătămate Solovienco Svetlana un

prejudiciu material în proporții deosebit de mari.

5

În același timp, s-a stabilit că Vartic Parascovia, la 28 iunie 1999 având la

examinare cererea nr. 2062 R/99 datată cu 28 iunie 1999, din numele lui Solovienco

Svetlana, și materialele anexate la cerere privitor la eliberarea certificatului de evaluare

- înstrăinare a ap. xx, situat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, stabilind că lipsește în

cererea indicată semnătura solicitantului, respectiv știind cu certitudine că cererea dată

a fost depusă de către directorul ÎI „Bajerean”, adică de Bajerean Vitalie,

Vartic Parascovia, abuzând de putere și folosindu-se intenționat de situația de serviciu,

având interes material și personal, a făcut înscrieri în cererea dată și anume s-a semnat

în locul solicitantului, adică intenționat introducând date vădit false în documentul

oficial (cerere), după care a decis înregistrarea și eliberarea certificatului cu privire la

valoarea bunului imobil - ap. xx, situat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx din

01 iulie 1999, nr. 2062 R/99 și a extrasului din Registrul bunurilor imobile pe același

apartament din aceeași dată pentru efectuarea acțiunilor juridice, adică înstrăinare, care

ulterior, în urma acțiunilor ilegale a lui Vartic Parascovia, Bajerean Vitalie primind acest

certificat și extrasul eliberat de OCT Chișinău, despre care știa cu certitudine că sunt

confecționate ilegal, adică falsificate, le-a deținut și folosit împreună cu Avornic

Dumitru la prezentarea acestora notarului Musteață Dorel în condițiile sus relatate și

prin abuz de încredere și înșelăciune au înstrăinat, adică dobândit ilegal ap. xx,

amplasat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx ce aparținea lui Solovienco Svetlana în

circumstanțele indicate, în rezultatul căruia ultimei i-a fost cauzată o daună materială

considerabilă și în proporții deosebit de mari în sumă totală de 130000 lei, care a fost

soldată cu urmări grave.

Conform raportului de expertiză tehnico-criminalistică din 24 iulie 2007, s-a

stabilit, că inscripțiile manuscrise făcute în cererea nr. 2062 R/99 din 28 iunie 1999, din

rubricile „în rezultatul examinării s-a decis:” și „data”, semnăturile din rubrica „Data

și semnătura solicitantului” și „Semnătura Registratorului” de pe reversul cererii în

litigiu către organul cadastral Chișinău au fost îndeplinite de către cet. Vartic

Parascovia.

La fel, conform raportului de expertiză grafoscopică sub numărul 345-346, din

29 februarie 2008, s-a constatat ca textele manuscrise din certificatul cu privire la

valoarea bunului imobil sub nr. 2062 R/99 și din extrasul din Registrul bunurilor

imobile pe ap. xx, situat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx din 01 iulie 1999, sunt

executate de Ceric Aliona. Semnătura de la numele lui Stoian Victor din certificat este

executată de însuși Stoian Victor, iar cele doua semnături în rubrica „executor” din

actele în litigiu sunt executate de însuși Ceric Aliona. De stabilit dacă Vartic Parascovia,

Nesterova Maria, Stoian Victor, Semcova Liudmila, Ceric Aliona sau alte persoane au

executat semnătura plasata în rubrica „tehnolog” din certificatul cu privire la valoarea

bunului imobil sub nr. 2062 R/99 nu a fost posibil.

Semnătura plasată în rubrica „Registrator” din extrasul din Registrul bunurilor

imobile pe ap. xx, amplasat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx este executată de însuși

Vartic Parascovia.

Pe episodul de învinuire a lui Bajerean Vitalie de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, Bajerean Vitalie a fost pus sub

6

învinuire pentru săvârșirea confecționării, deținerii, folosirii documentelor oficiale

false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, săvârșite de două sau mai multe

persoane, soldate cu daune în proporții deosebit de mari intereselor publice sau

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice în

următoarele circumstanțe.

Bajerean Vitalie intrând în cârdășie criminală cu Vartic Parascovia, care activând

în calitate de registrator la OCT Chișinău și conform Legii cadastrului bunurilor imobile

nr. 1543 din 25 februarie 1998, fiind persoană cu funcție de răspundere, care este în

drept să examineze documentele ce confirmă drepturile și să decidă asupra înregistrării

bunului imobil și a drepturilor asupra lui, să opereze modificări în planul cadastral

și/sau geometric, să efectueze și să rectifice înscrieri în Registrul bunurilor imobile în

modul stabilit, respectiv împreună cu aceasta alcătuind un plan de falsificare a actelor

eliberate de OCT Chișinău asupra imobilului - ap. xx, situat pe adresa bd. Xxxxx, mun.

Xxxxx și urmărind scopul sustragerii avutului proprietarului prin înșelăciune și abuz

de încredere Bajerean Vitalie, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea

acestor urmări, a însușit imobilul menționat în următoarele circumstanțe.

Bajerean Vitalie, pe parcursul lunii iunie a anului 1999, fiind directorul

ÎI „Bajerean”, genul de activitate al căreia constituia oferirea serviciilor în domeniul

tranzacțiilor imobiliare, intermedierea tranzacțiilor imobiliare, oferirea creditelor

bănești cu garanție etc., folosindu-se de lipsa cunoștințelor juridice și necunoașterea

aspectelor normative în acest domeniu a obținut încrederea lui Solovienco Svetlana,

care i-a solicitat acordarea unui împrumut bănesc în valoare de 6500 dolari SUA pe un

termen limitat.

În schimbul împrumutului bănesc, Bajerean Vitalie a indicat drept garanție a

împrumutului necesitatea gajării apartamentului nr. xx, amplasat pe adresa bd. Xxxxx,

mun. Xxxxx, ce aparținea părții vătămate cu drept de proprietate, comunicând, totodată

că va lua pe seama sa acumularea actelor necesare, completarea contractului,

oficializarea și autentificarea acordului de împrumut, și înregistrarea gajului, prin ce i-

a inspirat încrederea lui Solovienco Svetlana.

Ulterior, la 08 iulie 1999, Bajerean Vitalie, aflându-se în biroul notarului

Musteață Dorel, pe adresa mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, 73, operând cu termeni

și expresii juridice specifice și folosindu-se de lipsa cunoștințelor juridice a lui

Solovienco Svetlana, abuzând de încrederea care a obținut-o anterior, a convins-o să

semneze un contract de vânzare-cumpărare a imobilului nominalizat, indicând că actul

respectiv va purta un caracter fictiv și că nu este o altă procedură pentru înregistrarea

și oficializarea împrumutului bănesc cu gaj imobiliar și acest acord este unicul și cel mai

oportun pentru garantarea împrumutului.

Tot în aceeași zi, în același loc, Solovienco Svetlana, având încredere în

Bajerean Vitalie, considerându-l drept o persoană responsabilă, fiind convinsă de

corectitudinea celor comunicate de ultimul, a semnat contractul de vânzare-cumpărare

din 08 iulie 1999, autentificat de notarul Musteață Dorel și înregistrat cu nr. 1188,

7

considerându-l drept un contract fictiv și menit de a asigura garantarea împrumutului

bănesc solicitat de la Bajerean Vitalie.

La rândul său, Bajerean Vitalie, în pofida faptului că la momentul dat a încheiat

un alt acord cu victima Solovienco Svetlana, totodată cunoscând cu certitudine că

contractul de vânzare-cumpărare încheiat nu exprimă voința reală a ultimei, a înșelat-

o și beneficiind de calitatea de proprietar, a însușit pentru sine apartamentul nr. xx,

situat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, în rezultat cauzând lui Solovienco Svetlana un

prejudiciu material în proporții deosebit de mari.

În același timp, Vartic Parascovia, la 28 iunie 1999 având la examinare cererea

nr. 2062 R/99 din 28 iunie 1999, din numele lui Solovienco Svetlana și materialele

anexate la cerere privitor la eliberarea certificatului de evaluare - înstrăinare al ap. xx,

situat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, stabilind că lipsește în cererea indicată

semnătura solicitantului, respectiv știind cu certitudine că cererea dată a fost depusă

de către directorul ÎI „Bajerean”, adică Bajerean Vitalie, ea - Vartic Parascovia, abuzând

de putere și folosindu-se intenționat de situația de serviciu, având interes material și

personal a făcut înscrieri în cererea dată și anume s-a semnat în locul solicitantului,

adică intenționat introducând date vădit false în documentul oficial (cerere), după care

a decis înregistrarea și eliberarea certificatului cu privire la valoarea bunului imobil pe

ap. xx, situat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxx din 01 iulie 1999, cu nr. 2062 R/99 și a

extrasului din Registrul bunurilor imobile pe același apartament din aceiași dată pentru

efectuarea acțiunilor juridice, adică înstrăinare, care ulterior, în urma acțiunilor ilegale

a lui Vartic Parascovia, inculpatul Bajerean Vitalie primind acest certificat și extras de

la OCT Chișinău, care știind cu certitudine că sunt confecționate ilegal, adică falsificate,

le-a deținut și folosit la prezentarea acestora notarului Musteață Dorel în condițiile sus

relatate și prin înșelăciune a înstrăinat ap. xx, amplasat pe adresa bd. Xxxxx, mun.

Chișinău în circumstanțele indicate, ce aparținea lui Solovienco Svetlana și în rezultatul

căruia ultimei i-a fost cauzată o daună materială considerabilă și în proporții deosebit

de mari în sumă totală de 130000 lei, care a fost soldată cu urmări grave.

Pe episodul de învinuire a lui Bajerean Vitalie de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal.

Bajerean Vitalie a fost învinuit de către organul de urmărire penală de săvârșirea

sustragerii pe ascuns din avutul proprietarului în proporții deosebit de mari, comisă în

următoarele circumstanțe.

Bajerean Vitalie având scopul și intenția de a sustrage pe ascuns bunurile altei

persoane, respectiv dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea

acestora, a săvârșit infracțiunea de furt, în următoarele circumstanțe.

Bajerean Vitalie, fiind în cârdășie criminală cu Avornic Dumitru, respectiv

intrând în cârdășie criminală și cu Vartic Parascovia, care activa în calitate de registrator

la OCT Chișinău, fapt care era cunoscut ambilor, și care conform Legii cadastrului

bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, era persoană cu funcție de răspundere,

care este în drept să examineze documentele ce confirmă drepturile și să decidă asupra

înregistrării bunului imobil și a drepturilor asupra lui, să opereze modificări în planul

8

cadastral și/sau geometric, să efectueze și să rectifice înscrieri în Registrul bunurilor

imobile în modul stabilit, respectiv împreună cu aceasta alcătuind un plan de falsificare

a actelor eliberate de OCT Chișinău asupra imobilului - ap. xx, situat pe adresa bd.

Xxxxx, mun. Xxxxx, care aparținea în proprietate privată lui Solovienco Svetlana și

urmărind scopul sustragerii avutului proprietarului prin înșelăciune și abuz de

încredere Bajerean Vitalie împreună cu Avornic Dumitru, au însușit imobilul

menționat, adică devenind ilegal proprietarii (coproprietarii) acestuia, în urma

încheierii fictive și prin înșelăciune a contractului de vânzare-cumpărare din

08 iulie 1999, autentificat notarial.

Ulterior, în luna august 2002, Bajerean Vitalie continuându-și activitatea

criminală, respectiv având acces liber în ap. xx, situat pe adresa bd. Xxxxx,

mun. Chișinău, inclusiv având intenție directă și scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, în perioada numită aflându-se în imobilul dat a sustras pe ascuns bunurile

aflate în acest apartament, care aparțineau părții vătămate Solovienco Svetlana și

anume: mobilă, veselă, îmbrăcăminte, aparataj electric și alte bunuri, cu care s-a ascuns

de la fața locului într-o direcție necunoscută, în așa fel cauzând părții vătămate o daună

materială în proporții considerabile și în proporții deosebit de mari, în sumă totală de

231400 lei.

Pe episodul de învinuire a lui Bajerean Vitalie și Avornic Dumitru de săvârșire

a infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal, Bajerean Vitalie și Avornic Dumitru, au

fost puși sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii de amenințare cu omor ori cu

vătămarea gravă a integrității corporale ori sănătății în următoarele circumstanțe.

Astfel, Bajerean Vitalie dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea

acestora, a săvârșit infracțiunea de amenințare cu omor și cu vătămarea gravă a

integrității corporale și a sănătății lui Solovienco Svetlana și a membrilor familiei ei,

Bajerean Vitalie, fiind în cârdășie criminală cu Avornic Dumitru, respectiv intrând în

cârdășie criminală și cu Vartic Parascovia, care activa în calitate de registrator la OCT

Chișinău, fapt care era cunoscut ambilor, și care conform Legii cadastrului bunurilor

imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, era persoană cu funcții de răspundere, care este

în drept să examineze documentele ce confirmă drepturile și să decidă asupra

înregistrării bunului imobil și a drepturilor asupra lui, să opereze modificări în planul

cadastral și/sau geometric, să efectueze și să rectifice înscrieri în Registrul bunurilor

imobile în modul stabilit, respectiv împreună cu aceasta alcătuind un plan de falsificare

a actelor eliberate de OCT Chișinău asupra imobilului ap. xx, situat pe adresa bd.

Xxxxx, mun. Xxxxx, care aparținea în proprietate privată lui Solovienco Svetlana și

urmărind scopul sustragerii avutului proprietarului prin înșelăciune și abuz de

încredere, Bajerean Vitalie împreună cu Avornic Dumitru, au însușit imobilul

menționat, adică devenind ilegal proprietarii (coproprietarii) acestuia, în urma

încheierii fictive și prin înșelăciune a contractului de vânzare-cumpărare din

08 iulie 1999, autentificat notarial.

Ulterior, Bajerean Vitalie cunoscând că, a săvârșit o infracțiune și că partea

vătămată Solovienco Svetlana a depus multiple plângeri în diferite organe de drept și

9

statale, referitor la acțiunile ilegale ale acestuia în care solicita tragerea ultimului la

răspundere penală, respectiv Bajerean Vitalie continuându-și activitatea criminală,

având scopul și intenția de a o intimida pe victimă pentru a-și retrage cererile depuse

în privința lui, inclusiv având scopul de a o amenința cu răfuială fizică și omor, pentru

atingerea planului său criminal, la 04 mai 2004, aproximativ între orele 10:00-12:00, prin

intermediul telefonului a contactat-o pe Solovienco Svetlana la domiciliu pe numărul

de telefon 49-47-62, în rezultatul căruia a amenințat-o verbal pe ultima cu răfuială fizică

și omor, inclusiv și pe membrii familiei ei, adică amenințând cu moartea și pe doi copii

ai acesteia.

În rezultatul acestor amenințări Solovienco Svetlana s-a speriat, fiindu-i frică de

realizarea acestora, temându-se pentru integritatea vieții sale și a copiilor săi,

percepând psihologic existența reală a realizării acestor amenințări.

Inculpatul Avornic Dumitru, la 23 martie 2004, având scopul amenințării cu

omor, aproximativ la ora 13:00, aflându-se în incinta Curții de Apel Chișinău, a efectuat

o mișcare în direcția părții vătămate Solovienco Svetlana și în mod îngrozitor a

amenințat-o verbal cu moartea, ultima la rândul său speriindu-se și psihologic

înțelegând existența pericolului realizării acestei amenințări.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care:

Inculpatul Bajerean Vitalie să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. art. 155, 186 alin. (5), 190 alin. (5), 361 alin (2) lit. b), d) Cod penal.

În legătură cu expirarea termenului prescripției de tragere la răspundere penală,

pe episoadele săvârșite de Bajerean Vitalie în baza art. art. 155, 361 alin. (2) lit. b), d)

Cod penal, să fie dispusă încetarea procesului penal.

Lui Bajerean Vitalie, în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, să îi fie stabilită pedeapsa

12 ani închisoare, iar în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, 15 ani închisoare cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții în domeniul prestării serviciilor legate de tranzacțiile

imobiliare pe termen de 5 ani.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, să îi fie stabilită pedeapsa 20 ani închisoare cu privarea

de dreptul a ocupa funcții în domeniul prestării serviciilor legate de tranzacțiile

imobiliare pe termen de 5 ani, iar conform art. 84 alin. (4) Cod penal, în termenul

pedepsei, prin cumul total al pedepselor aplicate să fie inclusă pedeapsa stabilită prin

sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26 februarie 2014, cu stabilirea

pedepsei definitive 24 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis și cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul prestării serviciilor legate de

tranzacțiile imobiliare pe termen de 5 ani.

Inculpatul Avornic Dumitru, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 155, 190 alin. (5) Cod penal.

În legătură cu expirarea termenului prescripției de tragere la răspundere penală,

în privința lui Avornic Dumitru să fie dispusă încetarea procesului penal intentat în

baza art. 155 Cod penal.

10

Lui Avornic Dumitru, conform art. 190 alin. (5) Cod penal, să îi fie stabilită

pedeapsa 12 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul a ocupa funcții în domeniul prestării serviciilor legate de tranzacțiile imobiliare

pe un termen de 5 ani.

În motivarea apelului procurorul a invocat, că prima instanță ilegal a dispus

achitarea inculpaților, apreciind greșit probele administrate în cadrul urmăririi penale

și examinate în cadrul cercetării judecătorești, or, în opinia acuzării acestea

demonstrează cu certitudine vinovăția inculpaților pe toate capetele de acuzare.

Astfel, vinovăția inculpatului Bajerean Vitalie în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 190 alin. (5) Cod penal, (episodul sustragerii prin înșelăciune a bunurilor lui

Gorneț Vasile) se confirmă prin următoarele probe: declarațiile părții vătămate

Gorneț Vasile, a martorilor Primac Alexandru și Istratii Igor, contractul de intenție din

14 septembrie 2001, extrasul din Registrul bunurilor imobile privind imobilul situat pe

adresa mun. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx, contractul de achitare a arvunei din 14 august

2001.

Prima instanță eronat a interpretat acțiunile inculpatului Bajerean Vitalie,

deoarece ultimul a restituit părții vătămate Gorneț Vasile suma de 7500 dolari SUA,

numai după expedierea cauzei penale în instanța de judecată.

Prima instanță la momentul adoptării sentinței prin care a recalificat acțiunile lui

Bajerean Vitalie, pe episodul sustragerii prin înșelăciune a bunurilor lui Gorneț Vasile

și de achitare pe episoadele cu referire la părțile vătămate Lupan Raisa și Boicenco

(Solovienco) Svetlana nu a luat în calcul că modalitatea și forma prin care s-au săvârșit

infracțiunile erau identice și continui.

A mai invocat acuzatorul de stat, că prima instanță a apreciat eronat probele

administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în cadrul ședinței de judecată, care

dovedesc cu certitudine vinovăția lui Bajerean Vitalie în săvârșirea infracțiunii de

escrocherie față de Lupan Raisa, și anume: declarațiile părții vătămate Lupan Raisa, a

martorilor Caraiane Anastasia, Donțov Alexandr, Lupan Alexandra și Dorel Musteață,

plângerea din 23 aprilie 2003 depusă de Lupan Raisa, contractul de vânzare-cumpărare

din 16 iunie 1999.

Vina inculpatului Bajerean Vitalie în săvârșirea escrocheriei și infracțiunii de

confecționare, deținere și folosire a documentelor oficiale false cu privire la partea

vătămată Boicenco (Solovienco) Svetlana se dovedește prin următoarele probe:

declarațiile părții vătămate Boicenco (Solovienco) Svetlana, a succesorului de drepturi

Solovienco Elena, a martorilor Liubina Tatiana, Solovienco Vadim, Solovienco

Valerian, Dorel Musteață, Scripliuc Mariana, Poddiaceva Alexandra, Șveț (Burcovscaia)

Alexandra, Nesterova Maria, Semcova Ludmila, Stoian Victor, Ceric Aliona și Ghilaș

Anatolie, declarațiile învinuitei Vartic Parascovia, ordonanța procurorului în

Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău din 25 aprilie 2008, raportul de expertiză

grafoscopică din 24 iulie 2007, raportul de expertiză grafoscopică nr. 345-346 din

29 februarie 2008, certificatul cu privire la valoarea bunului imobil nr. 2062R/99 din 01

iulie 1999, extras din Registrul bunurilor imobile din 01 iulie 1999 eliberat pentru bunul

imobil amplasat pe adresa mun. Xxxxx, bd. Xxxxx, ap. xx, contractul de vânzare-

11

cumpărare nr. 1-1737 din 07 august 1996, contractul de vânzare-cumpărare nr. 1365 din

08 iulie 1999, corpurile delicte.

În viziunea apelantului, prima instanță nu a apreciat corect acțiunile inculpaților

și nu a ținut cont de explicațiile conținute în pct. 3, 15 din Hotărârea Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 23 din 28 iunie 2004 „Cu privire la practica judiciară în procesele

penale despre sustragerea bunurilor”.

Procurorul a evidențiat, că prima instanță incorect a apreciat acțiunile

inculpatului Bajerean Vitalie cu referire la învinuirea adusă conform art. 361 alin. (2) lit.

b), d) Cod penal, și anume, la adoptarea sentinței instanța de judecată nu a ținut cont

de prevederile art. art. 4, 30 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25

februarie 1998, or cererea de înregistrare la OCT Chișinău nu a fost depusă de

proprietarul apartamentului, întrucât al doilea exemplar de cerere nu a fost eliberat

părții vătămate Boicenco (Solovienco) Svetlana.

Prima instanță eronat a apreciat faptul, că obiectul material al infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2) Cod penal, îl constituie documentele oficiale.

Prin acte publice se înțelege actul emis de către autorități în condițiile legii, care

certifică anumite evenimente sau fapte de importanță juridică.

Astfel, cererea nr. 2062 R/99 din 28 iunie 1999, depusă din numele lui Boicenco

(Solovienco) Svetlana cu privire la eliberarea certificatului de evaluare – înstrăinare a

apartamentului nr. xx, amplasat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, în care

Vartic Parascovia a semnat în locul solicitantului, este o cerere depusă din numele unei

persoane particulare, prin care se solicită eliberarea unui act oficial - certificatul de

evaluare a imobilului și a extrasului din Registrul bunurilor imobile, respectiv cererea

a fost depusă contrar prevederilor art. 36 alin. (4) al Legii cadastrului bunurilor imobile.

Prin urmare deponentul și emitentul cererii 2062 R/99 din 28 iunie 1999, fiind

Bajerean Vitalie, deoarece la cererea acestuia, Vartic Parascovia a falsificat-o și i-a

eliberat certificatul de asemenea lui Bajerean Vitalie.

A mai subliniat, că vina inculpatului Bajerean Vitalie în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, se confirmă prin următoarele probe, care au

fost apreciate eronat de către prima instanță, și anume: declarațiile părții vătămate

Boicenco (Solovienco) Svetlana, a martorilor Liubina Tatiana, Caracuian Vera,

Solovienco Vadim, Solovienco Valerian, Cornescu Valentina, Scripliuc Mariana,

Poddiaceva Alexandra, Podlesnîi Vitalie, Șveț (Burcovscaia) Alexandra,

Buzdugan Ruslan, Găulică Andrei și Surdu Alexandru.

Vinovăția lui Bajerean Vitalie și Avornic Dumitru în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 155 Cod penal, se confirmă pe deplin prin probele acumulate, și

anume: declarațiile părții vătămate Boicenco Svetlana, a martorilor Solovienco

Valerian, Iațiuc Irina și Poddiaceva Alexandra, probe pe care prima instanță le-a

apreciat eronat fără a ține cont de faptul că componența de infracțiune este una

materială.

Numai amenințarea cu omorul sau vătămarea gravă a integrității corporale sau

a sănătății poate forma acțiunea prejudiciabilă prevăzută de art. 155 Cod penal.

12

Existența pericolului de a fi realizată amenințarea cu omor ori cu vătămarea

gravă a integrității corporale sau a sănătății este prezentă dacă sunt întrunite cumulativ

următoarele două condiții: 1) apariția la victimă a temerii pentru viața și sănătatea sa

în cazul punerii amenințării în executare (condiția subiectivă) și 2) apariția pericolului

realizării amenințării (condiția obiectivă).

În cazul lui Boicenco (Solovienco) Svetlana, ambele condiții au avut posibilitate

să existe cumulativ, și anume personalitatea victimei - fiind un om simplu în cumul cu

situația creată în jurul apartamentului său, fiind profund sfidată de amenințările în

adresa ei, ea percepându-le ca fiind reale. Concomitent, existența celei de-a doua

condiții a fost în coraport direct cu împrejurările în care ele au fost făcute, adică modul

de exprimare a amenințărilor, personalitatea amenințătorului, adică a lui Bajerean

Vitalie și Avornic Dumitru (gradul suficient de agresivitate în contextul soluționării

situațiilor conflictuale), faptul că ultimii au amenințat-o pe Boicenco (Solovienco)

Svetlana anume după examinarea cauzei civile privind apartamentul în litigiu, și

anume apartamentul nr. xx, amplasat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, adică după ce

au fost destul de tensionați cu cauza civilă pentru a pune capăt celorlalte cauze penale

ei au amenințat-o cu aplicarea violenței sau chiar cu moartea pentru a pune capăt

problemelor existente, și anume situația tensionată între Boicenco (Solovienco) Svetlana

și inculpații Bajerean Vitalie și Avornic Dumitru au făcut-o pe partea vătămată să

înțeleagă amenințările ca unele reale și posibile realizării de către ultimii.

3.1. Avocatul Popescu Dorin în numele inculpaților, a contestat sentința cu apel,

solicitând casarea parțială a acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, prin care:

- inculpatul Bajerean Vitalie să fie achitat de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal (episodul sustragerii prin

înșelăciune a bunurilor de la Gorneț Vasile) din motivul că, nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii, iar de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.

190 alin. (5) Cod penal (episodul escrocheriei în privința lui Boicenco (Solovienco)

Svetlana și episodul escrocheriei în privința lui Lupan Raisa), art. art. 155, 186 alin. (5)

Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor.

- inculpatul Avornic Dumitru să fie achitat de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 155, 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că nu s-a

constatat existența faptelor infracțiunilor.

În argumentarea apelului avocatul a invocat că, prima instanță neîntemeiat a

ajuns la concluzia vinovăției lui Bajerean Vitalie în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (4) Cod penal, în lipsa unui suport probatoriu care să confirme

culpabilitatea inculpatului.

Astfel, cu referire la materialul probator apărarea a specificat, că prima instanță

a constatat că Bajerean Vitalie, în calitate de administrator al întreprinderii ÎI

„Bajerean”, ca parte a contractului de intenție din 14 septembrie 2001 (f.d. 131, vol.III),

nu și-a îndeplinit obligațiunile contractuale.

La fel, prima instanță a conchis că, acțiunile inculpatului Bajerean Vitalie privind

restituirea banilor încasați lui Gorneț Vasile, confirmă încă odată faptul că acesta nu a

transmis banii încasați proprietarului apartamentului Istratii Igor și reprezentantului

13

său Primac Alexandru. Însă, prima instanță nu a stabilit din care motiv, banii nu au fost

transferați lui Primac Alexandru și Istratii Igor, or, contractul a fost semnat doar de

către Istratii Igor, iar însuși faptul că banii nu au fost transferați, nu constituie însușire.

În același timp, prima instanță nu a indicat în sentință și nu a ajuns la concluzia

că banii în sumă totală de 7500 dolari SUA, au fost însușiți de către Bajerean Vitalie

Potrivit declarațiilor părții vătămate Gorneț Vasile și declarațiile martorilor

Primac Alexandru și Istratii Igor, s-a stabilit cu certitudine că: de către pretinsa parte

vătămată, banii au fost transferați la ÎI „Bajerean” și nu lui Bajerean Vitalie ca persoană

privată; inițial banii nu au fost achitați de către ÎI „Bajerean” vânzătorului, din motivul

că pe apartament erau datorii de peste 1000 dolari SUA, iar vânzătorul urma să achite

aceste datorii; cumpărătorii, familia Gorneț s-au instalat în apartament imediat după ce

au achitat banii pentru apartamentul dat întreprinderii ÎI „Bajerean”, au făcut reparație;

în această perioadă s-au scumpit apartamentele, încât vânzătorii nu mai erau de acord

să-l vândă la prețul convenit inițial, solicitând o sumă de bani mai mare, încât între ÎI

„Bajerean”, Istratii Igor, Primac Alexandru și Gorneț Vasile s-a inițiat un litigiu în

instanța de judecată; Bajerean Vitalie a participat de vreo 4-5 ori la convorbirile cu

Primac Alexandru și Istratii Igor; după finisarea litigiului, Bajerean Vitalie a restituit lui

Gorneț Vasile, banii depuși de acesta la întreprinderea ÎI „Bajerean” în sumă de 7500

dolari SUA, conform contractului de intenție din 14 septembrie 2001 (f.d. 131, vol.III),

încheiat între Gorneț Vasile și Istratii Igor, cu participarea intermediarului ÎI

„Bajerean”, în persoana inculpatului Bajerean Vitalie, pentru înstrăinarea imobilului

amplasat pe adresa str. Xxxxx, ap. xx, mun. Xxxxx, la fel, fiindu-i achitată și paguba

morală.

A mai remarcat avocatul, că ținând cont că, partea vătămată Gorneț Vasile s-a

instalat în apartament imediat după achitarea costului acestuia, iar ÎI „Bajerean”, după

finisarea litigiului civil a restituit lui Gorneț Vasile banii achitați inițial, demonstrează

faptul că intre Gorneț Vasile și ÎI „Bajerean” în persoana lui Bajerean Vitalie, există doar

relații civile și se exclude aspectul penal al speței date.

Prin urmare, aceste circumstanțe cât și comportamentul său, dovedesc că la

Bajerean Vitalie lipsește intenția de a însuși careva mijloace bănești de la partea

vătămată Gorneț Vasile, atât la momentul încheierii contractului de intenție din

14 septembrie 2001 (f.d. 131, vol.III), cât și ulterior încheierii acestuia.

A mai invocat apelantul, că prima instanță nu a motivat sentința și nu a făcut

referire la careva probe care să demonstreze și să probeze existența înșelăciunii sau

abuzului de încredere. În acest sens, prima instanță nu a indicat în ce constau acțiunile

lui Bajerean Vitalie de înșelăciune sau abuz de încredere, care a fost modul și metoda

de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal (episodul sustragerii

prin înșelăciune a bunurilor de la Gorneț Vasile).

În opinia apărării, sentința de condamnare pronunțată de prima instanță este

contrară legii, deoarece a fost încălcat art. art. 8, 24, 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, art. 21 din Constituția R. Moldova, art. 6 § 2 din Convenția europeană pentru

apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

14

A mai specificat apelantul, că nu este de acord cu sentința nici în partea prin care

Avornic Dumitru a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. art. 155, 190 alin (5) Cod penal, anume în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de

procedură penală, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii,

precum și în partea prin care, Bajerean Vitalie a fost achitat de sub învinuirea de

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal (episodul escrocheriei

în privința lui Boicenco (Solovienco) Svetlana și episodul escrocheriei în privința lui

Lupan Raisa), art. art. 155, 186 alin. (5) Cod penal, anume în temeiul art. 390 alin. (1)

pct. 3) Cod de procedură penală, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii, din motivul că probele administrate și cercetate în ședințele primei instanțe

dovedesc faptul că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor de săvârșirea cărora

au fost învinuiți inculpații.

a fost respins apelul procurorului ca nefondat, admis parțial apelul avocatului

Popescu Dorin în numele inculpaților, casată parțial sentința în partea condamnării lui

Bajerean Vitalie în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, cu pronunțarea în această parte a

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, Bajerean

Vitalie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (1)

Cod penal, cu liberarea de răspundere penală în temeiul art. 60 alin. (1) Cod penal, în

legătură cu expirarea termenului de prescripție.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. Pentru motivarea soluției, instanța de apel a reținut, că prima instanță eronat

a stabilit situația de fapt și a reîncadrat acțiunile inculpatului Bajerean Vitalie în baza

art. 190 alin. (4) Cod penal, dând faptei săvârșite încadrarea juridică necorespunzătoare

materialului probator administrat.

Astfel, conform rechizitoriului, Bajerean Vitalie a fost învinuit de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, iar ulterior de către prima instanță

inculpatul a fost condamnat în baza art. 190 alin. (4) Cod penal, la baza soluției de

condamnare fiind luate următoarele probe: declarațiile părții vătămate Gorneț Vasile,

a martorilor Primac Alexandru, Istratii Igor, Lambantu Ion, contractul de intenție din

14 septembrie 2001 încheiat între Gorneț Vasile și Istratii Igor, extrasul din Registrul

bunurilor imobile privind ap. xx, amplasat pe adresa mun. Xxxxx, str. Xxxxx, contractul

de achitare a arvunei din 14 august 2001.

Analizând cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, instanța de

apel a constatat că acțiunile inculpatului Bajerean Vitalie au fost greșit încadrate juridic

de către acuzatorul de stat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, iar ulterior, eronat

recalificate de către prima instanță în baza art. 190 alin. (4) Cod penal, deoarece

inculpatul nu a săvârșit infracțiunea incriminată, acțiunile ultimului fiind

corespunzătoare indicilor infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (1) Cod penal, după

semnele calificative: cauzarea de daune materiale în proporții mari proprietarului prin

înșelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire.

15

În baza faptelor relatate de inculpat, instanța de apel a conchis, că deși acesta vina

nu a recunoscut, vinovăția lui Bajerean Vitalie se probează prin următorul sistem de

probe: declarațiile părții vătămate Gorneț Vasile, a martorilor Primac Alexandru,

Istratii Igor, Lambantu Ion, prin materialele dosarului: contractul de intenție din

14 septembrie 2001 dintre Gorneț Vasile și Istratii Igor, cu participarea intermediarului

ÎI „Bajerean” în persoana inculpatului Bajerean Vitalie, conform clauzelor cărora

imobilul amplasat pe adresa mun. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx, urma să fie înstrăinat lui

Gorneț Vasile contra sumei de 7500 dolari SUA, nu mai târziu decât 12 noiembrie 2001,

intermediarul urmând ca în termen de 12 zile să pregătească actele necesare pentru

tranzacția de vânzare-cumpărare (f.d. 131, vol.III); extrasul din Registrul Bunurilor

imobile, conform căruia apartamentul sus indicat aparținea cu drept de proprietate lui

Istratii Igor din 09 octombrie 1996, fiind liber de grevări (f.d. 137. vol.III); contractul de

achitare a arvunei din 14 august 2001, conform căruia Gorneț Parascovia a transmis ÎI

„Bajerean” în persoana lui Bajerean Vitalie suma arvunei de 200 dolari SUA, iar în

câteva zile partea vătămată Gorneț Vasile cu soția sa Gorneț Parascovia au transmis în

contabilitatea firmei ÎI „Bajerean” încă 7300 dolari SUA, fapt necontestat de către

inculpat.

4.2. În baza probelor apreciate, instanța de apel a constatat, că în perioada lunii

septembrie a anului 2001, Bajerean Vitalie fiind directorul ÎI „Bajerean”, genul de

activitate al căreia constituia oferirea serviciilor în domeniul tranzacțiilor imobiliare,

intermedierea tranzacțiilor imobiliare, oferirea creditelor bănești cu garanție etc.,

folosindu-se de lipsa educației juridice și necunoașterea aspectelor normative în acest

domeniu a obținut încrederea lui Gorneț Vasile, care i-a solicitat oferirea consultațiilor

și acordarea ajutorului metodic și practic în vederea procurării unui apartament.

În schimbul solicitărilor expuse de Gorneț Vasile, Bajerean Vitalie a indicat, că va

lua pe seama sa căutarea unui apartament propus spre vânzare și va asigura condițiile

de încheiere a tranzacției oportune pentru ambele părți contractante, cât și dacă este

cazul, acumularea actelor necesare, completarea contractului, oficializarea și

autentificarea acordului de vânzare-cumpărare și înregistrarea acestuia, fapt prin care

i-a inspirat încrederea lui Gorneț Vasile.

Ulterior, în luna septembrie a anului 2001, Bajerean Vitalie aflându-se în oficiul

ÎI „Bajerean” amplasată pe adresa mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, 73, operând cu

termeni și expresii juridice specifice, la fel folosindu-se de lipsa educației juridice a lui

Gorneț Vasile, abuzând de încrederea care a obținut-o anterior, în prealabil

comunicându-i părții vătămate că semnarea acordului este destulă pentru transmiterea

proprietății asupra bunului imobil, l-a convins să contrasemneze un contract-intenție

cu cetățeanul Istratii Igor, prin care părțile realmente au convenit la încheierea în viitor

a unui contract de vânzare-cumpărare, cu intermedierea lui Bajerean Vitalie, care se

prezenta drept garant al tranzacției imobiliare și care se constituia în calitate de

depozitar al sumei achitate de Gorneț Vasile, cu titlu de plată a costului apartamentului

nr. xx, amplasat pe adresa str. Xxxxx, mun. Xxxxx.

16

La fel, inculpatul Bajerean Vitalie, urmărind scopul evitării oricăror suspecții în

privința sa cât și pentru a acoperi urmele infracțiunii, a delegat un alt colaborator al ÎI

„Bajerean” să semneze acordul menționat supra.

Astfel, la 14 septembrie 2001, Gorneț Vasile, aflându-se în oficiul ÎI „Bajerean”,

având încredere în Bajerean Vitalie, considerându-l persoană responsabilă, fiind

convins de corectitudinea celor comunicate de ultimul, a semnat acordul-intenție cu

Istratii Igor din 14 septembrie 2001, considerându-l, conform celor explicate de Bajerean

Vitalie drept un contract care produce efecte juridice prin care se transmite proprietatea

bunului imobil, obiect al acordului, ulterior a depus în beneficiul lui Bajerean Vitalie

bani în sumă de 7500 dolari SUA, sumă menită să fie transmisă lui Istratii Igor drept

prețul pentru apartamentul nr. xx, amplasat pe adresa str. Xxxxx, mun. Xxxxx.

La rândul său, Bajerean Vitalie, necătând că realmente urma să garanteze

executarea voințelor părților contractante, totodată cunoscând cu certitudine că

contractul-intenție încheiat exprimă voința reală a victimei, beneficiind de calitatea sa

de garant și beneficiar al sumei de bani oferite de Gorneț Vasile, neîndeplinindu-și

obligațiile asumate, prin înșelăciune și abuz de încredere a cauzat părții vătămate

Gorneț Vasile daune materiale în proporții mari în sumă totală de 7500 dolari SUA, care

conform cursului valutar mediu al BNM pentru luna septembrie 2001, constituia suma

de 96493,5 lei.

4.3. În contextul circumstanțelor relatate, instanța de apel a considerat că vina

inculpatului a fost dovedită pe deplin, iar infracțiunea săvârșită de inculpatul

Bajerean Vitalie în anul 2001, corespunde cu încadrarea juridică prevăzută de art. 196

alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a punctat, că spre deosebire de infracțiunea prevăzută de art. 196

Cod penal, căreia îi este specific că făptuitorul nu obține în posesie bunuri concrete ale

victimei și se eschivează în mod fraudulos să-i transmită victimei bunurile care i se

cuvin ori se folosește de aceste bunuri în detrimentul victimei, infracțiunea de

escrocherie constă în mecanismul de cauzare a daunelor materiale: masa patrimonială

a victimei este diminuată în aceeași proporție în care sporește masa patrimonială a

făptuitorului, pe când în cazul infracțiunii prevăzute de art. 196 Cod penal, masa

patrimonială a victimei nu sporește în proporția pe care o exprimă eschivarea

făptuitorului de a-și executa obligațiile pecuniare față de victimă sau masa patrimonială

a victimei este diminuată, fără însă a spori masa patrimonială a făptuitorului.

La fel, instanța de judecată a specificat, că acțiunea principală din cadrul

infracțiunii prevăzute de art. 190 Cod penal, presupune luarea din posesia victimei,

însușirea unor bunuri, pe când din conținutul speței rezultă că, inculpatul Bajerean

Vitalie nu a însușit mijloacele bănești, nu le-a folosit în scopuri personale, iar versiunea

acuzatorului de stat privind sustragerea bunurilor din proprietatea lui Gorneț Vasile

este lipsită de suport probatoriu, nefiind prezentate probe în vederea confirmării

utilizării acestora în scopuri personale.

Conform contractului de intenție din 14 septembrie 2001 (f.d. 131, vol.III) încheiat

între Gorneț Vasile și Istratii Igor, cu participarea intermediarului ÎI „Bajerean”, ultimul

s-a prezentat drept garant al tranzacției imobiliare și care se constituia în calitate de

17

depozitar al sumei de 7500 dolari SUA, achitată de către Gorneț Vasile cu titlu de plată

a costului apartamentului nr. xx, amplasat pe adresa mun. Xxxxx, str. Xxxxx.

Astfel, Bajerean Vitalie avea o obligație contractuală față de partea vătămată care

nu și-a îndeplinit-o în timpul stabilit în contract, săvârșind infracțiunea cu scop de

cupiditate, însă nu urmărea scopul de sustragere a bunului, adică a mijloacelor bănești

oferite la păstrare de către Gorneț Vasile, întrucât faptul că, banii nu au fost transferați

lui Istratii Igor, nu constituie însușire. Mijloacele bănești în sumă de 7500 dolari SUA

urmau să fie transmiși lui Istratii Igor în momentul încheierii contractului de vânzare-

cumpărare între Istratii Igor și Gorneț Vasile, după ce vor fi stinse toate datoriile pentru

serviciile comunale, astfel, banii nu puteau fi transmiși anterior încheierii acestui

contract, fapt ce rezultă din încheierea unui contract de intenție între părțile

contractante.

A mai subliniat instanța de apel, că inculpatul Bajerean Vitalie se face vinovat de

faptul că neîntemeiat tergiversa momentul încheierii contractului de vânzare-

cumpărare a apartamentului nominalizat, invocând existența unor datorii la serviciile

comunale sau alte pretexte, fapt prin ce, s-a sustras de la acordarea intermedierii pentru

perfectarea contractului de vânzare-cumpărare la notar și nu a acumulat actele necesare

pentru vinderea apartamentului în termenul stabilit de contractul de intenții.

Ulterior, după expirarea a câteva luni de zile din momentul încheierii

contractului de intenții, prețurile la bunurile imobile s-au mărit considerabil, astfel, a

crescut și prețul de piață a apartamentului în cauză și Istratii Igor nu era de acord cu

prețul stabilit inițial solicitând achitarea unei sume suplimentare pentru costul

apartamentului nr. xx amplasat pe adresa mun. Xxxxx, str. Xxxxx, în care domicilia deja

Gorneț Vasile împreună cu familia sa.

Prin urmare, din nemulțumirea lui Istratii Igor și Gorneț Vasile de situația creată,

s-a inițiat un litigiu între aceștia, inclusiv cu Primac Alexandru.

După finisarea litigiului, Bajerean Vitalie a restituit lui Gorneț Vasile banii depuși

de acesta la ÎI „Bajerean” în sumă de 7500 dolari SUA în baza contractului de achitare

a arvunei din 14 august 2001 și sumei achitate ulterior acestuia.

În concluzie, instanța de apel a menționat, că inculpatul Bajerean Vitalie nu avea

intenția de a însuși careva mijloace bănești de la partea vătămată Gorneț Vasile, atât la

momentul încheierii contractului de intenții din 14 septembrie 2001, cât și ulterior

încheierii acestuia, iar prin sustragerea neîntemeiată de la acordarea serviciilor de

intermediere pentru perfectarea contractului de vânzare-cumpărare la notar și

acumularea actelor necesare pentru vinderea apartamentului în termenul stabilit de

contractul de intenții Bajerean Vitalie s-a eschivat în mod fraudulos de la îndeplinirea

obligațiilor contractuale și transmiterea mijloacelor bănești persoanei ce i se cuvine,

prin ce, a cauzat părții vătămate Gorneț Vasile o daună materială în sumă de 7500 dolari

SUA, inclusiv prin faptul că, partea vătămată a fost nevoită să achite vânzătorului

Istratii Igor suma de 30000 dolari SUA pentru a procura și locui în continuare în

apartamentul vizat.

Cu referire la argumentele apărării precum că învinuirea este bazată doar pe

presupuneri și este lipsită de careva probe care să confirme culpabilitatea inculpatului

18

Bajerean Vitalie în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar relațiile dintre inculpat și

partea vătămată sunt doar relații civile, instanța de apel a menționat că la materialele

cauzei penale au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care

se atestă vinovăția lui Bajerean Vitalie în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 196

alin. (1) Cod penal.

4.4. La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a reținut că,

potrivit dispozițiilor art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe

parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275

pct. 5)-9), 285 alin. (1) pct. 1), 2), 4), 5). precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 din

Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza

respectivă.

Prin urmare, reținând că infracțiunea prevăzută de art. 196 alin. (1) Cod penal,

potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor mai puțin

grave, ținând cont și de prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, instanța de apel a

menționat că infracțiunea a fost săvârșită de către inculpat în luna septembrie a anului

2001, respectiv de la săvârșirea acesteia s-au scurs mai mult de 5 ani, în speță fiind

posibilă încetarea procesului penal în privința lui Bajerean Vitalie, din motivul

intervenirii termenului de prescripție.

4.5. Totodată, instanța de apel a specificat, că prima instanță just a ajuns la

concluzia că, faptele inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale componenței

de infracțiune prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, dispunând achitarea pe

episodul escrocheriei de la Lupan Raisa.

Respectiv, probatoriul enunțat de către partea acuzării: declarațiile părții

vătămate Lupan Raisa, martorilor Caraiane Anastasia, Donțov Alexandr, Lupan

Alexandru, Avram Nina, Musteață Dorel, precum și probele verificate în instanța de

apel: plângerea depusă de Lupan Raisa la 23 aprilie 2003, privind solicitarea de tragere

la răspundere penală a lui Bajerean Vitalie și Donțov Alexandr; contractului de

vânzare-cumpărare din 16 iunie 1999, prin care Lupan Raisa a vândut iar Bajerean

Vitalie a cumpărat imobilul amplasat pe adresa str. Xxxxx, ap. xx la prețul de 46000 lei,

semnat de ambele părți și autentificat notarial (f.d. 122, vol.III); extrasul din Registrul

bunurilor imobile din 25 mai 1999 (f.d. 123, vol.III); contractul de vânzare cumpărare,

transmitere primire a locuinței în proprietate privată din 12 februarie 1999 (f.d. 124,

vol.III); certificatul cu privire la valoarea bunului imobil din 25 mai 1999, cu valoarea

indicată de 45036 lei, perfectat pentru înstrăinarea apartamentului (f.d. 126, vol.III);

adeverința Comisiei tutelă și curatelă din cadrul Preturii Ciocana, mun. Chișinău cu

permisiunea de a înstrăina apartamentul lui Lupan Raisa în scopul procurării unui

apartament cu două odăi din cauza imposibilității de a achita serviciile comunale (f.d.

127, vol.III), în fața notarului fiind perfectate declarațiile soților Lupan Raisa și Gulacov

Serghei respectiv privind acordul la vânzarea apartamentului privatizat contra sumei

de 46000 lei (f.d. 130-131, vol.III); conform răspunsurilor de la ÎM „Infocom” (f.d. 46-47.

vol.III); datoria la serviciile comunale la apartamentul nr. 19, amplasat pe adresa str.

Xxxxx, xx, la 16 iunie 1999 constituiau 6451,83 lei, la 05 octombrie 2000 - 10999,31 lei, la

01 noiembrie 2001 - 12963,92 lei.

19

Analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, instanța

de apel a constatat că acestea în ansamblu, dovedesc nevinovăția inculpatului Bajerean

Vitalie în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal.

Respectiv, în opinia instanței de apel prima instanță just a reținut că, ținând cont

de declarațiile scrise personal de către partea vătămată Lupan Raisa și soțul ei privind

vânzarea apartamentului, lipsa probelor privind amenințarea acesteia sau ducerea în

eroare, precum și faptul că aceasta doar după patru ani s-a adresat cu plângere la

organele de urmărire penală, precum și faptul că inculpatul Bajerean Vitalie a transmis

banii în sumă de 4900 dolari SUA părții vătămate, a ajuns la concluzia că acțiunile

acestuia nu întrunesc elementele constitutive a infracțiunii incriminate.

Concluzia primei instanțe se mai fundamentează pe lipsa unei cauze penale

pornite împotriva notarului Musteață Dorel, care a perfectat contractul de vânzare-

cumpărare, fără text, după cum declară partea vătămată, astfel nu a fost dovedită

ducerea în eroare a părții vătămate Lupan Raisa privind vinderea apartamentului său.

Totodată, se justifică intenția părții vătămate de a-și vinde apartamentul său cu

patru odăi și procurarea unui apartament cu două odăi, iar diferența de preț să fie

utilizată la stingerea datoriei pentru serviciile comunale care la acel moment însumau

mai mult decât 1500 dolari SUA.

A mai reținut instanța de apel că prima instanță corect a remarcat că, declarațiile

părții vătămate Lupan Raisa au suferit o esențială modificare de la etapa depunerii

cererii de intentare a urmăririi penale, primele audieri și la momentul interogării în

ședința de judecată, încât partea vătămată Lupan Raisa doar în ședința de judecată a

specificat, că la momentul semnării contractului, în sală în fața biroului notarului se

aflau reprezentanți a două grupări criminale, care au și luat banii, precum și faptul că

la notar a semnat foi curate, fără text, crezând că contractul nu este valabil, aceste

declarații nefiind confirmate de declarațiile martorilor Lupan Alexandru, Cazacu Dorin

și Caraiane Anastasia care au declarat contrariul, menționând că în momentul semnării

contractului careva tineri sportivi, autoritari și criminali nu au fost prezenți, precum și

lipsa altor elemente criminale.

4.6. Cu referire la episodul escrocheriei săvârșit în privința părții vătămate

Boicenco (Solovienco) Svetlana de către inculpații Bajerean Vitalie și Avornic Dumitru,

instanța de apel a constatat că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și

de drept și just a ajuns la concluzia că, faptele inculpaților nu întrunesc elementele

constitutive ale componenței de infracțiune, dispunând achitarea acestora de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal.

În cadrul cercetării judecătorești instanței de judecată i-au fost prezentate un

cumul de probe, care au fost verificate și în instanța de apel, care în viziunea acuzării

confirmă vinovăția inculpaților Bajerean Vitalie și Avornic Dumitru de săvârșirea faptei

infracționale încadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, după cum urmează:

contractul de vânzare-cumpărare din 08 iulie 1999, autentificat de notarul Mușteață

Dorel, prin care Boicenco (Solovienco) Svetlana a vândut, iar Bajerean Vitalie și Avornic

Dumitru au cumpărat apartamentul nr. xx, amplasat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx,

20

prețul fiind stabilit de 38000 lei, contractul fiind semnat de ambele părți (f.d. 82. vol.III.);

contractul de vânzare-cumpărare a imobilului din 07 august 1996, încheiat între

Rodi N. și Solovienco Svetlana (f.d. 77, vol.III); certificatul cu privire la valoarea bunului

imobil din 01 iulie 1999 pe numele lui Solovienco Svetlana și extrasul din Registrul

bunurilor imobile (f.d. 79-80, vol.III); cererea scrisă în limba rusă în fața notarului de

Solovienco Svetlana conform căreia solicită autentificarea contractului de vânzare-

cumpărare a imobilului cu prețul de 38000 lei, declarând totodată că nu se află în relații

de căsătorie (f.d. 81. vol.III); procesul-verbal de înregistrare a plângerii lui Solovienco

Svetlana din 04 octombrie 1999, prin care ultima a solicitat căutarea lui Iscanderov Aziz

care a înșelat-o și a sustras de la ea suma de 8500 dolari SUA (f.d. 56, 57-58, vol.I);

procesul-verbal de audiere din 20 octombrie 1999 (f.d. 87-88, vol.I); raportul de

expertiză grafoscopică din 24 iulie 2007 (f.d. 53, vol.I); raportul de expertiză

grafoscopică nr. 345-346 din 29 februarie 2008 (f.d. 301-314, vol.II); procesul-verbal de

ridicare a obiectului-documentului „cererea nr. 2062 R/99”, procesul-verbal de

examinare a obiectului și ordonanța de recunoaștere și anexare la dosarul penal a

corpului delict (f.d. 49, vol.I; f.d. 369-370, vol.III); procesul-verbal de ridicare a

obiectului-documentului „certificat cu privire la valoarea bunului imobil și extrasul din

Registrul bunurilor imobile în baza cererii nr. 2062 R/99”, procesul-verbal de examinare

a obiectului și ordonanța de recunoaștere și anexare la dosarul penal a corpului delict

(f.d. 245, 2xx-249, vol.II); corpul delict „cererea nr. 2062 R/99” (f.d. 50, vol.I); corpul

delict „certificat cu privire la valoarea bunului imobil și extrasul din Registrul bunurilor

imobile în baza cererii nr. 2062 R/99” (f.d. 246-247, vol.II).

În baza probatoriului examinat, instanța de apel a conchis asupra nevinovăției

inculpaților Bajerean Vitalie și Avornic Dumitru, iar partea acuzării nu a prezentat

probe verosimile care să confirme vinovăția inculpaților.

În susținerea opiniei formulate, instanța de apel a remarcat, că prima instanță

întemeiat a reținut că, învinuirea inculpaților nu poate fi bazată doar pe declarațiile

părții vătămate Boicenco Svetlana și a martorilor, care au fost apreciate critic deoarece

aceste persoane nu au participat nemijlocit la încheierea contractului de vânzare-

cumpărare din 08 iulie 1999, dar dețin informații doar din spusele părții vătămate sau

au asistat la careva evenimente care nu au tangență cu cauza dată.

4.7. Cu referire la învinuirea lui Bajerean Vitalie de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, instanța de apel a reținut

corectitudinea concluziei primei instanțe cu privire la achitarea inculpatului, din motiv

că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Astfel, la baza sentinței de achitare prima instanță corect a reținut: declarațiile

părții vătămate Boicenco (Solovienco) Svetlana, declarațiile învinuitei Vartic

Parascovia, a martorilor Nesterova Maria, Ceric Aliona, Stoian Victor, Simcova

Liudmila.

Pe lângă aceste probe, în instanța de apel au fost prezentate și verificate un șir de

probe, printre care: ordonanța procurorului în Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău

din 25 aprilie 2008; raportul de expertiză grafoscopică din 24 iulie 2007; raportul de

expertiză grafoscopică nr. 345-346 din 29 februarie 2008; certificatul cu privire la

21

valoarea bunului imobil nr. 2062R/99 din 01 iulie 1999, eliberat de OCT Chișinău,

pentru ap. xx, amplasat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, lui Solovienco Svetlana,

pentru a fi prezentat la biroul notarial; extrasul din Registrul bunurilor imobile din 01

iulie 1999, eliberat de OCT Chișinău lui Solovienco Svetlana, pentru apartamentul xx,

amplasat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Chișinău; contractul de vânzare-cumpărare nr. 1-

1737 din 07 august 1996, obiectul căreia este apartamentul xx, amplasat pe adresa bd.

Xxxxx, mun. Xxxxx; contractul de vânzare-cumpărare nr. 1365 din 08 iulie 1999,

obiectul căreia este apartamentul xx, situat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx; corpul

delict „cererea nr. 2062 R/99”; corpul delict „certificat cu privire la valoarea bunului

imobil și extrasul din Registrul bunurilor imobile în baza „cererii nr. 2062 R/99”;

certificatul Bursei Imobiliare nr. 13/02-98/01 din 22 ianuarie 2008.

Analizând cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, instanța de

apel a concluzionat, că probele în ansamblu nu demonstrează existența faptei

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

Referitor la apelul procurorului, instanța de apel a menționat că argumentele

prezentate sunt bazate pe presupuneri neargumentate, fără suport juridic probant, pe

când prima instanță, justificat a ajuns concluzia că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

Instanța de apel verificând legalitatea sentinței atacate, pe acest capăt de

învinuire a conchis că, prima instanță just a reținut că obiectul material al infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2) Cod penal, îl constituie documentele oficiale.

Prin acte publice se consideră actul emis de către autorități în condițiile legii, care

certifică anumite evenimente sau fapte de importanță juridică.

Documentele întocmite de persoanele particulare, eliberate de organizații

comerciale, obștești și nestatale nu pot fi considerate obiect material al acestei

componențe de infracțiune. Prin urmare, falsificarea lor nu constituie componență de

infracțiune.

În acest sens, cererea cu nr. 2062 R/99 din 28 iunie 1999, depusă din numele lui

Solovienco Svetlana privitor la eliberarea certificatului de evaluare - înstrăinare a

apartamentului nr. xx amplasat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, în care

Vartic Parascovia a semnat în locul solicitantului, este o cerere depusă din numele unei

persoane particulare, prin care se solicită eliberarea unui act oficial - certificatul de

evaluare a imobilului și a extrasului din Registrul bunurilor imobile.

Respectiva cerere a fost depusă în virtutea prevederilor art. 36 alin. (4) al Legii

cadastrului bunurilor imobile, iar deponentul și emitentul cererii nr. 2062 R/99 din

28 iunie 1999 este o persoană fizică particulară și respectiv, nu este un act public.

Argumentele acuzării precum că, cererea a fost depusă contrar prevederilor art.

36 alin. (4) Legea cadastrului bunurilor imobile, au fost respinse de către instanța de

apel, prin argumentul că o cerere emisă de către o persoană particulară în vederea

eliberării unui act oficial, nu poate fi considerată un document oficial și nu poate fi

obiect material al infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal.

22

4.8. Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Bajerean Vitalie în baza art. 186

alin. (5) Cod penal, instanța de apel a reținut, că prima instanță corect a reținut

nevinovăția inculpatului.

În susținerea opiniei formulate, instanța de apel a reținut că probele prezentate

de către partea acuzării: încheierea Judecătoriei sect. Rîșcani, mun. Chișinău din 22

aprilie 2002 (f.d. 29, 30, vol.I), cererea din 23 octombrie 2002, privind intentarea

dosarului penal pentru sustragerea bunurilor din apartament (f.d. 5, vol.I); procesul-

verbal de cercetare la fața locului din 13 mai 2003 (f.d. 64, vol.I); procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 21 mai 2003 (f.d. 68-69, vol.I); recipisa privind restituirea

parțială a bunurilor (f.d. 71, vol.I); recipisa privind ridicarea anumitor bunuri din

apartamentul nr. xx amplasat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx de către partea

vătămată Boicenco (Solovienco) Svetlana (f.d. 75-76, vol.I); procesul-verbal de ridicare

a obiectelor de la Boicenco (Solovienco) Svetlana (f.d. 36, vol.II), nu demonstrează

vinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor incriminate.

4.9. În ceea ce ține de învinuirea adusă inculpaților Bajerean Vitalie și

Avornic Dumitru în baza art. 155 Cod penal, instanța de apel a menționat, că prima

instanță corect a stabilit că vinovăția acestora nu a fost dovedită cu certitudine.

Cu referire la probatoriul prezentat de partea acuzării în susținerea învinuirii:

declarațiile părții vătămate Boicenco (Solovienco) Svetlana, a martorilor

Solovienco Valerian, Iațiuc Irina, Poddiaceva Alexandra, Scripliuc Mariana, instanța de

apel a concluzionat asupra nevinovăției inculpaților și corectitudinii soluției primei

instanțe.

4.10. În concluzie, instanța de apel a statuat că prima instanță corect a reținut, că

învinuirea adusă inculpatului Bajerean Vitalie este contrară prevederilor art. 281 Cod

de procedură penală, nu este bazată pe probe directe ce confirmă vinovăția, respectiv

corect s-a dispus achitarea acestuia din motiv că faptele inculpatului nu întrunesc

elementele infracțiunii.

Solicitarea părții apărării privind achitarea lui Bajerean Vitalie pe capătul de

învinuire privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 186 alin. (5), și a ambilor

inculpați pe capătul de învinuire privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin. (5) Cod penal în privința părții vătămate Boicenco (Solovienco) Svetlana, din motiv

că nu s-a constatat existența faptei infracțiunilor a fost respinsă de către instanța de apel,

ca neîntemeiată, deoarece temeiul respectiv exclude situații în care evenimentul există,

dar nu este rezultatul unei fapte umane, cu al unor factori naturali sau rezultatul

acțiunilor celui prejudiciat, acest temei incluzând și situații când din eroare a fost sesizat

faptul săvârșirii infracțiunii.

Astfel, părțile vătămate Lupan Raisa și Boicenco (Solovienco) Svetlana au fost

prejudiciate indirect prin acțiunile desfășurate de către inculpați, însă nu au legătură

directă de cauză-efect și nu poate fi imputată inculpaților prejudiciile suportate de

părțile vătămate.

Prin urmare, argumentele acuzatorului de stat au fost respinse integral de către

instanța de apel, iar apelul apărării a fost admis parțial, fiind casată sentința doar în

23

partea condamnării inculpatului Bajerean Vitalie în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, în

această parte fiind pronunțată hotărâre nouă.

a declarat recurs ordinar care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu remiterea

cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, invocând ilegalitatea deciziei recurentul a menționat, că

instanța de apel, contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, a dat apreciere

greșită probelor din dosar, punând accentul doar pe depozițiile și versiunea

inculpaților, care nu coroborează cu celelalte probe administrate pe caz; incorect a

conchis asupra corectitudinii sentinței de achitare; nu a ținut cont de prevederile art.

417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și de explicațiile conținute în pct. 14 al

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12 decembrie 2005 „Cu privire

la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”.

Pe episodul dobândirii prin înșelăciune a bunurilor părții vătămate

Gorneț Vasile acuzatorul de stat a susținut că fapta săvârșită de Bajerean Vitalie este

dovedită prin următoarele probe: declarațiile părții vătămate Gorneț Vasile (f.d. 132-

133 vol.I, 84-87 vol.XIII); declarațiile martorilor Primac Alexandru (f.d. 199-200 vol. I,

125-127 vol.XIII); Istratii Igor (f.d. 200-201 vol.I, 128-130 vol.XIII) și materialele cauzei.

A considerat că probele enumerate dovedesc că banii pentru apartamentul ce a

fost procurat de către Gorneț Vasile au fost transmiși inculpatului Bajerean Vitalie și se

dovedește scopul și modul în care dânsul a săvârșit infracțiunea.

Totodată, versiunea inculpatului cu privire la faptul că banii nu au fost transmiși

dânsului, a fost combătută prin declarațiile părții vătămate Gorneț Vasile cât și ale

martorilor Istratii Igor și Primac Alexandru.

A susținut că la calificarea faptei săvârșite de Bajerean Vitalie în baza art. 196

alin. (1) Cod penal, instanța de apel a omis faptul că,

- cauzarea de daune materiale conform art. 196 Cod penal, poate fi prezentă în

acțiunile făptuitorului în cazul în care fapta nu constituie o însușire;

- în cazul infracțiunii prevăzute de art. 196 Cod penal, făptuitorul nu obține în

posesie bunuri concrete ale victimei, el se eschivează în mod fraudulos să-i transmită

victimei bunurile care i se cuvin ori se folosește de aceste bunuri în detrimentul

victimei;

- însușirea conform art. 190 Cod penal, constă în scoaterea bunului din

patrimoniul victimei și luarea acestuia în stăpânirea făptuitorului, care poate dispune

de el potrivit voinței sale, să-l consume, să-l utilizeze, etc.;

- infracțiunea prevăzută de art. 190 Cod penal, se caracterizează prin acțiuni

îndreptate spre însușirea ilegală a bunurilor altei persoane;

- cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere este o

infracțiune materială și se consumă din momentul producerii daunelor materiale.

A menționat, că partea vătămată Gorneț Vasile având încredere în inculpatul

Bajerean Vitalie a transferat acestuia întregul cost pentru apartamentul contractat

conform contractului de intenții, pe de altă parte Istratii Igor, proprietarul legal al

24

apartamentului, a transmis inculpatului cheile de la apartament și actele, apartamentul

fiind liber de oricare grevări.

Cu toate acestea, inculpatul Bajerean Vitalie sub diverse pretexte (inclusiv

existența datoriilor la serviciile comunale, ceea ce nu este piedică pentru încheierea

contractului) s-a sustras nu numai de la acordarea intermedierii pentru perfectarea

contractului de vânzare-cumpărare la notar, dar și nu a acumulat actele necesare pentru

vinderea apartamentului în termenul stabilit de contractul de intenții și nici nu a

transmis banii încasați în sumă de 7500 dolari SUA lui Istratii Igor, iar ulterior partea

vătămată dorind să păstreze apartamentul, după majorările esențiale ale prețurilor la

apartamente, a achitat proprietarului 30000 dolari SUA, devenind proprietar al

imobilului.

La acest aspect, a subliniat că instanța de apel eronat a interpretat acțiunile

inculpatului Bajerean Vitalie, care doar după expedierea cauzei penale în instanța de

judecată, după trecerea unei perioade destul de îndelungate de timp de la săvârșirea

infracțiunii, adică pe parcursul examinării cauzei a restituit părții vătămate Gorneț

Vasile suma de 7500 dolari SUA și anume din această cauză la momentul audierii părții

vătămate în instanța de judecată, Gorneț Vasile a declarat că pretenții materiale nu mai

are față de Bajerean Vitalie.

Pe episodul săvârșirii escrocheriei în privința părții vătămate Lupan Raisa de

către Bajerean Vitalie, acuzarea a considerat că fapta acestuia este dovedită prin

următoarele probe: declarațiile părții vătămate Lupan Raisa (f.d. 75-76, vol.I; 74-82, 83,

20 vol.XIII); martorilor Caraiane Anastasia (f.d. 186-187, vol.I, 111-114 vol.XIII);

Donțov Alexandr (f.d. 181-182, vol.I; 121-133, vol.XIII); Lupan Alexandru (f.d. 184 vol.I,

134-135, vol.XIII); Musteață Dorel (f.d. 139-151, 152-153 vol.I), precum și actele cauzei.

Astfel, în baza probelor enunțate, acuzarea a invocat, că instanța a apreciat în

mod eronat declarațiile părții vătămate Lupan Raisa, care a negat intenția de a vinde

imobilul său inculpatului Bajarean Vitalie și a indicat că a fost indusă în eroare de către

ultimul.

De asemenea, s-a omis faptul că partea vătămată Lupan Raisa a declarat că banii

au fost luați cu titlu de împrumut, iar apartamentul său a fost pus în gaj, ca garanție de

rambursare a acestora. Instanța de judecată în mod eronat a apreciat declarațiile

martorilor audiați, care au confirmat cele relatate de către partea vătămată.

A susținut, că instanța de apel a omis următoarele aspecte:

- lipsa cărorva temeiuri ce ar impune aprecierea critică a declarațiilor părții

vătămate Lupan Raisa;

- faptul că toate infracțiunile (atât de însușire a imobilului de la Lupan Raisa, cât

și de la Boicenco (Solovienco) Svetlana și Gorneț Vasile) au fost săvârșite după o metodă

identică de către inculpați;

- faptul lipsei cunoștințelor juridice a părții vătămate Lupan Raisa, care a fost

indusă în eroare cu privire la modalitatea împrumutului acordat cât și consecințele

actului juridic încheiat.

De către instanța de apel au fost lăsate fără apreciere declarațiile martorului

Caraiane Anastasia care a confirmat că Lupan Raisa căuta persoane de la care să

25

împrumute bani și ulterior, în acest scop a pus apartamentul său în gaj; declarațiile

martorului Lupan Alexandru, care a confirmat că Lupan Raisa a împrumutat bani și nu

a intenționat să vândă apartamentul.

Pe episoadele săvârșirii escrocheriei și confecționarea și folosirea documentelor

oficiale false în privința părții vătămate Boicenco (Solovienco) Svetlana, procurorul a

considerat că faptele imputate inculpaților de dovedesc prin următoarele probe:

declarațiile părții vătămate Boicenco (Solovienco) Svetlana (f.d. 93, 109 vol.I), a

succesorului părții vătămate Boicenco Svetlana, Solovienco Elena, martorilor

Liubina Tatiana (f.d. 137-138, vol I, 115-119 vol.XIII), Solovienco Vadim (f.d. 136-138,

vol.XIII), Solovienco Valerian (f.d. 163-168, vol.I, 146-154 vol.XIII); Musteață Dorel

(f.d. 139-151, 152-153 vol.I); Scripliuc Mariana (f.d. 161-167, vol.XIII);

Poddiaceva Alexandra (f.d. 175-176, vol.XIII); Șveț (Burcovscaia) Alexandra (f.d.

139-151, 152-153 vol. I; 193-199, vol.XIII); Nesterova Maria (f.d. 33, vol.I) și materialele

cauzei.

Pe episodul sustragerii bunurilor ce aparțin părții vătămate Boicenco

(Solovienco) Svetlana, acuzatorul de stat a prezentat următoarele probe, în opinia

căruia se confirmă vinovăția inculpatului: declarațiile părții vătămate Boicenco

(Solovienco) Svetlana, a martorilor Liubina Tatiana (f.d. 115-119, vol.XIII), Caracuian

Vera, Solovienco Vadim (f.d. 136-138, vol.XIII), Solovienco Valerian (f.d. 146-153,

vol.XIII), Cornescu Valentina (f.d. 159-160, vol.XIII), Scripliuc Mariana (f.d. 168-171,

vol.XIII), Poddiaceva Alexandra (f.d. 172-176, vol.XIII), Podlesnîi Vitalie (f.d. 177-185,

vol.XIII), Burcovscaia (Șveț) Alexandra, Buzdugan Ruslan (f.d. 223-225, vol.13), Surdu

Alexandru și materialele cauzei.

Cu referire la probele enunțate, recurentul a considerat că acestea dovedesc

vinovăția inculpaților în săvârșirea faptelor descrise, probe care au fost în mod eronat

apreciate de către instanțele de judecată.

Astfel, instanța de judecată în mod eronat a apreciat declarațiile părții vătămate

Boicenco (Solovienco) Svetlana deoarece, careva temeiuri ce ar pune la dubii aceste

declarații sau ar genera respingerea lor nu au fost constatate, fiind dovedit că anume

dânsa a fost deposedată în mod ilegal de imobilul ce îi aparținea; prin probele cercetate

cât și declarațiile martorilor audiați s-a confirmat starea de fapt și de drept relatată de

către Boicenco (Solovienco) Svetlana și anume că dânsa a fost deposedată prin

înșelăciune de bunul său.

Deasemenea, la aprecierea declarațiilor părții vătămate Boicenco (Solovienco)

Svetlana instanța de judecată a omis faptul că: martorul Liubina Tatiana a confirmat că

a fost prezentă la o discuție în care Boicenco (Solovienco) Svetlana a luat cu împrumut

bani de la Bajerean Vitalie și a pus în gaj apartamentul său; martorii Solovienco Vadim

și Solovienco Valerian de asemenea au confirmat că Boicenco (Solovienco) Svetlana a

gajat apartamentul pentru împrumutul de bani luat de la Bajarean Vitalie; martorul

Scripliuc Mariana a confirmat că Boicenco (Solovienco) Svetlana nu intenționa că vândă

apartamentul și a luat bani cu împrumut; martorul Poddiaceva Alexandra a confirmat

că Boicenco (Solovienco) Svetlana nu intenționa să vândă apartamentul, a luat doar un

împrumut și chiar a fost de față când inculpatul Bajerean Vitalie a venit la partea

26

vătămată acasă și cerea dobânda pentru banii împrumutați; martorul Șveț (Burcovscia)

Alexandra a confirmat că Boicenco (Solovienco) Svetlana a luat bani cu împrumut de la

Bajerean Vitalie și chiar a fost de față când ultima a întocmit o recipisă pentru o parte

din banii luați, fiind indicată și dobânda de 10% pe termen de 6 luni.

A mai subliniat, că prima instanță a trecut cu vederea declarațiile relatate de

Vartic Parascovia care a indicat că:

- scopul însușirii apartamentului ce aparține lui Boicenco (Solovienco) Svetlana

l-a avut Bajerean Vitalie, care a convins-o să falsifice actele OCT Chișinău din numele

ultimei pentru ce i-a promis un cadou de preț;

- cererea din numele lui Boicenco (Solovienco) Svetlana la OCT Chișinău a fost

depusă de către Bajerean Vitalie, iar dânsa cunoștea că partea vătămată nu a depus o

astfel de cerere, însă a fost asigurată de Bajerean Vitalie că nu va avea probleme;

- ulterior și-a dat seama că Bajerean Vitalie prin înșelăciune a dorit să sustragă

apartamentul părții vătămate Boicenco (Solovienco) Svetlana.

Faptul că vânzarea imobilului ce aparținea lui Boicenco (Solovienco)Svetlana a

avut loc prin falsificarea actelor dovedește nulitatea contractului de vânzare-cumpărare

cât și vicierea acestuia, prin ce se constată că acesta a fost încheiat ilegal, prin uz de fals,

ceea ce și denotă scopul urmărit de inculpați.

Martorul Liubina Tatiana a indicat că în acea perioadă costul apartamentului

părții vătămate Boicenco (Solovienco) Svetlana era de aproximativ 17000 dolari SUA,

iar ultima a luat un împrumut de doar 6500 dolari SUA prin ce se constată că ar fi

irezonabil ca partea vătămată, fiind în stare financiară destul de grea, să vândă imobilul

său practic de 3 ori mai ieftin decât prețul de piață;

A subliniat procurorul, că este eronată și concluzia instanței în partea ce ține de

aprecierea soluției dispuse pe caz în privința lui Vartic Parascovia, instanța de judecată

lăsând fără apreciere faptul că:

- prin ordonanța din 25 aprilie 2008, prin care Vartic Parascovia a fost liberată

de răspundere penală de săvârșirea faptelor prevăzute de art. art. 327 alin. (1), 332 alin.

(1) Cod penal, în temeiul art. 60 Cod penal, s-a dovedit falsificarea actelor din numele

lui Boicenco (Solovienco) Svetlana;

- prin același act s-a dovedit că Vartic Parascovia a acționat la rugămintea și

indicația lui Bajerean Vitalie;

- conform ordonanței s-a dovedit că scopul falsificării era urmărit anume de

către inculpați, care se și prezentau beneficiari ai acestor acțiuni infracționale, urmărind

scopul final de a intra în mod ilegal în posesia și proprietatea imobilului ce aparținea

lui Boicenco (Solovienco) Svetlana;

- ordonanța menționată este în vigoare, se prezintă ca un act definitiv, având

puterea lucrului judecat, act prin care este constatată o stare de fapt și de iure, iar

instanța prin soluția dispusă a constatat contrariul.

Pe episodul amenințării cu omor al părții vătămate Boicenco (Solovienco)

Svetlana, partea acuzării a considerat că fapta imputată inculpaților Bajerean Vitalie și

Avornic Dumitru este dovedită prin următoarele probe: declarațiile părții vătămate

Boicenco (Solovienco) Svetlana, a martorilor Liubina Tatiana (f.d. 115-119, vol.XIII),

27

Solovienco Vadim (f.d. 136-138, vol.XIII), Scripliuc Mariana (f.d. 161-167, vol.XIII), Iațuc

Irina (f.d. 37, vol. VI; 157-158, vol.III) și prin materialele cauzei.

La acest segment, procurorul a menționat că instanța de judecată nu a luat în

considerație, că inculpații aveau motiv de a o amenința pe Boicenco (Solovienco)

Svetlana, iar ultima, în starea care era și conform scopului urmărit de către inculpați, a

perceput aceste amenințări ca fiind reale.

La fel a subliniat, că declarațiile părții vătămate în această parte sunt confirmate

prin declarațiile martorilor cercetați:

- martorul Liubina Tatiana a confirmat faptul că partea vătămată Boicenco

(Solovienco) Svetlana avea în acea perioadă o stare de stres, i-a declarat că inculpații o

amenințau, zicând că o vor arunca de la etajul 12;

- martorul Solovienco Vadim a confirmat că inculpații veneau la mama sa și o

amenințau, urmare a căror fapte ultima a fost nevoită să cheme în ajutor pe

Solovienco Valerian, ceea ce dovedește perceperea reală a amenințărilor exprimate;

- martorul Solovienco Valerian a confirmat că ambii inculpați au amenințat-o pe

fosta sa soție Boicenco (Solovienco) Svetlana și doar după ce ultima s-a adresat la poliție

aceste amenințări au încetat;

- martorul Scripliuc Mariana a confirmat faptul că Boicenco (Solovienco)

Svetlana era amenințată de domnul care a luat în gaj apartamentul;

- martorul Iațuc Irina a confirmat cele relatate de către Boicenco (Solovienco)

Svetlana cu privire la amenințarea sa în incinta Curții de Apel, cu atât mai mult a

confirmat stare ultimei după amenințările exprimate fiind constatată o stare de stres,

de frică, fapt care dovedește că partea vătămată a perceput reale amenințările, în caz

contrar, ea nu ar fi exprimat o asemenea stare de temere;

- martorul Poddiaceva Alexandra a confirmat că partea vătămată Boicenco

(Solovienco) Svetlana se ascundea la dânsa, urmare a amenințărilor exprimate, ceea ce

în mod repetat dovedește perceperea reală a acestor amenințări.

Așadar, recurentul este de părerea că motivarea instanței cu privire la faptul că

amenințările exprimate în incinta Curții de Apel se prezintă ca „o erupție a emoțiilor

părților aflate în litigiu civil” nu poate fi admisă, deoarece aceste acțiuni urmau a fi

interpretate în coraport cu aprecierea comportamentului îndelungat al inculpaților față

de partea vătămată.

Totodată, a susținut recurentul că instanța de judecată a omis faptul că latura

obiectivă a infracțiunii de amenințare se realizează prin vinovăția exprimată prin

intenție directă.

Făptuitorul conștientizează că prin amenințarea cu omorul sau vătămarea gravă

a integrității corporale, supune victima unor presiuni psihice, pe care ultima le percepe

ca fiind reale, fapte în deplină măsură realizate pe caz, urmare a stării în care se afla

partea vătămată după aceste amenințări exprimate în adresa sa.

Instanța de apel a dat o apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare și nu

a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care dovedesc cu certitudine

vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor incriminate.

28

marginea recursului procurorului, care a solicitat respingerea acestuia ca inadmisibil și

menținerea sentinței.

Astfel, apărarea a considerat că procurorul nu a indicat motivele recursului cu

argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art.

427 invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță generală

abordată în cauză.

Totodată, examinând învinuirea adusă inculpaților pe fiecare capăt de acuzare,

avocatul a relevat, că concluziile primei instanțe cu privire la condamnarea lui

Bajerean Vitalie în baza art. 190 alin. (4) Cod penal, (pe episodul săvârșirii escrocheriei

în privința părții vătămate Gorneț Vasile) este contrară probelor administrate, fiind

încălcat principiul contradictorialității și dreptul la un proces echitabil al inculpatului.

A susținut că pe episodul de învinuire a inculpatului Bajerean Vitalie în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal, învinuirea este bazată pe

presupuneri, deoarece nu există faptul infracțiunii de care este învinuit inculpatul.

Ce ține de învinuirea inculpaților în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, pe episodul

însușirii imobilului părții vătămate Solovienco Svetlana, apărarea a susținut că relațiile

între părți este guvernată de raporturi juridice civile.

Referitor la învinuirea adusă lui Bajerean Vitalie în baza art. 190 alin. (5) Cod

penal, pe episoadele cu participarea părților vătămate Lupan Raisa și Gorneț Vasile, de

asemenea apărarea a fost de părerea că în speță sunt prezente relațiile civile, iar

tranzacțiile încheiate sunt absolut legale.

Pe învinuirea adusă inculpatului în baza art. 361 Cod penal, a susținut că nu

există faptul infracțiunii.

noiembrie 2016, a fost admis recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Scutelnic Cătălin, casată total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016 și dispusă rejudecarea cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

7.1. Pentru motivarea soluției, instanța de recurs a reținut următoarele:

Cu referire la episodul dobândirii prin înșelăciune a bunurilor lui Gorneț Vasile.

Instanța de apel, examinând cauza în ordine de apel, pe acest capăt de învinuire

a casat sentința, pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Bajerean Vitalie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 196 alin. (1) Cod penal, cauzarea de daune materiale în proporții mari

proprietarului prin înșelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o

însușire.

Instanța de recurs a evidențiat că instanța de apel în susținerea concluziei de

recalificare a faptelor inculpatului Bajerean Vitalie, a evidențiat distincția sub aspectul

laturii obiective a infracțiunilor de escrocherie și de cauzare a daunelor materiale în

proporții mari proprietarului prin înșelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu

constituie o însușire, subliniind că în cazul escrocheriei, masa patrimonială a victimei

este diminuată în aceeași proporție în care sporește masa patrimonială a făptuitorului,

29

pe când în cazul infracțiunii prevăzute de art. 196 Cod penal, masa patrimonială a

victimei, este diminuată fără însă a spori masa patrimonială a făptuitorului.

Instanța de recurs, statuând asupra aceluiași subiect, a remarcat, că principalul

criteriu de delimitare a infracțiunii prevăzute de art. 196 Cod penal, în raport cu

infracțiunea de escrocherie, de care instanța de apel nu a ținut cont la calificarea

infracțiunii imputate lui Bejerean Vitalie pe episodul în care figurează partea vătămată

Gorneț Vasile, este faptul că acțiunea principală din cadrul infracțiunii prevăzute de

art. 196 Cod penal, nu poate presupune luarea din posesia victimei, deoarece altfel ar

cădea sub incidența art. 190 Cod penal.

În cazul infracțiunii prevăzute de art. 196 Cod penal, făptuitorul nu obține în

posesie careva bunuri concrete ale victimei, ci se eschivează în mod fraudulos să-i

transmită acesteia bunuri care i se cuvin ori se folosește de ele în detrimentul victimei.

Instanța de recurs a atestat, că în susținerea soluției pronunțate, instanța de apel,

pe de o parte a concluzionat, că inculpatul Bajerean Vitalie nu a însușit mijloacele

bănești ale victimei, nu le-a folosit în scopuri personale, iar pe de altă parte, instanța de

apel a reținut că, „… inculpatul nu avea scopul de sustragere a mijloacelor bănești oferite la

păstrare de către Gorneț Vasile. Însăși faptul că banii nu au fost transferați lui Istratii Igor,

nu constituie o însușire. Mijloacele bănești în sumă de 7500 dolari SUA, urmau să fie

transmiși lui Istratii Igor în momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare

între Istratii Igor și Gorneț Vasile”.

Față de argumentele enunțate, instanța de recurs a statuat, că la reîncadrarea

acțiunilor inculpatului, instanța de apel urma să analizeze aspectul, că în situația

săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (1) Cod penal, făptuitorul folosește

bunurile proprietarului și îi cauzează acestuia daună materială în modalitatea prescrisă

în dispoziție - prin înșelăciune sau abuz de încredere, însă bunul material rămâne a fi

în continuare ca proprietatea aceleiași persoane, ceea ce, la caz, nu a fost realizat, pentru

că partea vătămată i-a transmis mijloacele bănești inculpatului.

De asemenea, instanța de recurs a specificat că, pentru a încadra acțiunile

inculpatului în baza art. 196 alin. (1) Cod penal, instanța de apel urma să invoce care

probe confirmă că nu a avut loc însușirea banilor primiți de inculpat de la Gorneț Vasile,

or, potrivit materialelor cauzei la 14 septembrie 2001, a fost semnat contractul de

intenție între Gorneț Vasile și Istratii Igor, cu participarea intermediarului ÎI „Bajerean”

în persoana lui Bajerean Vitalie, potrivit căruia intermediarul se obliga să perfecteze în

decurs de 12 zile actele necesare pentru înstrăinarea apartamentului nr. xx, amplasat

pe adresa mun. Xxxxx, str. Xxxxx, care urma să fie înstrăinat lui Gorneț Vasile contra

sumei de 7500 dolari SUA, nu mai târziu de 15 noiembrie 2001 (f.d. 131, vol.III).

Potrivit declarațiilor părții vătămate Gorneț Vasile, contractul de intenție a fost

semnat în anul 2001, iar la acel moment el achitase integral costul apartamentului, însă

până în anul 2004 contractul de vânzare-cumpărare nu a fost perfectat, deoarece

intermediarul invoca prezența unor datorii la serviciile comunale pe apartamentul dat

și nu era posibilă efectuarea tranzacției, ulterior Gorneț Vasile adresându-se la

Bajerean Vitalie în vederea perfectării contractului, acesta susținea că el a efectuat un

transfer bancar pe numele lui Primac Alexandru, pe când Istratii Igor și Primac

30

Alexandru afirmau că ÎI „Bajerean” nu le-a transferat banii pentru apartament în sumă

de 7500 dolari SUA.

Ulterior, în anul 2007, Gorneț Vasile au perfectat împreună cu Istratii Igor și

Primac Alexandru un contract de vânzare-cumpărare a apartamentului, în urma căruia

Gorneț Vasile a achitat pentru același apartament 30000 dolari SUA, suferind pierderi

de aproximativ 20000 dolari SUA.

În anul 2007, Bajerean Vitalie i-a întors părții vătămate Gorneț Vasile suma de

7500 dolari SUA precum și 3000 dolari SUA cu titlu de prejudiciu moral, respectiv

pretenții nu mai are față de inculpat (f.d. 132-133, vol.I; 84-87, vol.XIII).

Cu referire la episodul săvârșirii escrocheriei în privința părții vătămate Lupan Raisa de

către Bajerean Vitalie.

Referitor la acest capăt de învinuire, instanța de recurs a atestat că în conținutul

deciziei recurate, instanța de apel s-a limitat la enumerarea probelor invocate de

acuzatorul de stat în cererea de apel, concluzionând printr-o frază generală că probele

administrate nu dovedesc vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (5) Cod penal, însă potrivit rigorilor impuse de prevederile art. art. 414,

417 Cod de procedură penală, în partea descriptivă a deciziei instanța de apel urma să

desfășoare analiza probelor pe care s-a bazat la adoptarea deciziei, cu indicarea

motivelor care au stat la baza pronunțării unei asemenea soluții și din care considerente

ele urmează a fi reapreciate, admise ori respinse ca probe.

De asemenea s-a atestat, că instanța de apel menținând sentința, a reținut că

prima instanță corect a stabilit, că declarațiile părții vătămate au suferit o esențială

modificare de la etapa urmăririi penale până la audierile acesteia în ședința de judecată,

încât Lupan Raisa doar în ședința de judecată a specificat, că la momentul semnării

contractului, în fața biroului notarului se aflau reprezentanți a două grupări criminale,

care au și luat banii, precum și faptul că la notar a semnat foi curate, fără text, crezând

că contractul nu este valabil, aceste declarații nefiind confirmate de declarațiile

martorilor Lupan Alexandru, Cazacu Dorin și Caraiane Anastasia care au declarat

contrariul, menționând că în momentul semnării contractului careva tineri sportivi,

autoritari și criminali nu au fost prezenți, precum și lipsa altor elemente criminale.

Concluzia respectivă a fost reiterată de către instanța de apel, însă fără a fi dată

aprecierea corespunzătoare probelor prezentate la aspectul dat, or potrivit declarațiilor

martorului Caraiane Anastasia din prima instanță, „aceasta s-a adresat la un cunoscut de-

al fratelui său care se ocupa cu „recuperarea datoriilor”, persoana dată i l-a recomandat pe

nănașul său, „Tolea Hohol”, care a venit la ea cu 3 băieți zdraveni.

Le-a arătat recipisele, l-a întrebat ce se poate de făcut cu condiția ca pe copii să nu-i atingă

și i-a întrebat cât o vor costa serviciile.

Au spus că 1000 dolari SUA, xx00 dolari SUA îi scot și 1000 dolari SUA sunt ai

lor….Ulterior, i-a telefonat lui Lupan Raisa și i-a comunicat să se apropie cu Platon Svetlana să

vorbească cu băieții. S-au întâlnit, au vorbit și s-a ajuns la concluzia că Platon Svetlana va vinde

apartamentul, rugând-o să facă xerox la recipise.

Într-o zi, Lupan Raisa și Platon Svetlana au venit la ea fără nici o preîntâmpinare, cu 3

băieți din altă grupă, le-a permis să intre în casă, nu i-a sunat lui „Hohol”, dar grupările au

31

vorbit între ei…s-a ajuns la aceea că Platon Svetlana va întoarce banii…Peste câteva zile, a venit

un băiat de la grupa lui „Hohol” și i-a spus că are nevoie de recipise în original, pentru a lua

bani la procente din altă parte. Cu „Hohol” s-a contrat la telefon și a înțeles că „s-a înglodat”,

dar i-a dat recipisele. I-a comunicat „Hohol” că sunt la notar, a vorbit și cu Lupan Raisa, care

i-a comunicat că o obligă să dea casa în gaj. ….După aceasta a vorbit cu Lupan Raisa la telefon

și i-a comunicat că au luat-o cu forța și a semnat toate hârtiile care erau…

Lupan Raisa i-a comunicat că nu a întocmit contract de gaj, dar contract de vânzare-

cumpărare, cu condiția că atunci când va întoarce banii, îi vor returna și contractul, erau

„Hohol” și Bajerean, nici nu i-au dat voie să deschidă gura” (f.d. 111-114, vol.XIII).

Totodată, instanța de recurs a atestat că, potrivit declarațiilor părții vătămate

Lupan Raisa date la faza de urmărire penală…„ după semnarea contractului,

Platon Svetlana a primit personal de la Bajerean Vitalie, bani în sumă de 4900 dolari SUA și

ieșind în coridor i-a transmis persoanei cu porecla „Hohol”, care trebuia să-i transmită Taisiei

(Caraiane), însă asta nu a făcut din spusele ei.” (f.d. 128-129, vol.I).

La audierea părții vătămate Lupan Raisa în prima instanță, aceasta a declarat, că

…după ce a adunat toate documentele, a venit la ea acasă grupa lui „Hahol” cu mașina și i-a

luat ca pe „boieri”. Ea nu înțelegea atunci că cele două grupe se cunosc cu Bajerean Vitalie, a

înțeles acest lucru peste câțiva ani.

Au venit la Bajerean Vitalie și împreună s-au coborât la et. 1 la notar…, iar după ușă

așteptau cele două grupări. Atunci Bajerean Vitalie i-a propus de a întocmi un contract de

vânzare-cumpărare, care nu va fi autentificat de notar cu condiția ca atunci când va întoarce

banii, îi va restitui și documentele, inclusiv contractul de vânzare-cumpărare….Banii i-a primit

pe scări, după ce a ieșit pe hol, unde era grupul lui „Hohol”, Platon Svetlana a numărat dolarii

3900, după aceasta i-a mai transmis 1000 dolari SUA…Tot atunci, Platon Svetlana i-a dat banii

lui „Hohol”, personal în mână Lupan Raisa nu a avut nici un ban” (f.d. 74-83, vol. XIII).

În instanța de apel partea vătămată Lupan Raisa a declarat, că susține declarațiile

date la faza de urmărire penală și în prima instanță (f.d. 29-30, 113 vol.XV).

Reieșind din cele evidențiate, s-a atestat că instanța de apel în nici un fel nu s-a

expus asupra probelor acuzării în decizie, referindu-se declarativ asupra acestora, fără

a le descrie și a le aprecia conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fără

a se expune concret care din probele prezentate de acuzare se resping și din ce motive

se resping, așa cum se stipulează în art. 394 alin. (1) pct. 2), (3) pct. 2) Cod de procedură

penală.

Cu referire la episoadele săvârșirii escrocheriei în privința părții vătămate Boicenco

(Solovienco) Svetlana de către Bajerean Vitalie și Avornic Dumitru; precum și confecționarea și

folosirea documentelor oficiale false și sustragerea bunurilor din apartamentul ce aparținea

părții vătămate Boicenco (Solovienco) Svetlana de către Bajerean Vitalie.

Instanța de apel de asemenea a enumerat probele propuse spre cercetare de către

acuzatorul de stat și redându-le în textul deciziei, a ajuns la concluzia că prima instanță

a examinat cauza minuțios, multilateral și în baza probelor administrate, justificat a

ajuns la concluzia nevinovăției inculpaților, deoarece apelul procurorului este

neargumentat și bazat pe presupuneri neargumentate.

32

Instanța de recurs a remarcat însă, că concluzia enunțată poartă un caracter

general, întrucât instanța de apel în conținutul deciziei nu a dat apreciere fiecărui mijloc

de probă în parte, cu analiza minuțioasă a acestora și indicarea din care motive acestea

nu întrunesc condițiile de admisibilitate și pertinență.

Astfel, în primul rând s-a atestat că, instanța de apel a interpretat eronat

declarațiile părții vătămate Boicenco (Solovienco) Svetlana, date la diferite etape ale

procesului penal, din care rezultă că dânsa a fost deposedată în mod ilegal de imobilul

ce îi aparținea, declarații care au fost confirmate prin declarațiile martorilor audiați la

acest subiect.

Or, potrivit procesului-verbal de audiere a părții vătămate la etapa de urmărire

penală, Boicenco (Solovienco) Svetlana a declarat, că s-a adresat la Bajerean Vitalie, la

propunerea lui Iscanderov Aziz, pentru a primi un credit în schimbul gajării

apartamentului său, amplasat pe adresa mun. Xxxxx, bd. Xxxxx.

Bajerean Vitalie i-a promis ca în decurs de 2 săptămâni să-i acorde un împrumut

de 6500 dolari SUA, ulterior însă i-a pus condiția ca pentru a primi banii, trebuie să își

radieze viza de domiciliu din apartamentul dat, pentru ce i-a propus și serviciile sale.

Astfel, a relatat că în decurs de o zi, a fost radiată viza de domiciliu din

apartament cu ajutorul lui Bajerean Vitalie.

A doua zi, când s-a apropiat la oficiul lui Bajerean Vitalie pentru a primi banii,

acesta i-a refuzat, spunând că banii îi va transmite doar personal lui Iscanderov Aziz.

După ce s-a apropiat și Iscanderov Aziz, s-au coborât toți la etajul 1, în biroul

notarului, unde l-a perfectarea actelor a înțeles că urmează să încheie un contract de

vânzare-cumpărare, inițial s-a indignat, însă Bajerean Vitalie a convins-o că aceasta este

o simplă formalitate, deoarece ea nici nu dispune de toate actele necesare pentru

înstrăinarea apartamentului și anume extrasul de la OCT Chișinău și faptul că are un

copil minor.

După ce a convins-o, ea a semnat un formular curat, iar Bajerean Vitalie a

transmis suma convenită lui Iscanderov Aziz (f.d. 91-93, vol.I).

Din declarațiile lui Solovienco Elena - fiica părții vătămate, date la urmărirea

penală, rezultă că mama sa a împrumutat bani de la Bajerean Vitalie la îndemnul lui

Iscanderov Aziz, care era prieten cu acesta, iar în schimb a gajat apartamentul (f.d. 157-

158, vol.I).

Un aspect important ce rezultă din cele declarate de partea vătămată Boicenco

(Solovienco) Svetlana și care nu a fost luat în considerație de către instanța de apel este

faptul, că similar episodului de escrocherie de care a fost învinuit Bajerean Vitalie în

privința părții vătămate Lupan Raisa, ambele părți vătămate aveau intenția de a încheia

contract de împrumut cu gajarea bunurilor imobile, însă erau puși în fața faptului de a

încheia contracte de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile, fiind convinși că aceste

contracte sunt fictive și doar au menirea să garanteze restituirea împrumutului acordat

de inculpat.

Sub acest aspect, se evidențiază că instanța de apel deși a respins declarațiile

părților vătămate ca neveridice și precum că nu ar fi fost confirmate de către martori,

atât Lupan Raisa, cât și Boicenco (Solovienco) Svetlana, care nu se cunoșteau până la

33

judecarea cauzei penale, au declarat că erau convinse de către Bajerean Vitalie să

semneze blanchete sau formulare neîndeplinite.

Totodată, este de menționat, că instanța de apel nu a dat apreciere argumentului

invocat de procuror în cererea de apel cu referire la faptul, că părțile vătămate

Lupan Raisa și Boicenco (Solovienco) Svetlana au fost duse în eroare, din motivul lipsei

culturii juridice, acestea nu au înțeles consecințele tranzacțiilor încheiate, deoarece

inculpatul Bajerean Vitalie în ambele cazuri, iar Avornic Dumitru pe episodul în

privința lui Boicenco (Solovienco) Svetlana, au convins părțile vătămate că aceste

contracte au ca scop garantarea restituirii împrumutului, iar după întoarcerea banilor

aceste contracte vor fi nimicite, însă după cum s-a constatat ulterior, intențiile și scopul

inculpaților a fost cu totul altul, de a intra ilegal în posesia acestor bunuri imobile ca

mai apoi să devină proprietari, pentru realizarea bunurilor în scopul îmbogățirii fără

justă cauză.

Pe de altă parte, instanța de apel reținând corectitudinea concluziei primei

instanțe cu privire la faptul că învinuirea inculpaților nu poate fi bazată doar pe

declarațiile părții vătămate Boicenco (Solovienco) Svetlana și a martorilor, care au fost

apreciate critic deoarece aceste persoane nu au participat nemijlocit la încheierea

contractului de vânzare-cumpărare din 08 iulie 1999, dar dețin informații doar din

spusele părții vătămate care au asistat la careva evenimente care nu au tangențe cu

cauza dată, a omis faptul că: martorul Liubina Tatiana a indicat că a fost prezentă la o

discuție în care Boicenco (Solovienco) Svetlana a luat cu împrumut bani de la Bajerean

Vitalie și a pus în gaj apartamentul său (f.d. 115-119 vol.XIII); martorii Solovienco

Vadim și Solovienco Valerian de asemenea au relatat că Boicenco (Solovienco) Svetlana

a gajat apartamentul pentru împrumutul de bani luat de la Bajarean Vitalie (f.d. 136-

138, 146-154 vol.XIII); martorul Scripliuc Mariana a indicat că Boicenco (Solovienco)

Svetlana nu intenționa să vândă apartamentul și a luat bani cu împrumut (f.d. 168-171

vol.XIII); martorul Poddiaceva Alexandra a relatat că Boicenco (Solovienco) Svetlana

nu intenționa să vândă apartamentul, a luat doar un împrumut și chiar a fost de față

când inculpatul Bajerean Vitalie a venit la partea vătămată acasă și cerea dobânda

pentru banii împrumutați (f.d. 172-176, vol.XIII); martorul Șveț (Burcovscia) Alexandra

a declarat că Boicenco (Solovienco) Svetlana a luat bani cu împrumut de la Bajerean

Vitalie și chiar a fost de față când ultima a întocmit o recipisă pentru o parte din banii

luați, fiind indicată și dobânda de 10% pe termen de 6 luni (f.d. 193-199, vol.XIII).

Cu referire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal,

instanța de apel a asimilat concluzia primei instanțe, precum că obiectul material al

infracțiunii incriminate îl constituie documentele oficiale.

Respectiv, documentele întocmite de persoanele particulare, eliberate de

organizații comerciale, obștești sau nestatale nu pot fi considerate obiect material al

acestei componențe de infracțiune.

A mai reținut instanța de apel, că cererea nr. 2062 R/99 din 28 iunie 1999, depusă

din numele lui Solovienco Svetlana privitor la eliberarea certificatului de evaluare -

înstrăinare a apartamentului nr. xx, amplasat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, în care

Vartic Parascovia a semnat în locul solicitantului, este o cerere depusă din numele unei

34

persoane particulare, prin care se solicită eliberarea unui act oficial - certificatul de

evaluare a imobilului și a extrasului din Registrul bunurilor imobile.

Respectiva cerere a fost depusă în virtutea prevederilor art. art. 36 alin. (4) al Legii

cadastrului bunurilor imobile, iar deponentul și emitentul cererii nr. 2062 R/99 din

28 iunie 1999 este o persoană fizică particulară și respectiv, nu este un act public.

În privința segmentului dat, instanța de recurs a reținut, că instanța de apel, la fel

ca și prima instanță, eronat au interpretat noțiunea de document oficial care acordă

drepturi sau eliberează de obligații, or, doctrina juridică de specialitate elucidează, că

prin noțiune de „document oficial” se subînțeleg nu doar documentele eliberate de

autoritățile publice, dat și documentele prezentate autorităților publice.

Pe de altă parte, instanța de recurs a atestat și faptul, că instanța de apel și-a

întemeiat concluzia de respingere a apelului, inclusiv pe baza unor probe administrate

de către prima instanță, însă fără ca aceste probe să fie cercetate în instanța de apel.

În această ordine de idei, instanța de recurs a reținut, că deși instanța de apel a

considerat corectă soluția de achitare pronunțată de prima instanță, bazată inclusiv pe

declarațiile martorului Vartic Parascovia, la rândul său, instanța de apel nu a intrat în

esența mărturiilor depuse de aceasta, care a relatat, că „scopul de însușire a imobilului,

apartamentului nr. xx, amplasat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx ce aparținea în proprietate

lui Boicenco (Solovienco) Svetlana, îl avea Bajerean Vitalie, care îi promisese, că dacă va falsifica

cererea din numele lui Boicenco (Solovienco) Svetlana privind eliberarea certificatului despre

realizarea bunului imobil și Extrasul din Registrul bunurilor imobile pe apartamentul nr. xx,

amplasat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, atunci acesta îi va dărui ultimei un cadou de preț,

promisiune pe care însă nu a îndeplinit-o…” (f.d. 499-503 vol.IX).

Totodată, instanța de recurs a remarcat, că declarațiile martorului Vartic

Parascovia, nu au fost supuse examinării în cadrul ședințelor de judecată în instanța de

apel, cu toate că art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală prevede că, instanța de apel

nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă

ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost

consemnate în procesul-verbal.

În acest sens s-a relevat, că instanța de apel urma să verifice dacă, scopul

falsificării actelor depuse la OCT Chișinău din numele părții vătămate Boicenco

(Solovienco) Svetlana era vânzarea imobilului ce aparținea acesteia; faptul că Vartic

Parascovia a purces la falsificarea cererii prin care a solicitat eliberarea extrasului din

Registrul bunurilor imobile necesar înstrăinării apartamentului nr. xx, amplasat pe

adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, la îndemnul lui Bajerean Vitalie; faptul că anume

inculpații Bajerean Vitalie și Avornic Dumitru au avut beneficiu în rezultatul însușirii

apartamentului ce aparținea părții vătămate Boicenco (Solovienco) Svetlana.

Referitor la sustragerea bunurilor din apartamentul lui Boicenco (Solovienco) Svetlana,

instanța de asemenea a reținut soluția de achitare pronunțată de prima instanță,

menționând că o parte din bunurile invocate au fost găsite în apartamentul litigios, iar

o parte din bunuri inculpatul le-a întors părții vătămate la prima solicitare a organelor

de poliție. La acest capitol, instanța de apel a reținut că probele prezentate de către

partea acuzării: încheierea Judecătoriei sect. Rîșcani, mun. Chișinău din 22 aprilie 2002 (f.d.

35

29, 30, vol.I), cererea din 23 octombrie 2002, privind intentarea dosarului penal pentru

sustragerea bunurilor din apartament (f.d. 5, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 13 mai 2003 (f.d. 64, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 21 mai 2003 (f.d.

68-69, vol.I); recipisa privind restituirea parțială a bunurilor (f.d. 71, vol.I); recipisa privind

ridicarea anumitor bunuri din apartamentul nr. xx amplasat pe adresa bd. Xxxxx, mun. Xxxxx

de către partea vătămată Boicenco (Solovienco) Svetlana (f.d. 75-76, vol.I); procesul-verbal de

ridicare a obiectelor de la Boicenco (Solovienco) Svetlana (f.d. 36, vol.II), nu demonstrează

vinovăția inculpatului Bajerean Vitalie în săvârșirea faptelor incriminate, însă nu a

verificat minuțios și obiectiv fiecare probă separat sub toate aspectele, prin prisma

pertinenței, concludenței, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor.

În același timp, menținând soluția de achitare a primei instanțe, instanța de apel

nu a dat apreciere declarațiilor martorului Solovienco Valerian, fostul soț al părții

vătămate, care a relatat, că „odată, când copiii erau la el, l-a telefonat vecina și i-a comunicat,

că o grupă de persoane fărâmă ușa de la apartament în prezența polițistului. A rugat-o să îl

cheme pe Bajerean Vitalie la telefon, la care el a întrebat unde e „Sveta” și ce să facă cu

lucrurile…a doua zi a venit și a văzut că lacătul e schimbat…vecinii i-au spus că noaptea se

auzea gălăgie în apartament….apoi iar l-a telefonat vecina și i-a comunicat, că din apartament

se scot lucrurile. Când a venit în scară, a văzut numai gunoi, bucăți de carton rupt și ușa era

încuiată. În apartament mai erau lucruri personale ale copiilor, el a adus mașina de spălat model

„Bosh” și televizorul model „Sanyo”…În luna decembrie, împreună cu Boicenco (Solovienco)

Svetlana, Bajerean Vitalie, vecina și colaboratorii procuraturii au cercetat apartamentul. În

apartament nimic nu a rămas, în afară de mobila de perete, în odaia încuiată erau câteva cărți,

veselă stricată și jos la podea era cojocelul….Peste un timp, în prezența anchetatorului,

împreună cu o persoană au fost în apartamentul lui Bajerean și a văzut că se folosea de lucruri

ca a lui personale, parțial a încărcat lucrurile” (f.d. 146-149, vol.XIII).

Cu referire la episodul amenințării cu omor al părții vătămate Boicenco (Solovienco)

Svetlana de către inculpații Bajerean Vitalie și Avornic Dumitru.

Instanța de apel a reținut, că „prima instanță justificat a remarcat, că componența de

infracțiune dată este una material-formală și numai amenințarea cu omorul sau vătămarea

gravă a integrității corporale a sănătății poate forma acțiunea prejudiciabilă prevăzută de art.

155 Cod penal, iar celelalte tipuri de amenințare cu violență nu au relevanță în cazul infracțiunii

specificate în art. 155 Cod penal”.

La acest segment însă instanța de apel nu a pătruns în esența semnului calificativ

„amenințare cu omor”, or, doctrina juridică în privința acțiunii de amenințare cu omor

descrie acea acțiune, care constituie o formă a violenței psihice, ce presupune efectuarea

de către făptuitor a unui act de natură să inspire temere victimei, care o pune în situația

de a nu mai avea resursele psihice necesare pentru a rezista constrângerii.

Totodată, nu orice amenințare adresată unei persoane poate fi calificată conform

art. 155 Cod penal, însă concluzia despre forma concretă sub care se prezintă

amenințarea cu violența se înfăptuiește de pe urma examinării anumitor împrejurări,

cum ar fi: conținutul vorbelor, gesturilor, mimicii făptuitorului în momentul

amenințării; caracteristicile vulnerante ale mijloacelor de care se servește făptuitorul

36

pentru expunerea amenințării; forța fizică a făptuitorului; cunoașterea de către

făptuitor a unor tehnici speciale de luptă.

Astfel, instanța de apel urma să verifice dacă acțiunile inculpaților nu s-au

produs în asemenea împrejurări în care partea vătămată ar fi putut percepe

amenințarea ca pe una reală sau dacă din circumstanțele litigiului putea fi înțeleasă că

poate fi dusă la îndeplinire reieșind și din faptul, că inculpatul Avornic Dumitru, este

antrenor, membru al Comitetului Executiv al Federației de Lupte din Republica

Moldova (f.d. 44, vol.XII) sau din contra, incidentul s-a produs în condițiile „erupției

unor emoții a părților aflate în litigiu civil”.

La același aspect, pe lângă declarațiile părții vătămate Boicenco (Solovienco)

Svetlana, urmau a fi apreciate minuțios și declarațiile martorului Liubina Tatiana, care

a relatat că „Boicenco (Solovienco) Svetlana a venit la ea plângând deoarece Bajerean Vitalie o

amenința că o va arunca de la et. 12 și va incendia apartamentul dacă nu va achita procentele.

A rugat-o ca data viitoare să deschidă ușa, deoarece ușile sunt apropiate și să cheme poliția în

caz că va fi necesar, dacă își va realiza acțiunile sale. Atunci pentru prima dată la auzit pe

Bajerean Vitalie, vorbea cu ea cu un ton, cu presiune. Au fost două vizite, a doua oară la văzut”

(f.d. 115-119, vol.XIII).

Martorul Solovienco Vadim a declarat, că „Bajerean Vitalie o amenința pe mama sa,

lucru despre care știa și tatăl său, deoarece mama îl chemase în ajutor” (f.d. 136-138, vol.XIII).

Martorul Solovienco Valerian a declarat, că „Bajerean Vitalie a început să o amenințe

pe fosta sa soție, deoarece ultima trebuia să-i achite suma împrumutată și procentele. În legătură

cu aceasta soția îl rugase să fie prezent la o întâlnire cu Bajerean Vitalie în apartamentul ei.

Aceasta a fost aproximativ în septembrie 1999.

A venit la Boicenco (Solovienco) Svetlana și s-a dus în odaia vecină, a auzit tot ce s-a

petrecut în odaia de alături. A auzit cum au intrat 2 bărbați și au început a discuta cu Boicenco

(Solovienco) Svetlana cu voce ridicată.

Bajerean Vitalie cerea de la Boicenco (Solovienco) Svetlana procentele și suma gajului și

o întreba când o să întoarcă toată suma. A auzit amenințări în adresa acesteia cu răsplată fizică,

că o să fie aruncată peste balcon sau că o să-i organizeze incendiu..”(f.d. 146-154, vol.XIII).

La fel, martorul Iațiuc Irina a declarat, că „după ședința de judecată, de Boicenco

(Solovienco) Svetlana s-a apropiat Avornic Dumitru și i-a zis că dacă nu va înceta să scrie și în

continuare plângeri în judecată, apoi pe ea mult timp o vor căuta și nu o vor găsi. Fiindcă era

alături a auzit aceasta clar….După aceasta Boicenco (Solovienco) Svetlana plângea în hohote și

i-a comunicat că se teme, fiindcă Bajerean Vitalie și Avornic Dumitru o amenință cu răfuială

fizică..” (f.d. 39 vol.VI; 157-158, vol.XIII).

Rezumând cele menționate, instanța de recurs a constatat că, instanța de apel

urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirilor înaintate, să aprecieze conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor

probe sau respingerea altora.

a fost respins ca nefondat, apelul declarat de către avocatul Popescu Dorin, în interesele

37

inculpaților Bajerean Vitalie și Avornic Dumitru, împotriva sentinței Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău, din data de 09 februarie 2015.

Admis parțial apelul procurorului în Procuratura Rîșcani, mun. Chișinău, Cecan

Liudmila și casată sentința judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, din data de 09 februarie

2015, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului prevăzut pentru prima

instanță, după cum urmează:

Bajerean Vitalie Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 186 alin. (5), art. 190. alin. (5) și art. 190 alin. (4) Cod penal și i-a fost

stabilită pedeapsa după cum urmează:

- în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 7

ani;

- în baza art. 190. alin. (5) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 8

ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul prestării serviciilor legate de

tranzacțiile imobiliare, pe un termen de 4 ani;

- în baza art. 190 alin. (4) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 7

ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor, lui Bajerean Vitalie i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă

de închisoare pe un termen de 9 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

domeniul prestării serviciilor legate de tranzacțiile imobiliare, pe un termen de 4 ani.

În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumul

parțial, lui Bajerean Vitalie i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare,

pe un termen de 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul prestării

serviciilor legate de tranzacțiile imobiliare, pe un termen de 4 ani.

A fost încetat procesul penal în baza art. 155 și art. 361 alin. (2), lit. b), d) Cod

penal, în privința lui Bajerean Vitalie, din motivul expirării termenului prescripției

tragerii la răspundere penală.

În rest sentința a fost menținută.

8.1. În urma rejudecării cauzei instanța de apel a constatat că:

,,Inculpatul Bajerean Vitalie având scopul și intenția de a dobândi ilicit bunurile altei

persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, alcătuind un plan criminal, respectiv dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și

admițând în mod conștient survenirea acestora, a săvârșit infracțiunea de escrocherie în

următoarele circumstanțe.

Pe parcursul lunii septembrie a anului 2001, Bajerean Vitalie, fiind directorul ÎI

„Bajerean”, genul de activitate a căreia constituia oferirea serviciilor în domeniul tranzacțiilor

imobiliare, intermedierea tranzacțiilor imobiliare, oferirea creditelor bănești cu garanție etc.,

folosindu-se de lipsa educației juridice și necunoașterea aspectelor normative în acest domeniu

a obținut încrederea lui Gorneț Vasile, care i-a solicitat oferirea consultațiilor și acordarea

ajutorului metodic și practic în vederea procurării unui apartament, respectiv în schimbul

solicitărilor expuse de Gorneț Vasile, inculpatul Bajerean Vitalie a indicat, că va lua pe seama

sa căutarea unui apartament propus spre vânzare și va asigura condițiile de încheiere a

tranzacției oportune pentru ambele părți contractante, cât și dacă este cazul, acumularea actelor

38

necesare, completarea contractului, oficializarea și autentificarea acordului de vânzare-

cumpărare și înregistrarea acestuia, prin ce i-a inspirat încredere lui Gorneț Vasile.

Ulterior, în luna septembrie a anului 2001, Bajerean Vitalie, aflându-se în oficiul ÎI

„Bajerean”, amplasată pe adresa mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, 73, operând cu termeni și

expresii juridice specifice, la fel folosindu-se de lipsa educației juridice a cet. Gorneț Vasile,

abuzând de încrederea care a obținut-o anterior, în prealabil comunicându-i victimei că

semnarea acordului este destulă pentru transmiterea proprietății asupra bunului imobil, l-a

convins să semneze un contract-intenție cu cetățeanul - Istratii Igor, prin care părțile realmente

au convenit la încheierea în viitor a unui contract de vânzare-cumpărare, cu intermedierea lui

Bajerean Vitalie, care se prezenta drept garant al tranzacției imobiliare și care se instituia în

calitate de depozitar al sumei achitate de Gorneț Vasile, cu titlu de plată a costului

apartamentului nr. xx, situat pe adresa str. Xxxxx, mun. Xxxxx.

La fel, Bajerean Vitalie, urmărind scopul evitării oricăror suspecții în privința sa cât și

pentru a acoperi urmele infracțiunii a delegat un alt colaborator al ÎI „Bajerean” să semneze

acordul menționat.

Astfel, la 14 septembrie 2001, Gorneț Vasile, aflându-se în oficiul ÎI „Bajerean”, având

încredere în Bajerean Vitalie, considerându-l persoană responsabilă, fiind convins de

corectitudinea celor comunicate de ultimul a semnat acordul-intenție cu Istratii Igor datat cu

14 septembrie 2001 și considerându-l conform celor explicate de Bajerean Vitalie drept un

contract care produce efecte juridice prin care se transmite proprietatea bunului imobil, obiect

al acordului, ulterior a depus în beneficiul lui Bajerean Vitalie, bani în valoare de 7500 dolari

SUA, sumă menită să fie transmisă lui Istratii Igor drept prețul pentru apartamentul nr. xx,

situat pe adresa str. Xxxxx, mun. Xxxxx.

La rândul său Bajerean Vitalie, cu toate că în fapt urma să garanteze executarea voințelor

părților contractante, totodată cunoscând cu certitudine că contractul-intenție încheiat exprimă

voința reală a victimei, l-a înșelat și beneficiind de calitatea sa de garant și beneficiar al sumei

de bani oferite de Gorneț Vasile, neîndeplinindu-și obligațiile asumate, a însușit mijloacele

materiale respective și le-a folosit pentru sine, în scopuri personale, în rezultatul căruia părții

vătămate Gorneț Vasile i s-a cauzat o daună materială considerabilă în proporții mari în sumă

de 7500 dolari SUA, care conform cursului valutar mediu al BNM pentru luna septembrie 2001,

constituiau suma de 96493,5 lei.

Tot el, având scopul și intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin

înșelăciune și abuz de încredere, alcătuind un plan criminal, respectiv dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în

mod conștient survenirea acestora, a săvârșit infracțiunea de escrocherie, în următoarele

circumstanțe.

Pe parcursul lunii iunie a anului 1999, fiind directorul ÎI „Bajerean”, genul de activitate

a căreia constituia oferirea serviciilor în domeniul tranzacțiilor imobiliare, intermedierea

tranzacțiilor imobiliare, oferirea creditelor bănești cu garanție etc., folosindu-se de lipsa educației

juridice și necunoașterea aspectelor normative în acest domeniu de către victimă, a obținut

încrederea cet. Lupan Raisa, care i-a solicitat acordarea unui împrumut bănesc în valoare de

4900 dolari SUA, pe termen limitat, care conform cursului valutar mediu al BNM pentru luna

iunie 1999, constituia suma de 57521,59 lei, respectiv în schimbul împrumutului bănesc

39

inculpatul Bajerean Vitalie a indicat drept garanție a împrumutului, necesitatea gajării

apartamentului nr. xx, amplasat pe adresa str. Xxxxx, mun. Xxxxx, ce aparținea părții vătămate

cu drept de proprietate, comunicând totodată că va lua pe seama sa acumularea actelor necesare,

completarea contractului, oficializarea și autentificarea acordului de împrumut, și înregistrarea

gajului prin ce i-a inspirat încrederea lui Lupan Raisa.

Ulterior, la 16 iunie 1999, Bajerean Vitalie, aflându-se în incinta biroului notarial „Dorel

Musteață”, amplasat pe adresa mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, 73, operând cu termeni și

expresii juridice specifice, folosindu-se de lipsa educației juridice a cet. Lupan Raisa, abuzând de

încrederea care a obținut-o anterior, a convins-o să semneze un contract de vânzare-cumpărare

a imobilului nominalizat, indicând că actul respectiv va purta un caracter fictiv și că nu este o

altă procedură pentru înregistrarea și oficializarea împrumutului bănesc cu gaj imobiliar și acest

acord este unicul și cel mai oportun pentru garantarea împrumutului.

Tot în aceeași zi și în același loc, Lupan Raisa, care având încredere în Bajerean Vitalie,

considerându-l drept o persoană responsabilă, fiind convinsă de corectitudinea celor comunicate

de ultimul, a semnat contractul de vânzare-cumpărare datat cu 16 iunie 1999, autentificat de

notarul Musteață Dorel și înregistrat cu nr. 1188, considerându-l drept un contract fictiv și

menit de a asigura garantarea împrumutului bănesc solicitat de la Bajerean Vitalie.

La rândul său Bajerean Vitalie, în pofida faptului că realmente a încheiat un alt acord cu

partea vătămată Lupan Raisa, cunoscând cu certitudine că contractul de vânzare-cumpărare

încheiat nu exprimă voința reală a ultimei, a înșelat-o și beneficiind de calitatea de proprietar

oferită prin contractul nominalizat, ulterior la 05 octombrie 2000 a vândut apartamentul nr. xx,

situat pe adresa str. Xxxxx, mun. Xxxxx altei persoane, iar banii obținuți de pe urma realizării

bunului imobil i-a însușit și folosit pentru sine, în scopuri personale, în rezultatul căruia părții

vătămate Lupan Raisa i-a fost cauzată o daună materială considerabilă, echivalent al costului

apartamentului la momentul autentificării contractului de vânzare-cumpărare, și anume în

valoare de 45036 lei - conform prețului stabilit de OCT Chișinău, la momentul respectiv”.

Prin acțiunile sale intenționate, inculpatul Bajerean Vitalie a comis infracțiunea

prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, individualizată prin ,,escrocherie, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere, cu cauzarea de daune în

proporții deosebit de mari”.

,,Tot el, prin înțelegere prealabilă cu Avornic Dumitru, intrând în cârdășie criminală și

cu Vartic Parascovia, în privința căreia a fost dispusă liberarea de răspundere penală în legătură

cu expirarea termenului prescripției de tragere la răspundere penală, care activa în calitate de

registrator la Organul Cadastral Teritorial din mun. Chișinău, fapt care era cunoscut ambilor,

și care conform Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, fiind

persoană cu funcție de răspundere, care era în drept să examineze documentele ce confirmă

drepturile și să decidă asupra înregistrării bunului imobil și a drepturilor asupra lui, să opereze

modificări în planul cadastral și/sau geometric, să efectueze și să rectifice înscrieri în Registrul

bunurilor imobile în modul stabilit, respectiv împreună cu aceasta alcătuind un plan de

falsificare a actelor eliberate de OCT Chișinău asupra imobilului ap. xx, amplasat pe adresa bd.

Xxxxx, mun. Xxxxx și urmărind scopul sustragerii avutului proprietarului prin înșelăciune și

abuz de încredere, Bajerean Vitalie împreună cu Avornic Dumitru, au însușit imobilul

menționat în condiția în care Bajerean Vitalie pe parcursul lunii iunie a anului 1999, fiind

40

directorul ÎI „Bajerean”, genul de activitate a căreia constituia oferirea serviciilor în domeniul

tranzacțiilor imobiliare, intermedierea tranzacțiilor imobiliare, oferirea creditelor bănești cu

garanție etc., folosindu-se de lipsa cunoștințelor juridice și necunoașterea aspectelor normative

în acest domeniu de către partea vătămată, a obținut încrederea lui Solovienco Svetlana, care i-

a solicitat acordarea unui împrumut bănesc în valoare de 6500 dolari SUA, pe termen limitat,

care conform cursului valutar mediu al BNM pentru luna iunie 1999, constituia suma de

76304,15 lei.

În schimbul împrumutului bănesc, Bajerean Vitalie a indicat drept garanție a

împrumutului, necesitatea gajării apartamentului nr. xx, situat pe adresa bd. Xxxxx, mun.

Xxxxx, ce aparținea părții vătămate cu drept de proprietate, comunicând totodată că va lua pe

seama sa acumularea actelor necesare, completarea contractului, oficializarea și autentificarea

acordului de împrumut și înregistrarea gajului, prin ce i-a inspirat încrederea lui Solovienco

Svetlana.

Ulterior, la 08 iulie 1999, Bajerean Vitalie în scopul realizării planului său infracțional

și continuându-și activitatea criminală, împreună cu Avornic Dumitru, aflându-se în biroul

notarului Musteață Dorel, amplasat pe adresa mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, 73, Bajerean

Vitalie operând cu termeni și expresii juridice specifice, la fel folosindu-se de lipsa cunoștințelor

juridice a părții vătămate Solovienco Svetlana, abuzând de încrederea care a obținut-o anterior,

au convins-o să semneze un contract de vânzare-cumpărare a imobilului sus-nominalizat,

indicând că actul respectiv va purta un caracter fictiv și că nu este o altă procedură pentru

înregistrarea și oficializarea împrumutului bănesc cu gaj imobiliar și acest acord este unicul și

cel mai oportun pentru garantarea împrumutului.

Tot în aceeași zi și în același loc, Solovienco Svetlana, având încredere în Bajerean Vitalie,

considerându-l drept o persoană responsabilă, fiind convinsă de corectitudinea celor comunicate

de ultimul, a semnat contractul de vânzare-cumpărare datat cu 08 iulie 1999, autentificat de

notarul Musteață Dorel și înregistrat cu nr. 1188, considerându-l drept un contract fictiv și

menit de a asigura garantarea împrumutului bănesc solicitat de la Bajerean Vitalie.

La rândul său, Bajerean Vitalie împreună cu Avornic Dumitru, în pofida faptului că la

momentul dat au încheiat un alt acord cu victima, Solovienco Svetlana, totodată cunoscând cu

certitudine că contractul de vânzare - cumpărare încheiat nu exprimă voința reală a ultimei, au

înșelat-o și beneficiind de calitatea de proprietari, adică coproprietari ai apartamentul nr. xx,

fiecare deținând 50 % din cota parte a acestuia, l-au însușit pentru sine și în rezultat, cauzând

părții vătămate Solovienco Svetlana un prejudiciu material în proporții mari, în sumă de 76 304,

15 lei”.

Prin acțiunile sale intenționate, inculpatul Bajerean Vitalie a comis infracțiunea

prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, individualizată prin ,,escrocherie, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere, cu cauzarea de daune în

proporții deosebit de mari”.

,,Inculpatul Bajerean Vitalie intrând în cârdășie criminală cu Vartic Parascovia Vasile,

care activând în calitate de registrator la Organul Cadastral Teritorial din mun. Chișinău și

conform Legii cadastrului bunurilor imobile din 25 februarie 1998 sub nr. 1543, fiind ca

persoană cu funcții de răspundere, care este în drept să examineze documentele ce confirmă

drepturile și să decidă asupra înregistrării bunului imobil și a drepturilor asupra lui, să opereze

41

modificări în planul cadastral și/sau geometric, să efectueze și să rectifice înscrieri în registrul

bunurilor imobile în modul stabilit, respectiv împreună cu aceasta alcătuind un plan de

falsificare a actelor eliberate de OCT Chișinău asupra imobilului ap. xx, situat pe bd. Xxxxx,

mun. Xxxxx și urmărind scopul sustragerii a avutului proprietarului prin înșelăciune și abuz

de încredere Bajerean Vitalie Ion, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale.

Prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea acestor

urmări, a însușit imobilul menționat în următoarele circumstanțe: Bajerean Vitalie pe parcursul

lunii iunie anului 1999, fiind directorul întreprinderii Individuale „Bajerean”, genul de

activitate a căreia constituia oferirea serviciilor în domeniul tranzacțiilor imobiliare,

intermedierea tranzacțiilor imobiliare, oferirea creditelor bănești cu garanție etc, folosindu-se de

lipsa cunoștințelor juridice și necunoașterea aspectelor normative în acest domeniu a obținut

încrederea cet. Solovienco (ulterior Boicenco ) Svetlana, care i-a solicitat darea unui împrumut

bănesc în valoare de 6500 dolari SUA pe un termen limitat. în schimbul împrumutului bănesc

Bajerean Vitalie a indicat, drept garanție a împrumutului, necesitatea gaj arii apartamentului

nr. xx, situat pe bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, ce aparține victimei cu drept de proprietate,

comunicând, totodată că va lua pe seama sa acumularea actelor necesare, completarea

contractului, oficializarea și autentificarea acordului de împrumut, și înregistrarea gajului, prin

ce i-a inspirat încrederea lui Solovienco Svetlana.

Ulterior la data de 08 iulie 1999, Bajerean Vitalie, aflându-se în biroul notarului Dorel

Musteață, pe adresa mun. Chișinău bd. Ștefan cel Mare 73, operând cu termeni și expresii

juridici specifici, la fel folosindu-se de lipsa cunoștințelor juridice a lui Solovienco Svetlana,

abuzând de încrederea care a obținut-o anterior, a convins-o să contrasemneze un contract de

vânzare-cumpărare a imobilului sus-nominalizat, indicând că actul respectiv va purta un

caracter fictiv și că nu este o altă procedură pentru înregistrarea și oficializarea împrumutului

bănesc cu gaj imobiliar și acest acord este unicul și cel mai oportun pentru garantarea

împrumutului.

Tot în aceiași zi în același loc, Solovienco Svetlana, având încredere în Bajerean Vitalie,

considerându-1 drept o persoană responsabilă, fiind convinsă de corectitudinea celor comunicate

de ultimul, a semnat contractul de vânzare-cumpărare din 08 iulie 1999 autentificat de notarul

Dorel Musteață și înregistrat cu nr. 1188, considerându-1 drept un contract fictiv și menit de a

asigura garantarea împrumutului bănesc solicitat de la Bajerean Vitalie. La rândul său, Bajerean

Vitalie, în pofida faptului că la momentul dat a încheiat un alt acord cu victima Solovienco

Svetlana, totodată cunoscând cu certitudine că contractul de vânzare - cumpărare încheiat nu

exprimă voința reală a ultimei, a înșelat-o și beneficiind de calitatea de proprietar, a însușit

pentru sine apartamentul nr. xx, situat pe bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, în rezultat cauzându-i cet.

Solovienco Svetlana un prejudiciu material în proporții deosebit de mari, echivalent al costului

apartamentului la momentul autentificării contractului vânzare-cumpărare, și anume conform

informației Bursei Imobiliare sub nr. 13/02 -98/01, din 22 ianuarie 2008, valoarea medie de piață

unui apartament cu trei odăi situat pe adresa menționată cu suprafața totală de 62,10 m, inclusiv

locativă de 39,3 m, situat la etajul nouă a unui bloc locativ cu 9 etaje la data de 01 iulie 1999 a

constituit suma de 130000 lei.

În același timp, Vartic Parascovia la data de 28 iunie 1999 având la examinare cererea

sub nr. 2062 R/99 din data sus numită din numele Solovienco Svetlana, și materialele anexate

42

la cerere privitor la eliberarea certificatului de evaluare - înstrăinare a ap. xx, situat pe bl. Xxxxx,

mun. Xxxxx, stabilind că lipsește în cererea indicată semnătura solicitantului, respectiv știind

cu certitudine că cererea dată a fost depusă de către directorul întreprinderii Individuale

„Bajerean”, adică Bajerean Vitalie, Vartic Parascovia, abuzând de putere și folosindu-se

intenționat de situația de serviciu, având interes material și personal a făcut înscrieri în cererea

dată și anume s-a semnat în locul solicitantului, adică intenționat introducând date vădit false

în documentul oficial „cerere”, după care a decis înregistrarea și eliberarea certificatului cu

privire la valoarea bunului imobil asupra ap. xx, situat pe bd. Xxxxx, mun. Xxxxx din 01 iulie

1999 sub nr. 2062 R/99 și a extrasului din registrul bunurilor imobile pe același apartament din

aceiași dată pentru efectuarea acțiunilor juridice, adică înstrăinare, care ulterior, în urma

acțiunilor ilegale a Vartic Parascovia, inculpatul Bajerean Vitalie primind acest certificat și

extras din OCT mun. Chișinău, care știind cu certitudine că sunt confecționate ilegal, adică

falsificate, li-a deținut și folosit la prezentarea acestora notarului Dorel Musteață în condițiile

sus relatate și prin înșelăciune a înstrăinat ap. xx, de pe bl. Xxxxx, mun. Xxxxx în

circumstanțele indicate, ce aparține cet. Solovienco Svetlana, în rezultatul căruia ultimei i s-a

cauzat o daună materială considerabilă și în proporții deosebit de mari în sumă totală de 130000

lei, care a fost soldată cu urmări grave”.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, inculpatul Bajerean Vitalie a comis

infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2), lit. b). d) Cod penal al RM, individualizată

prin „confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau

eliberează de obligații, săvârșite de două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții

deosebit de mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice sau juridice”.

,,Inculpatul Bajerean Vitalie, fiind în înțelegere prealabilă cu Vartic Parascovia, care

activa în calitate de registrator la Organul Cadastral Teritorial din mun. Chișinău, fapt care era

cunoscut ambilor, și care conform Legii cadastrului bunurilor imobile din 25 februarie 1998 sub

nr. 1543, Vartic Parascovia Vasile fiind ca persoană cu funcții de răspundere, care.este în drept

să examineze documentele ce confirmă drepturile și să decidă asupra înregistrării bunului imobil

și a drepturilor asupra lui, să opereze modificări în planul cadastral și/sau geometric, să efectueze

și să rectifice înscrieri în registrul bunurilor imobile în modul stabilit, respectiv împreună cu

aceasta alcătuind un plan de falsificare a actelor eliberate de OCT Chișinău asupra imobilului,

ap. xx, situat pe bl. Xxxxx, mun. Xxxxx, care aparținea în proprietate privată Solovienco

Svetlana și urmărind scopul sustragerii a avutului proprietarului prin înșelăciune și abuz de

încredere Bajerean Vitalie, împreună cu Avornic Dumitru, au însușit imobilul menționat, adică

devenind ilegal proprietari coproprietarii acestuia, în urma încheierii fictive și prin înșelăciune

a contractului de vânzare-cumpărare din 08 iulie 1999, autorizat notarial.

Ulterior în luna august 2002, Bajerean Vitalie continuându-și activitatea criminală,

respectiv având acces liber în ap. xx, situat pe bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, inclusiv având intenție

directă și scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în perioada numită aflându-se în imobilul

dat a sustras pe ascuns bunurile aflate în acest apartament, care aparțineau părții vătămate

Solovienco Svetlana și anume: mobilă, veselă, îmbrăcăminte, aparataj electric și alte bunuri după

cum urmează: 3 covoare cu dimensiunile 2x3 metri, la prețul de 1500 lei fiecare, în sumă totală

de 4500 lei; mașina de spălat „Aurica”, la prețul de 400 lei; pat - divan și 2 fotolii, la prețul de

43

7.000 lei; set de mobilă, la prețul de 28.000 lei; televizor „Sanio”, la prețul de 2.600 lei; mașină

de spălat „Bosh”, la prețul de 7.700 lei; 3 plafoane, la prețul de 1.680 lei; 2 lămpi de perete, la

prețul de 560 lei; tablou, la prețul de 1.680 lei; tablou, la prețul de 100 lei; 2 tablouri, la prețul

de 50 lei; măsuțe pentru reviste, la prețul de 700 lei; noptieră, la prețul de 600 lei; bucătărie

poloneză, la prețul de 11200 lei; draperie, la prețul de 2100 lei; draperie, la prețul de 700 lei; 15

ghiveciuri pentru flori, la prețul de 225 lei; palmier, la prețul de 700 lei; pătură, la prețul de

1680 lei; pătură, la prețul de 380 lei; 5 perne, la prețul de 500 lei; plapumă, la prețul de 1500 lei;

plapumă, la prețul de 600 lei; 3 vaze de cristal, la prețul de 10500 lei; garnitură pentru mobilă

moale „covor, huse pentru fotolii”, la prețul de 2100 lei; set de veselă pentru ceai (Germania)

pentru 6 persoane, la prețul de 8120 lei; set de veselă pentru cafea pentru 6 persoane, la prețul

de 4200 lei; set de veselă pentru 6 persoane, din Japonia, la prețul de 11200 lei; pahare pentru

vin „Bohemia”, la prețul de 1400 lei; pahare pentru vin, la prețul de 1300 lei; 6 pahare de cristal,

la prețul de 1400 lei; pocale albe de sticlă, la prețul de 1400 lei; căni de porțelan, 10 buc, la prețul

de 1400 lei; pahare 12 buc, la prețul de 80 lei; pahare colorate 10 buc, la prețul de 25 lei; vază

albastră, la prețul de 240 lei; set de furculițe de argint (12 buc), la prețul de 700 lei; set de

lingurițe de argint (7 buc), la prețul de 2800 lei; set de veselă din cupru - nichel, (12 buc), la

prețul de 1800 lei; set de lingurițe și furculițe, la prețul de 1400 lei; 2 paturi și o noptieră, la

prețul de 800 lei; 2 plapume de lină de cămilă, la prețul de 800 lei; televizor „Горизонт”, la

prețul de 100 lei; set de cratițe „Zepter”, la prețul de 9300 lei; vaze de cristal, 1 cristal plus

argint, bombonieră încrustată cu argint, la prețul de 8960 lei; polonic de argint (lucru manual),

la prețul de 6000 lei; papuci (botnic) negre, la prețul de 700 lei; sacou, la prețul de 150 lei; 320

cearșafuri pentru copii (11 lei fiecare), la prețul de 3500 lei; 3 raioane de postav, la prețul de

4500 lei; cazan pentru încălzire autonomă, la prețul de 1750 lei; 8 seturi de albituri, la prețul de

2.800 lei; 53.6 scaune germane, la prețul de 1800 lei; 2 scurte de piele (una pentru dame, una

pentru bărbați), la prețul de 4200 lei; cojocel (Цигейка), la prețul de 3000 lei; cojocel cu blană,

la prețul de 300 lei; bibliotecă (mai multe cărți), la prețul de 1000 le; biblie ilustrată, la prețul de

700 lei; 10 prosoape franjuri „дружба”, la prețul de 1400 lei; 70 prosoape franjuri (махровый),

la prețul de 2000 lei; 4 plapume franjuri, la prețul de 1200 lei; cuvertură, la prețul de 182 lei;

mașină automată de cusut „чайка”, la prețul de 500 lei; 6 lingurițe din aur, la prețul de 8000

lei; cuptoraș cu microunde „Samsung”, la prețul de 4900 lei; combină de bucătărie, la prețul de

7000 lei; set de veselă din lemn „Hohloma" хохлома, la prețul de 600 lei; tava 2 buc, „хохлома”,

la prețul de 800 lei; panou „хохлома", la prețul de 900 lei; ghemuri de ațe 300 buc, la prețul de

900 lei; 6 farfurioare, din Cehia, la prețul de 800 lei; 6 farfurii adînci, la prețul de 1200 lei;

farfurii, la prețul de 2100 lei; postav, la prețul de 3000 lei; postav pentru prosoape, la prețul de

1500 lei; climatizator, la prețul de 500 lei; aspirator „de logi”, la prețul de 1260 lei; casetofon

„Pupcm”, la prețul de 1260 lei; frigider, la prețul de 500 lei; reviste pentru croșetare, la prețul

de 250 lei; lădiță cu argint, la prețul de 500 lei; cercei de argint, la prețul de 250 lei; lănțișoare

de argint 2 buc, la prețul de 800 lei; cercei și inele de argint, la prețul de 500 lei; torșer, la prețul

de 560 lei; prelungitor 3 buc, la prețul de 75 lei; telefon „Русь”, la prețul de 1.000 lei; telefon cu

disc, la prețul de 160 lei; rochie verde, la prețul de 150 lei; masă pentru bucătărie, la prețul de

400 lei; scînduri 4 buc, la prețul de 400 lei; set de pahare pentru coniac (servis) pentru 12

persoane, la prețul de 1400 lei; set de pahare pentru coniac (servis) pentru 24 buc, la prețul de

2000 lei; cizme din Franța (noi), la prețul de 700 lei; măsuță de scris, la prețul de 300 lei; aragaz

44

cu 2 poziții, la prețul de 500 lei; panou din lemn, la prețul de 300 lei; scară mobilă, la prețul de

120 lei; 3 ciocane, la prețul de 100 lei; topor, la prețul de 50 lei; ferestraie (3) buc, la prețul de 50

lei; clește plus perii, la prețul de 100 lei; 2 pulovere, la prețul de 500 lei; set pentru scrumbie (6

buc), la prețul de 150 lei; 4 casete video, la prețul de 120 lei; cuțite de bucătărie din argint (6

buc), la prețul de 3000 lei, apoi cu bunurile sustrase s-a ascuns de la fața locului într-o direcție

necunoscută, în așa fel cauzând părții vătămate o daună materială în proporții considerabile și

în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 231400 lei”.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, inculpatul Bajerean Vitalie Ion a comis

infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (5) Cod penal, individualizată prin ,,furt, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzare de daune în proporții deosebit de

mari”.

,,Tot el, inculpatul Bajerean Vitalie, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea

acestora, a comis amenințarea cu omor și cu vătămarea gravă a integrității corporale și a

sănătății lui Solovienco Svetlana și a membrilor familiei ei, Bajerean Vitalie, fiind în cârdășie

criminală Vartic Parascovia, care activa în calitate de registrator la Organul Cadastral Teritorial

din mun. Chișinău, fapt care era cunoscut ambilor, și care conform Legii cadastrului bunurilor

imobile din 25 februarie 1998 sub nr. 1543, Vartic Parascovia fiind ca persoană cu funcții de

răspundere, care este în drept să examineze documentele ce confirmă drepturile și să decidă

asupra înregistrării bunului imobil și a drepturilor asupra lui, să opereze modificări în planul

cadastral și/sau geometric, să efectueze și să rectifice înscrieri în registrul bunurilor imobile în

modul stabilit, respectiv împreună cu aceasta alcătuind un plan de falsificare a actelor eliberate

de OCT Chișinău asupra imobilului ap. xx, situat pe bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, care aparținea în

proprietate privată cet. Solovienco Svetlana și urmărind scopul sustragerii a avutului

proprietarului prin înșelăciune și abuz de încredere, Bajerean Vitalie cu Avornic Dumitru, au

însușit imobilul menționat, adică devenind ilegal proprietarii /coproprietarii/ acestuia, în urma

încheierii fictive și prin înșelăciune a contractului de vânzare - cumpărare din 08 iulie 1999,

autorizat notarial.

Ulterior, Bajerean Vitalie cunoscând că a comis infracțiune și că partea vătămată

Solovienco Svetlana a depus multiple plângeri la diferite organe de drept și statale, referitor la

acțiunile ilegale ale acestuia, în care solicita tragerea ultimului la răspundere penală, respectiv

Bajerean Vitalie continuîndu-și activitatea criminală, având scopul și intenția de a o intimida

pe victimă pentru a-și retrage cererile depuse în privința lui, inclusiv având scopul de a o

amenința cu răfuială fizică și omor, pentru atingerea planului său criminal, la data de 04 mai

2004, aproximativ între orele 10:00 -12:00 min., prin intermediul telefonului a telefonat-o pe

Solovienco Svetlana la domiciliu pe nr. de tel. 49-47-62, în rezultatul căruia a amenințat-o

verbal pe ultima cu răfuială fizică și omor, inclusiv și pe membrii familiei ei, adică amenințând

cu moartea și pe doi copii ai acesteia. În rezultatul acestor amenințări cet. Solovienco Svetlana

s-a speriat, fiindu-i frică de realizarea acestora, respectiv temându-se de integritatea vieții sale

și a copiilor săi, adică percepând psihologic existența reală a realizării acestor amenințări”.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, inculpatul Bajerean Vitalie a comis

infracțiunea prevăzută de art. 155 Cod penal, individualizată prin „amenințarea cu omor,

ori vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății”.

45

În continuare, instanța de apel s-a expus pe marginea fiecărei fapte infracționale

comise de către inculpatul Bajerean Vitalie, cât și pe faptele incriminate lui Avornic

Dumitru, descriind probatoriul administrat și analiza acestuia.

Pe faptul însușirii prin înșelăciune a bunurilor părții vătămate Gorneț Vasile.

Necătând la faptul că inculpatul Bajerean V. nu a recunoscut vina, instanța de

apel a considerat că vina acestuia de comiterea însușirii prin înșelăciune a banilor părții

vătămate Gorneț Vasile, a fost demonstrată integral prin următoarele probe: -

declarațiile părții vătămate Gorneț Vasile; declarațiile martorilor Primac Alexandru,

Istrati Igor și Lambantu Ion; contractul de intenție din 14.09.2001; extrasul din registrul

Bunurilor imobile; contractul de achitare a arvunei din 14.08.2001.

Rezumând probatoriul dat, instanța de apel a constatat, că vina inculpatului

Bajerean V. a fost demonstrată integral, în contextul dat, fiind clar că nemijlocit cele

relatate de către inculpat, constituie doar o poziție de apărare a acestuia, de rând cu

argumentele invocate de către apărătorul Popescu D.

Sub aspectul dat, instanța de apel a reiterat, că probatoriul administrat la caz,

arată clar că partea vătămată Gorneț Vasile s-au bazat pe încrederea inculpatului

Bajerean V., transferând acestuia prețul integral pentru apartamentul nr. xx, din str.

Xxxxx, mun. Xxxxx, conform contractului de intenții, pe de altă parte Bajerean V.,

proprietarul legal al apartamentului a transmis inculpatului cheile de la apartament și

actele asupra imobilului dat, tot odată apartamentul fiind liber de oricare grevări, însă,

inculpatul Bajerean V. sub diverse pretexte, invocând în mod neîntemeiat existența

datoriilor la serviciile comunale, în contextul în care și martorul Istrati Igor, a relatat că

pentru serviciile comunale s-a achitat o parte din suma de bani, mai mult ca atît

existența datoriilor la serviciile comunale nu împiedică încheierea contractului, cu atât

mai mult că inculpatul Bajerean V. s-a eschivat nu doar de la acordarea intermedierii

pentru perfectarea contractului de vânzare-cumpărare la notar, dar și nu a acumulat

actele necesare în vederea înstrăinării imobilului în termenul stabilit de contractul de

intenție, și nici nu a transmis banii încasați în sumă de 7500 dolari lui Istrati Igor.

Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate alegațiile apărării de referință la

faptul că instanța de fond ar fi făcut o apreciere eronată a probelor administrate, și că

nu s-ar fi indicat că 7500 dolari SUA, ar fi fost însușiți de către Bajerean V., or, partea

vătămată Gorneț Vasile, a declarat fiind audiat în ședința instanței de fond, declarații

confirmate de către acesta în ședința instanței de apel, că s-au înțeles cu Bajerean V. de

a cumpăra apartamentul și a semnat contractul de intenție, iar Bajerean V. i-a spus să

aducă 7000 dolari în firmă și după aceasta fac contract de vânzare-cumpărare. Primac

Alexandru i-a dat cheile de la apartament și i-a spus că poate să facă reparației, dar cu

datoriile se va clarifica el. Bani la firmă au adus 7500 dolari costul vânzării

apartamentului și i-a spus lui Primac Alexandru să meargă să încheie contractul de

vânzare-cumpărare, la care acesta i-a spus că nu a primit nici un ban. Bajerean V. a spus

că banii i-a transferat lui Primac Alexandru, nu lui Istrati Igor.

Mai mult ca atât, inducerea în eroare a pătimitului reiese și din faptul că pătimitul

a descris că în anul 2007 s-au întâlnit cu Primac Alexandru și Istrati Igor și s-au înțeles

să le dea 30 000 dolari, s-au dus la notar la Botanica unde a fost înregistrat contractul

46

de vânzare-cumpărare. La firma lui Bajerean V. a transmis 7500 dolari, în mai sau iunie

Confirmative relatărilor părții vătămate Gorneț Vasile sunt și relatările

martorului Primac Alexandru, care a menționat că a fost încheiat contractul de intenții

și s-a achitat arvuna de aproape 8000 dolari SUA. Primac Alexandru a propus să-i dea

avansul lui Istrati Igor, dar Gorneț Vasile a spus că prima dată î-1 vede și lasă banii la

firmă. Ei l-au informat că apartamentul are multe datorii la serviciile comunale. După

aceasta s-a început tergiversarea și ei așa și nu au oformat apartamentul, deoarece cu

proprietarul Istrati Igor nimeni nu s-a achitat. Din câte cunoaște, soția lui Gorneț Vasile

a pus banii lui Bajerean V. pe masă. Ulterior, i-a vândut lui Gorneț Vasile apartamentul

cu 30 000 dolari.

De altfel, și martorul Istrati Igor a relatat că după evacuarea foștilor proprietari a

luat act de la ÎMGFL, s-a adresat la Bajerean V. ca să vândă apartamentul și i-a dat

cheile. Bajerean V. a găsit un cumpărător, s-au întâlnit dar nu avea un certificat de la

ÎMGFL cu privire la datorii. Documentele pe apartament erau la Bajerean V. și el a

primit banii. Prețul pentru apartament era de 8000-9000 dolari SUA. Gorneț Vasile a

achitat acești banii firmei lui Gorneț Vasile, dar nu i-a achitat lui banii, deoarece nu avea

certificatul de la ÎMGFL. Imediat după transmiterea banilor Gorneț Vasile s-a instalat

în apartament, iar Istrati Igor s-a adresat în judecată privind excluderea datoriilor. A

adus copia hotărârii lui Bajerean V. și i-a propus să încheie contractul, dar Bajerean V.

tot amâna pe 2-4 luni. Apoi a luat documentele de la Bajerean V.

Așa dar, instanța de apel a relevat, că în situația de față, este evident demonstrată

intenția inculpatului de abuz de încrederea părții vătămate Gorneț Vasile, datorită

nemijlocit faptului că acesta deținea întreprinderea care se ocupa cu oformarea actelor

pentru procurarea bunurilor imobile, precum și datorită invocării diverselor motive

pentru a tergiversa neîntemeiat încheierea contractului de vânzare-cumpărare a

apartamentului nr. xx, din str. Xxxxx, mun. Xxxxx, cu atât mai mult că pătimitul Gorneț

Vasile a reiterat că a transmis banii inculpatului Bajerean V., iar martorul Istrati Igora

menționat că lui nu i s-au transmis careva sume de bani.

Tot aici, instanța de apel a reiterat și faptul că conform contractului de intenție

din 14 septembrie 2001, încheiat între Gorneț Vasile și Istrati Igor, cu participarea

intermediarului ÎI „Bajerean”, în persoana inculpatului Bajerean V. a semnat contractul

dat, conform clauzelor cărora imobilul din str. Xxxxx ap. xx urma să fier înstrăinat lui

Gorneț Vasile contra sumei de 7500 dolari, nu mai târziu decât 12 noiembrie 2001,

intermediarul urmând ca în termen de 12 zile să pregătească actele necesare pentru

vânzare-cumpărare.

Mai mult ca atât, conform contractului de achitare a arvunei din 14 august 2001,

Gorneț Parascovia a transmis ÎI „Bajerean”, în persoana lui Bajerean V. suma arvunei

de 200 dolari, iar în câteva zile partea vătămată Gorneț Vasile cu soția sa Gorneț

Parascovia au transmis în contabilitatea firmei ÎI „Bajerean” încă 7300 dolari, fapt care

nu este contestat de către inculpat.

Așa dar, instanța de apel constată că este neîntemeiat și argumentul invocat de

către inculpatul Bajerean V., privind imposibilitatea încheierii contractului de vânzare-

47

cumpărare a apartamentului nr. xx, din str. Xxxxx, mun. Xxxxx, pe motivul existenței

datoriilor la serviciile comunale și existența de careva grevări, sub formă de interdicții,

or, conform extrasului din registrul Bunurilor imobile a apartamentului sus-indicat,

acesta aparținea cu drept de proprietate lui Istrati Igor din data de 09 octombrie 1996,

și la momentul vizat era liber de grevări.

Reiterând aspectele expuse, instanța de apel a exclus careva dubii, sau neclarități,

care ar putea pune la îndoială vinovăția inculpatului Bajerean V., astfel că alegațiile,

atât ale inculpatului, cât și ale apărătorului acestuia, urmează a fi privite drept o formă

de apărare, inventată în scopul eludării sancțiunii penale pentru fapta infracțională

comisă.

Necătând la faptul că inculpatul Bajerean V. nu a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate, instanța de apel a considerat că vina acestuia de comiterea

infracțiunii de escrocherie în privința părții vătămate Lupan Raisa este adeverită

integral prin următoarele probe: declarațiile părții vătămate Lupan Raisa; declarațiile

martorilor Caraiane Anastasia, Cazacu Dorin, Donțov Alexandr, Lupan Alexandru,

Avram Nina, Dorel Mustață; cererea depusă la data de 23 aprilie 2003; contractul de

vânzare-cumpărare din 16 iunie 1999; răspunsurile ÎM ,,Infocom”.

Așa dar, rezumând probatoriul, administrat și analizat supra, instanța de apel a

notat că acestea sunt suficiente pentru a costata vinovăția inculpatului Bajerean V.,

astfel că a considerat neavenite alegațiile inculpatului, cât și ale apărătorului acestuia,

precum că datoria ar fi fost restituită părții vătămate Lupan Raisa, cât și alte argumente

privind aprecierea probelor administrate.

În sensul dat, instanța de apel a reiterat că nu pot fi reținute argumentele

inculpatului și a apărătorului acestuia, de referință la faptul că declarațiile părții

vătămate urmează a fi apreciate critic, în contextul, în care Lupan Raisa a reiterat cele

menționate în ședința instanței de fond și fiind audiată în ședința instanței de apel,

unde a relatat că a restituit lui Bajerean V. banii în sumă de 4900 dolari SUA. A vrut să

facă un bine unei cunoștințe și a luat suma în împrumut. Suma de 4900 dolari SUA,

Bajerean V. i-a dat-o ca împrumut și atunci a crezut că este un contract fictiv de vânzare-

cumpărare, așa a înțeles la acel moment, deoarece a fost impusă să scrie că se dezice de

apartament. Apartamentul era ca obiect al gajului, dar nu a cunoscut că vinde acest

apartament, nu a fost informat de către Bajerean V. S-a adresat la poliție deoarece

veneau la ea acasă pentru a o evacua. Împrumutul l-a luat în anul 1999, dar executorul

judecătoresc a venit în anul 2002. În fiecare lună se întâlnea cu Bajerean V. și în

transmitea bani, în total i-a transmis acestuia suma de 4900 dolari SUA. Donțov

alexandru a venit la ea acasă în anul 2001 și urma să îi dea suma de 300 dolari SUA. La

întâlniri Avornic D. nu a participat și nu l-a cunoscut pe acesta.

În cazul dat, instanța de apel a notat că latura subiectivă a infracțiunii de

escrocherie, s-a realizat nemijlocit prin intenția directă a inculpatului Bajerean V., de a

însuși apartamentul părții vătămate, ducând-o în eroare prin încheierea contractului de

vânzare-cumpărare, invocând fictivitatea acestuia, deși martorul Donțov Alexandr, a

relatat pe documente proprietar al apartamentului dat era Bajerean V. și prețul

apartamentului l-a discutat cu el.

48

Tot în acest context, instanța de apel a reținut că martorul Caraiane Anastasia, a

menționat că la telefon Lupan Raisa i-a spus că nu știe ce-i cu Platon Svetlana, s-au dus

împreună la ușa ei și au așteptat-o ca să discute și să vadă ce-i cu suma de bani. Platon

Svetlana a spus că dorește să scoată apartamentul la vânzare, dar prețurile erau joase,

marfa a pierdut-o, avea probleme cu soțul. I-a spus că nu poate aștepta, pentru că Platon

Svetlana începu-se să se ascundă, deși era normal să discute ca să o ajute. La acel

moment datoria împreună cu dobânda era de 4600 dolari. Și Caraiane Anastasia și-a

scos apartamentul la vânzare pentru a lua unul mai mic și a se achita cu datoriile

acumulate. Lupan Raisa tot și-a scos apartamentul la vânzare.

Confirmative relatărilor părții vătămate Lipan Raisa, sunt și declarațiile

martorului Lupan Al., care a relatat ea a dorit să o ajute pe Platon Svetlana cu bani.

Timp de un an Svetlana Platon se achita cu Bajerean V. Când a aflat că a scăpat de

datorii s-a bucurat, dar mai târziu au aflat că apartamentul s-a vândut. Lupan Raisa s-

a adresat la Donțov Alexandr cum a putut procura un apartament cu 4 odăi la prețul

de 4000 dolari. După, el a semnat actele a plecat la Surgut la muncă, la întoarcere a

achitat datoriile pentru serviciile comunale.

În același context, instanța de apel a menționat și faptul că martorii Avram Nina

și Mustață Dorel, fiind audiați în ședința instanței de fond de asemenea au susținut că

au autentificat contractele privind înstrăinarea apartamentelor lui Lupan Raisa, și tot

aceștia au menționat că la încheierea contractului s-a prezentat nemijlocit Lupan Raisa

și inculpatul Bajerean V., pe numele căruia a și fost încheiat contractul de vânzare-

cumpărare în calitate de cumpărător.

De rând cu cele evidențiate, instanța de apel a reiterat că conform cererii depuse

la data de 23 aprilie 2003, de către Lupan Raisa, aceasta a solicitat intentarea dosarului

penal pentru excrocherie față de Bajerean V. și Donțov Alexandr, invocând că a fost

înșelată ca să încheie contractul de vânzare-cumpărare în locul contract ului de gaj,

împrumutându-i suma de 4900 dolari, pe care i-a dat lui Platon Svetlana, fapt care

confirmă din nou cele relatate de către partea vătămată Lupan Raisa.

Intenția inculpatului de însușire a bunurilor pătimitei Lupan Raisa, derivă și din

contractul de vânzare-cumpărare din 16 iunie 1999, prin care Lupan Raisa a vândut, iar

Bajerean V., a cumpărat imobilul din str. Xxxxx, ap. xx, prețul de 46000 lei, contractul

semnat de ambele părți și autentificat notarial. La perfectarea contractului părțile au

prezentat extrasul din Registrul bunurilor imobile din 25 mai 1999, contractul de

vînzare cumpărare, transmitere primire a locuinței în proprietate privată din 12

februarie 1999, certificatul cu privire la valoarea bunului imobil din 25 mai 1999 cu

valoarea indicată de 45036 lei perfectat pentru înstrăinarea apartamentului, adeverința

comisiei tutelă și curatelă din Cadrul Preturii Ciocana cu permisiunea a de înstrăina

apartamentul lui Lupan Raisa, în scopul procurării unui apartament cu două odăi din

cauza imposibilității de a achita serviciile comunale, în fața notarului fiind perfectate

declarațiile soților Lupan Raisa și Gulacov Serghei respectiv privind acordul la

vânzarea apartamentului privatizat contra sumei de 46000 lei.

În așa situație, instanța de apel a considerat, că probatoriul administrat arată clar

că acțiunile inculpatului Bajerean V. au fost îndreptate direct spre însușirea prin abuz

49

de încredere a bunurilor părții vătămate Lupan Raisa, iar nemijlocit circumstanțele

constatate pe parcursul rejudecării cauzei de către instanța de apel, arată evident

concluzia de vinovăție a inculpatului Bajerean V.

Necătând la faptul că inculpatul Bajerean V. a negat implicarea sa în comiterea

infracțiunii și a invocat legalitatea acțiunilor sale, instanța de apel a considerat, că vina

acestuia de însușirea bunurilor părții vătămate Boicenco-Solovienco Svetlana a fost

demonstrată integral prin următoarele probe: declarațiile părții vătămate Boicenco

(Solovienco) Svetlana; declarațiile martorilor Liubina Tatiana, Caracuian Vera,

Solovienco Vadim, Solovienco Valerian, Mustață Dorel, Scripliuc Mariana, Poddiaceva

Alexandra, Șveț (Burcovscaia) Alexandra; contractul de vânzare-cumpărare din

08.07.1999; procesul-verbal de ridicare a obiectului-documentului, „cererea nr. 2062

R/99” și procesul-verbal de examinare a obiectului și ordonanța de recunoaștere și

anexare la dosarul penal a corpului delict; procesul-verbal de ridicare a obiectului-

documentului, „certificat cu privire la valoarea bunului imobil și extrasul din Registrul

bunurilor imobile în baza cererii nr. 2062 R/99” și procesul-verbal de examinare a

obiectului și ordonanța de recunoaștere și anexare la dosarul penal a corpului delict;

corpul delict „cererea nr. 2062 R/99”; corpul delict certificat cu privire la valoarea

bunului imobil și extrasul din Registrul bunurilor imobile în baza ,,cererii nr. 2062

R/99”; procesul-verbal de înregistrare a plângerii lui Solovienco Svetlana din 04

octombrie 1999.

Instanța de apel a reținut, că pătimita Boicenco Svetlana a relatat fiind audiată în

ședința instanței de fond că în luna iulie 1999 s-a adresat la firma ,,Bajerean” de imobil

cu scopul de a pune în gaj apartamentul cu trei odăi, și îainte cu o zi de primirea banilor

a întrebat dacă a radiat viza din apartament și aceasta a uimit-o, pentru că până atunci

discuția nu s-au dus în privința aceasta, Bajerean V. a spus că singur v-a hotărî

problema. În următoarea zi a fost telefonată de Bajerean V. să vină să-i dea banii, fără

Iscanderov banii nu îi dă. L-a telefonat acesta era la ea acasă și a venit la firmă. Au mers

împreună Bajerean V. și Iscanderov la notarul Musteață Dorel care se află la etajul trei.

Bajerean V. i-a transmis buletinul, cartea de imobil și adeverința de titlu de

autentificare. La notar a intrat și s-a așezat vis-a-vis de Musteață Dorel, Bajerean V.

stătea în picioare lângă ea și Iscanderov. Bajerean V. a zis că dă banii cu 10% lunar.

Bajerean V. a spus că oficial gajul nu poate oforma, deoarece firma lui nu se ocupă cu

așa ceva. Musteață Dorel și Bajerean V. i-au spus că trebuie să scrie o recipisă, cerere de

spre oformarea contractului de vânzare-cumpărare.

Așa dar, instanța de apel a constatat, că de fapt, partea vătămată Boicenco

Svetlana nu a avut intenția de a înstrăina imobilul său și a fost indusă în eroare de către

inculpatul Bajerean V., mai mult ca atât că aceasta a confirmat că fiind încrezută în

inculpat, de către notar și inculpatul Bajerean V. i s-au dictat și ea a scris cerere despre

autentificarea contractului de vânzare-cumpărare, fiind încrezută în Bajerean V. și

Musteață Dorel și considerându-i responsabili a scris această recipisă, a făcut o greșeală

în dată și a corectat-o. Bajerean V. i-a spus că nu are valoare că este fictivă. I-au spus că

această cerere este o asigurare.

Instanța de apel a notat, că de fapt și martorul Liubina Tatiana, a confirmat că

50

persoana pe nume Iscanderov, care i s-a prezentat ca Alic, a fost prezentă la discuția lor

când Iscanderov i-a propus lui Boicenco Svetlana ajutorul de a pleca la muncă în

Germania. Ajutorul consta în perfectarea documentelor în timp rapid și a spus că are

cunoștință cu numele Bajerean V. care i-a în gaj apartamente și dă bani pe împrumut

cu dobândă. Boicenco Svetlana a acceptat această propunere. Suma gajului era 6500

dolari cu dobândă lunar. Din câte cunoaște în perioada aceia un așa apartament era la

prețul de 17000 dolari.

În sensul dat, instanța de apel a reținut, că conform procesului-verbal de

înregistrare a plângerii lui Boicenco Svetlana din 04 octombrie 1999, ultima a solicitat

căutarea lui Iscanderov Azis care a înșelat-o și a sustras de la ea suma de 8500 dolari.

Afirmații respective se conțin și în explicațiile ulterioare, precum și în procesul verbal

de audiere din 20 octombrie 1999, toate studiate în ședința de judecată. Doar ulterior,

declarațiile părții vătămate au suferit modificări, în sensul atenuării rolului lui

Iscanderov și evidențierea caracterului și inițiativei lui Bajerean V.

Cele relatate au fost confirmate și de către martorul Caracuian Vera, care a

comunicat că în anul 1998, Boicenco Svetlana a plecat la Turcia la lucru și a revenit în

2001 și atunci ea a aflat că Boicenco Svetlana a lăsat ceva gaj, documente și apoi a

pierdut și apartamentul și bunurile.

La fel, martorii Solovienco Vadim și Solovienco Valerian au confirmat că în anul

1999, Boicenco Svetlana a gajat apartamentul la firma „Bajerean” care se ocupa cu

imobilele, cu dobândă, iar Bajerean V. a reoformat acest gaj ca contract de vânzare-

cumpărare, totodată au menționat că Bajerean V. venea la mama sa și o amenința,

despre acest lucru știa și tatăl său care a fost chemat în ajutor de către mama sa. În anii

2001-2002 mama sa a plecat în Turcia la muncă pentru a restitui banii lui Bajerean V.

Martorul Scripliuc Mariana a confirmat că pătimita Boicenco Svetlana a lăsat

apartamentul în gaj pentru a întoarce datoriile și să iasă din situația în care era la acel

moment, dar Boicenco Svetlana nu dorea să vîndă apartamentul.

Martorul Scripliuc Mariana a confirmat în ședința de judecată că pe Bajerean V.

l-a văzut la Boicenco Svetlana acasă, iar pe Avornic D. nu-1 cunoaște, totodată a

menționat că în 1999 a fost la Boicenco Svetlana acasă prin luna noiembrie, Bajerean V.

a venit la Boicenco Svetlana și au vorbit în coridor și acesta a cerut dobânda în total

suma de 6500 dolari SUA, după aceasta Boicenco Svetlana a intrat plângând în cameră

spunând că-i cere procentele, acesta se afla lângă fereastră și a văzut cum Bajerean V. a

ieșit din scară și s-a urcat în automobil. Apartamentul l-a lăsat în gaj pentru banii luați

cu împrumut, confirmând totodată că Boicenco Svetlana nu dorea să vândă

apartamentul sau să-l schimbe.

De asemenea, și martorul Șveț (anterior Burcovscaia) Alexandra, a relatat că pe

Bajerean V. l-a cunoscut cu vre-o 10 ani în urmă pentru că și ea a dorit să împrumute

bani de la el, a dorit să plece peste hotare. Le-a împrumutat bani cu procente și le-a spus

că trebuie să pună în gaj apartamentul. Cu Bajerean V. i-a făcut cunoștință Iscanderov,

însă cu Iscanderov a făcut cunoștință la Boicenco Svetlana acasă. Boicenco Svetlana cu

Iscanderov erau cunoscuți de vre-o lună, erau prieteni, i-a văzut la Boicenco Svetlana

în apartament. Nu știe unde locuia el. Acesta le-a promis că vor merge în Germania la

51

câștig pentru că era nevoie de bani. Împreună cu Boicenco Svetlana, Iscanderov au mers

la Bajerean V. la oficiu în Centru. Boicenco Svetlana a rămas să discute cu Bajerean V.,

ea cu Iscanderov au venit la Boicenco Svetlana acasă, unde era fiica sa. Apoi aceasta a

telefonat și a spus că fără Iscanderov, Bajerean V. nu vrea să-i împrumute bani.

Iscanderov s-a dus la Bajerean V. și acesta i-a dat banii lui Boicenco Svetlana și

Iscanderov, dar nu toată suma 6500 dolari, ci numai 5000 dolari. Boicenco Svetlana a

spus că urma să-i aducă banii care au rămas mai tîrziu și i-a adus acasă încă 1500 dolari.

Mai mult ca atât, intenția inculpatului Bajerean V., de a însuși apartamentul părții

vătămate este cert constatată și prin contractul de vânzare-cumpărare din 08 iulie 1999,

autentificat notarial de notarul Musteață Dorel, conform căruia Boicenco Svetlana a

vândut, iar Bajerean V. și Avornic D. au cumpărat apartamentul nr. xx bd Xxxxx mun.

Xxxxx, prețul fiind stabilit de 38000 lei, contractul fiind semnat de ambele părți. Pentru

perfectarea contractului au fost prezentate contractul de vânzare-cumpărare a

imobilului din 07 august 1996 încheiat între Rodi N., și Boicenco Svetlana, certificatul

cu privire la valoarea bunului imobil din 01 iulie 1999 pe numele lui Boicenco Svetlana

și extrasul din Registrul bunurilor imobile, iar în fața notarului Boicenco Svetlana a

întocmit cererea scrisă în limba rusă, conform căreia solicită autentificarea contractului

de vînzare-cumpărare a imobilului cu prețul de 38000 lei, declarând totodată că nu se

află în relații de căsătorie, tranzacția fiind trecută în registrul notarului cu nr. 1365-1366.

Așa dar, instanța de apel a considerat cert constatată vinovăția inculpatului

Bajerean V., în contextul în care ultimul a acționat nemijlocit cu scopul însușirii

imobilului părții vătămate, deoarece de la bun început a știut despre faptul că Boicenco

Svetlana nu intenționa să înstrăineze imobilul dat, intenționat s-a purces la întocmirea

unui contract de vânzare-cumpărare a imobilului, totodată pătimita fiind indusă în

eroare despre realitatea și urmările semnării contractului dat, inculpatul Bajerean V.

relatând doar că acesta este un act fictiv, deși tot acesta i-a spus să semneze și cererea

privind încheierea contractului de vânzare-cumpărare și nu a menționat nimic despre

careva gaj.

Instanța de apel a exclus careva dubii sau interpretări eronate invocate de către

apărare, cât și de către inculpatul Bajerean V., de vreme ce probatoriul administrat,

analizat și cercetat, arată clar și cert însușirea de către inculpatul Bajerean V. a bunurilor

părții vătămate Boicenco Svetlana, prin escrocherie.

Cât privește soluția instanței de fond, privind achitarea lui Avornic D., pe

marginea învinuirii înaintate pe faptul însușirii imobilului părții vătămate, instanța de

apel a considerat, că în această parte instanța de fond absolut legal și întemeiat a ajuns

la o asemenea concluzie, în contextul în care s-a constatat că fapta acestuia nu întrunește

elementele infracțiunii de escrocherie.

Deși, acuzatorul de stat a incriminat lui Avornic D., comiterea infracțiunii date în

complicitate cu inculpatul Bajerean V., instanța de apel a considerat că concluzia dată

este una mult prea pripită și nefondată, în situația în care nu s-a adeverit că faptele

întreprinse de către Avornic D. pot fi plasate sub incidența legii penale.

Sub aspectul dat, instanța de apel a relevat, că partea vătămată Boicenco Svetlana

a menționat în cadrul audierii sale, că de fapt, nemijlocit toate convorbirile și discuțiile

52

aceasta le-a avut doar cu inculpatul Bajerean V., și persoana pe nume Iscanderov,

menționând că pe Avornic D. nu l-a cunoscut anterior, și totodată relatând că l-a văzut

doar la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr.

xx, din bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, la sediul notarului Mustață Dorel, circumstanțe

confirmate și de către Avornic D., care a relatat că nici nu o cunoștea pe Boicenco

Svetlana.

La fel, instanța de apel a reiterat, că Avornic D. a relatat că dânsul s-a adresat la

Bajerean V., având intenția de a procura un apartament, la ce ultimul i-a propus

apartamentul părții vătămate Boicenco Svetlana, care însă acestuia nu i-a plăcut, însă

după propunerea lui Bajerean V., de a procura câte 50 % din acest imobil, la prețul de

5000 dolari SUA pentru 50%, acesta a fost de acord, deoarece prețul era cu mult mai

redus decât prețul real al acestui apartament.

Confirmative în acest sens, sunt și relatările inculpatului Bajerean V., care a

specificat că anume dânsul i-a propus lui Avornic D. să procure acest imobil la un preț

redus, la ce Avornic D. a fost de acord, însă nu i-a plăcut apartamentul dat.

În continuare, instanța de apel a reiterat, că și martorii Liubina Tatiana,

Caracuian Vera, Scripliuc Mariana, Poddiaceva Alexandra și Șveț Alexandra, fiind

audiate în ședința instanței de fond au menționat că nu îl cunosc pe Avornic D., și

anterior nu l-au văzut, dar și nu au avut careva relații cu acesta, cu atât mai mult

martorul Șveț Alexandra a menționat că și dânsa a pătimit urmare a acțiunilor

inculpatului Bajerean V., deoarece anterior la fel a luat de la acesta bani în împrumut.

Confirmative celor menționate de către Avornic D., sunt relatările martorului

Mustață D., care a relatat că la fel anterior pe Avornic D. nu l-a văzut și l-a văzut doar

la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, tot martorul a indicat că

întrebând dacă a fost transmis prețul pentru apartament lui Boicenco Svetlana, cei

prezenți, adică Boicenco Svetlana, Bajerean V. și Avornic D., au răspuns negativ, la ce

li s-a spus să se achite, după care vor primi actele, atunci Avornic D. a transmis suma

de 5000 dolari SUA lui Boicenco Svetlana.

Mai mult ca atât, și martorul Solovienco Vadim, fiind audiat în ședința instanței

de fond, cât și în ședința instanței de apel a susținut că în anul 1999 mama sa a gajat

apartamentul la firma „Bajerean” care se ocupa cu imobilele, cu dobândă, iar Bajerean

V. a reoformat acest gaj ca contract de vînzare cumpărare. Bajerean V. venea la mama

sa și o amenința, despre acest lucru știa și tatăl său care a fost chemat în ajutor de către

mama sa. În anii 2001-2002 mama sa a plecat în Turcia la muncă pentru a restitui banii

lui Bajerean V.

În condițiile vizate, instanța de apel a considerat, că condamnarea lui Avornic D.,

pentru faptele sale, pe care le-a întreprins fără a acționa în complicitate cu inculpatul

Bajerean V., ar constitui o încălcare esențială, în situația în care nu s-a adeverit că fapta

acestuia poate fi plasată sub aspect penal, or, probatoriul administrat la caz, arată clar

că în cazul de față, lipsește o careva probă directă, cât și indirectă ce ar indica asupra

existenței în acțiunile lui Avornic D. a componenței de infracțiune, de vreme ce fapta

acestuia s-a realizat în limitele legale, ultimul având intenția doar de a procura imobilul

dat, fără a cunoaște de la bun început care anume acțiuni au fost întreprinse de către

53

inculpatul Bajerean V., care a și venit cu propunerea către Avornic D. de a procura

imobilul nr. xx, din bd. Xxxxx, mun. Xxxxx.

Pe fundalul celor expuse, instanța de apel a ajuns la ferma convingere că soluția

instanței de fond, privind achitarea lui Avornic D., pentru pretinsa însușire de către

acesta a bunurilor părții vătămate Boicenco Svetlana, din lipsa faptului infracțiunii, este

corectă, întemeiată și pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept.

Pe faptul comiterii de către inculpatul Bajerean V., a infracțiunii prevăzute de art. 361

alin. (2), lit. b), d) Cod penal, instanța de apel a relevat, că necătând la faptul că inculpatul

Bajerean V., a negat implicarea sa la comiterea acestei infracțiuni, a considerat, că vina

acestuia este integral dovedită prin următoarele probe: declarațiile părții vătămate

Boicenco Svetlana; declarațiile cet. Vartic Parascovia; declarațiile martorilor Nesterova

Maria, Ceric Aliona, Stoian Victor, Semcova Liudmila; ordonanța procurorului în

Procuratura Rîșcani, mun. Chișinău, din 25 august 2008; raportul de expertiză

grafoscopică din 24 iulie 2007; raportul de expertiză grafoscopică numărul 345-346, din

29 februarie 2008; certificatul cu privire la valoarea bunului imobil nr. 2062R/99 din 01

iulie 1999; extrasul din Registrul bunurilor imobile din 01 iulie 1999, eliberat de OCT

mun. Chișinău pe numele lui Solovienco Svetlana, pe ap. xx din bd. Xxxxx mun. Xxxxx;

contractul de vânzare-cumpărare nr. 1-1737 din 07 august 1996, obiectul căreia este ap.

xx din bd. Xxxxx mun. Xxxxx; contractul de vânzare-cumpărare nr. 1365 din 08 iulie

1999, obiectul căreia este ap. xx, situat pe bd. Xxxxx, mun. Xxxxx; corpul delict „cererea

nr. 2062 R/99”; corpul delict, certificatul cu privire la valoarea bunului imobil și extrasul

din Registrul bunurilor imobile în baza cererii nr. 2062 R/99, care sunt anexate la cauza

penală; certificatul Bursei Imobiliare sub nr. 13/02 - 98/01 din 22 ianuarie 2008.

În aserțiunea probatoriului vizat, instanța de apel a notat, că în cazul de față, nu

s-au constatat careva dubii sau neclarități care ar putea pune la îndoială vinovăția

inculpatului Bajerean V., astfel că alegațiile inculpatului precum că nu știe cine a

prezentat certificatul de evaluare apartamentului său nr. xx, situat pe bd. Xxxxx, mun.

Xxxxx, de la OCT notarului sînt neîntemeiate.

Partea vătămată Boicenco Svetlana a relatat că Bajerean V. fără acordul ei a

primit din OCT mun. Chișinău certificatul de înstrăinare a apartamentului nr. xx de pe

bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, ea, însă, careva cereri depuse în OCT mun. Chișinău, nu a

semnat, și cu certificatul de înstrăinare a apartamentului nr. xx de pe bd. Moscova mun.

Chișinău, Bajerean V. prin înșelăciune a deposedat-o de locuință și de bunurile

materiale din apartament. Prejudiciul material i-a fost cauzat în sumă de 37000 lei, iar

în realitate prejudiciul este mult mai mare și anume de 250000 lei.

Mai mult ca atît, instanța de apel a reiterat, că de fapt și învinuita Vartic

Parascovia a declarat că scopul de însușire a imobilului - ap. xx, situat pe bd. Xxxxx,

mun. Chișinău ce aparținea cet. Boicenco Svetlana l-a avut Bajerean V., care i-a promis,

că dacă falsifică cererea ultimei de eliberare a certificatul cu privire la valoarea bunului

imobil și extrasul din registrul bunurilor imobile pe ap. xx, situat pe bd. Xxxxx, mun.

Xxxxx, atunci îi va dărui un cadou de preț, însă Bajerean V. nu și-a mai îndeplinit

această promisiune. La fel a recunoscut că ea a falsificat semnătura lui Boicenco

Svetlana din cererea sub nr. 2062 R/99 din data de 28 iunie 1999, dar a comis acest fapt

54

având interesul de a primi cadoul de la Bajerean V.

Totodată, Vartic P. a menționat că recunoaște că în timpul ce exercita funcția de

registrator la OCT Chișinău în anul 1999 a abuzat de serviciu și a falsificat semnătura

cet. Svetlana Solovienco din cererea adresată chipurile din numele ei, pentru eliberarea

documentelor de înstrăinare a apartamentului ultimei, însă de fapt cererea a fost

depusă de către Bajerean V. și știa că Svetlana Solovienco nu a depus asemenea cerere,

însă a fost asigurată de către Bajerean V., că nu va avea nici-o problemă pe acest caz,

adică ca să-i elibereze actele pe apartamentul nominalizat. La momentul respectiv nu

și-a dat seama ce intenții avea Bajerean V., însă în prezent a înțeles că el prin înșelăciune

a dorit să sustragă sau să însușească ap. xx, situat pe bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, ce

aparținea ca proprietate cet. Svetlana Solovienco.

De asemenea, instanța de apel a reiterat și faptul că martorii Nesterova Marina,

Ceric Aliona și Semcova Ludmila, au menționat că actele și semnăturile de pe actele

semnate de către aceștia nu le aparțin, iar conform raportului de expertiză grafoscopică

din 24 iulie 2007, s-a constatat că cererea către organul Cadastral Teritorial Chișinău din

28 iunie 1999 în original, pe o filă și mostrele pentru comparație: probe libere ale

scrisului și semnăturilor lui Nesterova M. și Vartic P. ca concluzii s-a determinat:

inscripțiile manuscrise din toate rubricile de pe avers și din rubrica „Denumirea

documentului, rândul 1” de pe reversul cererii în litigiu către organul cadastral

Chișinău din 28.06.1999 au fost îndeplinite de către numita Nesterova M., iar inscripțiile

manuscrise din rubricile "în rezultatul examinării s-a decis:" și „Data", semnăturile din

rubrica "Data și semnătura solicitantului" și "Semnătura registratorului" de pe reversul

cererii în litigiu către organul cadastral Chișinău din 28.06.1999 au fost îndeplinite de

către numita Vartic P.

Astfel, instanța de apel a considerat, că în cazul de față, vina inculpatului

Bajerean V., a fost confirmată pe deplin, mai mult ca atât că prin ordonanța

procurorului în Procuratura Rîșcani, mun. Chișinău, din 25 august 2008, în

conformitate cu prevederile art. art. 52, art. 255 Cod de procedură penală, și art. 53 lit.

g), art. 60 alin. (1), lit. a), b) Cod penal, învinuita Vartic P. a fost liberată de răspundere

penală pe dosarul penal nr. 2007020829, privind comiterea infracțiunilor prevăzute de

art. 332 alin. (1) și art. 327 alin. (1) Cod penal, dat fiind faptul că a expirat termenul de

prescripție de tragere la răspundere penală, respectiv unde se constată prin probe

pertinente, intențiile criminale ale inculpatului Bajerean V., de a sustrage prin

înșelăciune ap. xx, situat pe bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, ce aparținea ca proprietate Svetlana

Solovienco.

De continuare, instanța de apel a considerat, necesar de a înceta procesul penal

pornit în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe motivul expirării termenului

prescripției tragerii la răspundere penală.

În temeiul art. 60 alin. (1) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală

dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de 5 ani de la săvîrșirea unei

infracțiuni mai puțin grave.

Iar din economia normei art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiuni mai puțin grave

se consideră faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare

55

pe un termen de pînă la 5 ani inclusiv.

În sensul acestor norme, instanța de apel a reținut, că infracțiunea prevăzută de

art. 361 alin. (2), lit. b), d) Cod penal, a fost comisă de către inculpatul Bajerean V. la

data de 28 iunie 1999.

Așa dar, termenul prescripției tragerii la răspundere penală, care în acest caz este

de 5 ani, în privința inculpatului Bajerean V., pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, a expirat, procesul penal urmând a fi încetat.

Pe faptul comiterii de către inculpatul Bajerean V. ainfracțiunii prevăzute de art. 186

alin. (5) Cod penal, sustragerea bunurilor părții vătămate Boicenco Svetlana, instanța de apel

a relevat, că necătând la faptul că inculpatul Bajerean V. nu a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii incriminate, a considerat vina acestuia demonstrată integral prin

probele administrate, cercetate în ședința instanței de fond și verificate în ședința

instanței de apel și anume: declarațiile părții vătămate Boicenco Svetlana; declarațiile

martorilor Liubina Tatiana, Caracuian Vera, Solovienco Vadim, Solovienco Valerian,

Cornescu Valentina, Scripliuc Mariana, Poddiaceva Alexandra, Podlesnîi Vitalie,

Burcovscaia (Șveț) Adriana, Buzudugan Ruslan, Găulică Andrei, Surdu Alexandru;

încheierea judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 22 aprilie 2002; plângerea părții

vătămate Boicenco Svetlana din data de 23 octombrie 2002; procesul-verbal de cercetare

la fața locului petrecut la 13 mai 2003; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 21

mai 2003; recipisa conform căreia, părții vătămate Boicenco Svetlana, i-au fost restituite

lucrurile date, inclusiv un palmier, toate îi aparțin, lipsește o taburetă de la bucătărie și

robinetul; recipisa conform căreia, partea vătămată Boicenco Svetlana a luat din

apartamentul nr. xx bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, perne 5 unități, televizor, set mobilă perete,

frigider, paturi, veselă, inclusiv de cristal și melhior, tacîmuri inclusiv de argint, haine,

în total 37 poziții, vesela nu este completă, murdară, utilizată; procesul-verbal de

ridicare de la Boicenco Svetlana, conform căruia au fost ridicate furculiță de argint,

furculiță și cuțit de melhior, polonic de melhior, ultima indicînd că obiectele date au

fost în mod samavolnic luate de către Bajerean V. din apartamentul său.

Analizând aceste probe, instanța de apel a ajuns la ferma convingere că în

acțiunile inculpatului Bajerean V., sunt întrunite pe deplin elementele constitutive ale

infracțiunii de sustragere a bunurilor, cu cauzare de daune în proporții deosebit de

mari, din avutul părții vătămate Svetlana Solovienco.

Instanța de apel a reiterat că de fapt, însuși inculpatul Bajerean V., a recunoscut

faptul că a intrat în apartamentul nr. xx, din bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, de unde a luat

bunurile părții vătămate Boicenco Svetlana, și le-a dus în imobilul său din str. Xxxxx,

mun. Xxxxx, de unde au fost ridicate și transmise părții vătămate Boicenco Svetlana,

acestea fiind însă deteriorate, și nefiind toate bunurile ce au fost sustrase de către

inculpat.

Instanța de apel a respins alegațiile inculpatului Bajerean V. și a apărătorului său,

precum că inculpatul avea dreptul de a intra în acest apartament, deoarece îi aparținea,

în contextul în care, s-a constatat cu certitudine ilegalitatea acțiunilor acestuia la etapa

încheierii contractului de vânzare-cumpărare a acestui imobil, or, la capitolul dat,

ilegalitatea acțiunilor inculpatului Bajerean V., manifestată în acest caz prin acțiunea de

56

însușire a imobilului pătimitei, fapt care nu îi oferă dreptul de a pătrunde în imobilul

pătimitei și a sustrage bunurile acestuia.

Pe faptul comiterii de către inculpatul Bajerean V. a infracțiunii prevăzute de art. 155

Cod penal, și incriminării lui Avornic D. a infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal,

amenințarea cu omor a părții vătămate Boicenco Svetlana, instanța de apel a relevat, că

necătând la faptul că inculpatul Bajerean V., vina în comiterea infracțiunii nu a

recunoscut-o și a pledat nevinovat, a considerat că vina acestuia a fost demonstrată

integral prin următoarele probe administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în

ședința instanței de fond, și anume: declarațiile părții vătămate Boicenco Svetlana;

declarațiile martorilor Solovienco Valerian, Iațiuc Irina, Scripliuc Mariana, Poddiaceva

Alexandra.

Reiterând probatoriul vizat, instanța de apel a considerat că în acest episod,

instanța de fond, pripit și neîntemeiat a ajuns la concluzia privind achitarea

inculpatului Bajerean V., de comiterea acestei infracțiuni, în situația în care probele

administrate și cercetate supra, arată clar și demonstrează fără exigențe și neclarități

vinovăția inculpatului Bajerean V. de comiterea faptei infracționale prevăzute la art.

155 Cod penal.

În contextul dat, instanța de apel a reiterat, că instanța de fond a dat o apreciere

eronată probatoriului administrat pe acest episod, în contextul în care pătimita

Boicenco Svetlana a menționat cu claritate că Bajerean V. a venit la ea după procente.

A venit câteva luni la rând și a cerut procentele și o amenința că o să-i dea foc la

apartament și o să o arunce pe ea și copil peste balcon dacă nu o să-i întoarcă banii și

procentele, ia ea se temea de aceste amenințări și tot timpul chema pe cineva din

prieteni. A depus plângere la procuratură și după aceasta Bajerean V. a încetat

amenințările. Trei ani nu a deranjat-o. În anul 2001 la Curtea de Apel Chișinău, Bajerean

V. după ședința de judecată a amenințat-o că o va lipsi de viață. De multe ori prin

telefon a primit amenințări. Bajerean V. i-a spus să nu întreprindă nimic deoarece nu

va câștiga nimic. La data de 23 martie 2004 după finalizarea cauzei la Curtea de apel

împreună cu avocatul Iațiuc a ieșit, iar Bajerean V. i-a spus că o să o lipsească de viață.

Când se cobora pe scări în momentul când a amenințat-o s-a îndreptat spre ea. S-a

speriat și a considerat această amenințare ca fiind reală și periculoasă.

În contextul dat, instanța de fond a omis a se expune că cele relatate de către

pătimita Boicenco Svetlana au fost confirmate integral de către martorul Solovienco

Valerian, care a menționat că având posibilitatea de a pleca peste hotare, dar în urma

înșelăciunii a rămas fără bani și nu a avut posibilitatea de a-i achita lui Bajerean V. și

ultimul a început a o amenința să-i achite suma și dobânda. În legătură cu aceasta l-a

rugat să fie prezent și el la întâlnirile cu Bajerean V. în apartamentul ei.

Mai mult ca atât, martorul Iațiuc Irina, a confirmat că a participat la ședința de

judecată la Curtea de Apel Chișinău, unde reprezenta interesele lui Boicenco Svetlana,

iar la ieșire, a văzut-o pe ultima plângând și spunându-i că a fost amenințată de către

Bajerean V. și Avornic D., la ce a sfătuit-o să se adreseze organelor de poliție, după care

pătimita s-a adresat la poliție, iar Iațiuc Irina a fost audiată pe marginea acestui caz.

Tot aici, instanța de apel reține și relatările martorului Poddiacova Al., care a

57

relatat că în anul 1999 a fost la Boicenco Svetlana acasă prin luna noiembrie, precis nu

poate spune. Bajerean V. a venit la Boicenco Svetlana și au vorbit în coridor și acesta a

cerut dobînda în total suma de 6500 dolari SUA, iar după aceasta Boicenco Svetlana a

intrat plângând în cameră spunând că-i cere procentele, acesta se afla lângă fereastră și

a văzut cum Bajerean V. a ieșit din scară și s-a urcat în automobil. Mai târziu l-a văzut

a doua oară pe Bajerean V., când era la Boicenco Svetlana servea ceai și a venit Bajerean

V. din nou după bani, vorbea cu glas ridicat. Svetlana Solovienco i-a spus că cere bani

și procentele care i-a împrumutat de la Bajerean V. pentru a pleca în Germania.

Rezumând și analizând probatoriul dat, instanța de apel a considerat, că în cazul

de față și-a găsit deplină confirmare învinuirea înaintată inculpatului Bajerean V., iar

argumentele inculpatului, cât și a apărătorului acestuia, urmează a fi privite doar ca o

metodă de apărare și evitare a sancțiunii penale pentru infracțiunea comisă cu intenție.

De continuare, instanța de apel a considerat necesar de a înceta procesul penal

pornit în baza art. 155 Cod penal, pe motivul expirării termenului prescripției tragerii

la răspundere penală.

În temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere

penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de 2 ani de la săvârșirea

unei infracțiuni ușoare.

Iar din economia normei art. 16 alin. (2) Cod penal, infracțiuni ușoare se

consideră faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă

pedeapsa închisorii pe un termen de pînă la 2 ani inclusiv.

În sensul acestor norme, instanța de apel a reținut, că infracțiunea prevăzută de

art. 155 Cod penal, a fost comisă de către inculpatul Bajerean V. la data de 04 mai 2004.

Conform sancțiunii art. 155 Cod penal, acțiunea infracțională se sancționează cu

amendă în mărime de la 200 la 400 unități convenționale sau cu muncă neremunerată

în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

Așa dar, termenul prescripției tragerii la răspundere penală, care în acest caz este

de 2 ani, în privința inculpatului Bajerean V., pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 155 Cod penal, a expirat, procesul penal urmând a fi încetat.

Cât privește soluția instanței de fond, privind achitarea lui Avornic D., pentru

infracțiunea incriminată prevăzută la art. 155 Cod penal, instanța de apel a considerat

soluția instanței de fond în această parte, legală, întemeiată și motivată reieșind din

următoarele considerente:

Sub aspectul dat, instanța de apel a reiterat, că în cazul dat nici-unul dintre

martorii audiați pe parcursul cercetării judecătorești, nu au confirmat cele menționate

de către partea vătămată Boicenco Svetlana, precum că dânsa ar fi fost amenințată cu

moartea de către inculpatul Avornic D.

În contextul dat, instanța de apel a reiterat că martorul Solovienco Valerian a

relatat că fosta sa soție Boicenco Svetlana a fost amenințată de către inculpatul Bajerean

V. și nu a făcut careva referire la inculpatul Avornic D.

La fel, și martorul Scripliuc Maria a relatat că fiica lui Boicenco Svetlana a

telefonat-o și i-a spus că cineva o amenință, și anume Bajerean V., adică persoana care

a luat în gaj apartamentul.

58

Instanța de apel a notat, că în cazul dat, doar pătimita Boicenco Svetlana a

menționat că pe lângă inculpatul Bajerean V., ar fi fost amenințată de către Avornic D.,

însă careva probe concrete la acest capitol organul de urmărire penală nu a administrat,

or, martorii audiați în ședința de judecată au descris circumstanțele privind pretinsa

amenințare cu omor a lui Boicenco Svetlana de către Avornic D., doar din cele auzite

nemijlocit de la pătimita Boicenco Svetlana.

Sub acest conținut, instanța de apel a considerat, că în cazul de față soluția

instanței de fond, privind achitarea lui Avornic D., pe învinuirea înaintată în baza

art.155 Cod penal, este una corectă, legală, întemeiată și motivată, alegațiile

procurorului în contextul expus urmînd a fi apreciate drept declarative, or, probele

invocate de către procuror, nu denotă existența în acțiunile lui Avornic D. a elementelor

constitutive ale acestei infracțiuni.

Cu referire la pedeapsa penală ce urmează a fi aplicată inculpatului Bajerean V.,

pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5), art. 190 alin. (4), și art. 186

alin. (5) Cod Penal, prin prisma prevederilor art. 7, art. 61 și art. 75 Cod penalși la

stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel a ținut cont de cele trei

principii care urmează a sta la baza individualizării pedepsei, aplicând inculpatului

Bajerean V., sancțiunea penală în formă de închisoare, această pedeapsă fiind legală,

echitabilă și individualizată.

Instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpatului Bajerean V. au fost încadrate

în baza art. 190 alin. (5), art. 190 alin. (4), și art. 186 alin. (5) Cod penal, astfel că pentru

infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal (în vigoare la data comiterii

faptei), este prevăzută pedeapsa în formă de închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen

de până la 5 ani, pentru infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (5) Cod penal (în vigoare

la data comiterii faptei infracționale), este prevăzută pedeapsa în formă de închisoare,

pe un termen de la 7 până la 12 ani închisoare, și pentru infracțiunea prevăzută de art.

190 alin. (4) Cod penal, este prevăzută pedeapsa în formă de închisoare pe un termen

de la 7 până la 10 ani.

În continuare, instanța de apel a reținut, că careva circumstanțe atenuante din

rândul celor expuse la art. 76 alin. (1) Cod penal, nu au fost identificate, totodată nu au

fost constatate și careva circumstanțe agravante din categoria celor vizate la art. 77 alin.

(1) Cod penal, în privința inculpatului Bajerean V., nu au fost reținute.

În astfel, de circumstanțe, instanța de apel a reținut că față de inculpatul Bajerean

V., just urmează a fi aplicată sancțiunea penală în formă de închisoare, stabilindu-i

pedeapsa, după cum urmează: în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, închisoare pe un

termen de 7 ani, în baza art. 190. alin. (5) Cod penal, închisoare pe un termen de 8 ani,

cu aplicarea sancțiunii complementare obligatorii, în formă de privare de dreptul de a

ocupa funcții în domeniul prestării serviciilor legate de tranzacțiile imobiliare, pe un

termen de 4 ani și în baza art. 190 alin. (4) Cod penal, pedeapsa în formă de închisoare,

pe un termen de 7 ani.

La stabilirea sancțiunii penale definitive inculpatului Bajerean V., instanța de

apel va aplica rigorile art. 84 alin. (1) Cod penal, numind sancțiunea definitivă, pentru

59

concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, în formă de închisoare pe un

termen de 9 ani, cu aplicarea sancțiunii complementare obligatorii, în formă de privare

de dreptul de a ocupa funcții în domeniul prestării serviciilor legate de tranzacțiile

imobiliare, pe un termen de 4 ani.

Totodată, instanța de apel a reținut și faptul că prin sentința judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău, din data de 26 februarie 2014, Bajerean V. a fost condamnat

în baza art. 238 Cod penal, la o pedeapsă în formă de închisoare pe un termen de 4 ani,

pedeapsă care la moment este parțial executată.

Așa dar, ținând cont de rigorile art. 84 alin. (4) Cod penal, având în vedere că

infracțiunile prevăzute de art. 186 alin. (5), art. 190. alin. (5) și art. 190 alin. (4) Cod penal,

au fost comise înainte de pronunțarea sentinței judecătoriei Buiucani,mun. Chișinău,

din data de 26 februarie 2014, la numirea sancțiunii definitive inculpatului, instanța de

apel a aplicat rigorile art. 84 alin. (4) Cod penal, numindu-i sancțiunea penală definitivă

inculpatului Bajerean V., prin cumul parțial al pedepselor, în formă de închisoare pe

un termen de 10 ani, cu aplicarea sancțiunii complementare obligatorii, în formă de

privare de dreptul de a ocupa funcții în domeniul prestării serviciilor legate de

tranzacțiile imobiliare, pe un termen de 4 ani, urmând ca sancțiunea închisorii în

temeiul art. 72 alin. (4) Cod penal, să fie dispusă spre executare în penitenciar de tip

închis, având în vedere circumstanțele cauzei, persoana inculpatului și astfel că

atingerea scopului pedepsei se v-a asigura prin aplicarea în privința inculpatului a

pedepsei privative de libertate.

9.1. Procuror, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, în privința inculpatului Avornic D.,

cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, într-un alt complet de

judecată.

În motivarea recursului invocă următoarele:

- la adoptarea soluției colegiul penal, nu a respectat regimul motivării soluției, or

motivarea soluției, contrazice dispozitivul hotărârii, în cazul din speță acesta fiind

expus neclar, termen ce se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală;

- colegiul penal în partea descriptivă a deciziei (pct. 105, 108) își motivează soluția

privind constatarea comiterii de către inculpatul Bajerean Vitalie a faptelor de

escrocherie în complicitate cu Avornic Dumitru (episodul Boicenco-Solovienco Svetlana)

ca mai apoi în dispozitivul deciziei să rețină o altă situație contrară argumentelor

invocate, specificând că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal.

Astfel, în opinia acuzării, omisiunea instanței care a ajuns la concluzii radical

diferite, întemeindu-și hotărârea pe motive ce contrazic dispozitivul acesteia,

condiționează desființarea parțială a deciziei, or aceste erori de drept, pot fi înlăturate

doar prin exercitarea unui control jurisdicțional;

- o altă abordare absolut eronată admisă de către instanța de apel, este criticată

de procuror și în partea ce ține de menținerea soluției de achitare a inculpatului Avornic

60

Dumitru pe capete de acuzare încriminate în baza art. 190 alin. (5) și art. 155 Cod penal.

Analizând probele pe dosar, considerăm că în acest caz, instanța de apel, le-a dat

o apreciere greșită, în derogare de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală,

axându-se în exclusivitate doar pe depozițiile și versiunea inculpatului Avornic

Dumitru, care a negat faptele încriminate;

- în opinia acuzării sunt absolut nefondate criticile instanței de apel care pune la

îndoială credibilitatea declarațiilor părții vătămate, pentru a justifica acțiunile

inculpatului Avornic Dumitru, or acestea coroborează cu declarațiile:

 martorului Liubina Tatiana, care a confirmat faptul că a fost prezentă la o discuție

în care Boicenco S. a luat un împrumut de la Bajarean V. și a pus în gaj apartamentul

său;

 martorii Solovienco Vadim și Solovienco Valerian de asemenea au confirmat că

Boicenco S. a gajat apartamentul pentru împrumutul de bani luat de la Bajarean V.;

 martorul Scripliuc Mariana a confirmat că Boicenco S. nu intenționa că vândă

apartamentul și a luat bani în împrumut;

 martorul Podiaceva Alexandra a confirmat că Boicenco S. nu intenționa să vândă

apartamentul, a luat doar un împrumut și chiar a fost de față când inculpatul Bajarean

V. a venit la partea vătămată acasă și cerea dobânda pentru banii împrumutați;

 martorul Șveț (Burcovscia) Alexandra a confirmat că Boicenco S. a luat bani cu

împrumut de la Bajarean V. și chiar a fost de față când ultima a întocmit o recipisă

pentru o parte din banii luați, fiind indicată și dobânda de 10% pe termen de 6 luni.

Prin urmare, având în vedere probele mai sus descrise, acuzarea consideră că

acestea în totalitate combat versiunea inculpatului Bajerean și Avornic cu privire la

înstrăinarea apartamentului de către Boicenco S. și cu atât mai mult se dovedește că

ultima a fost înșelată în acest sens;

- instanța de fond a omis din vedere și declarațiile relatate de Vartic Parascovia

care a indicat că:

 scopul însușirii apartamentului ce aparține cet. Solovienco Sv. l-a avut Bajarean

Vitalie, care a convins-o pe Vartic Parascovia să falsifice actele OCT din numele ultimei

pentru ce i-a promis un cadou de preț;

 cererea din numele cet. Solovienco Svetlana la OCT a fost depusă de către

Bajarean Vitalie, iar dânsa cunoștea că partea vătămată nu a depus o astfel de cerere,

însă a fost asigurată de Bajarean Vitalie, că nu v-a avea probleme;

 la momentul audierii și-a dat seama că Bajarean Vitalie, prin înșelăciune a dorit

să sustragă apartamentul cet. Solovienco Svetlana;

 faptul că vânzarea imobilului ce aparținea cet. Boicenco Sv. a avut loc prin

falsificarea actelor dovedește nulitatea contractului de vânzare-cumpărare, cât și

vicierea acestuia, prin ce se constată că acesta a fost încheiat ilegal, prin uz de fals, din

ce și reiese scopul urmărit de inculpați;

 martorul Liubina Tatiana a indicat că în acea perioadă costul apartamentului cet.

Boicenco Sv. era de circa 17 000 dolari SUA, iar ultima a luat un împrumut de doar 6500

dolari SUA, prin ce se constată că ar fi lipsit de logică intenția părții vătămate care fiind

în stare financiară destul de grea, să vândă imobilul său practic de 3 ori mai ieftin decât

61

prețul de piață;

 faptul că anume inculpații Bajarean V. si Avornic D. au avut a beneficia în

rezultatul însușirii apartamentului ce aparține cet. Boicenco Sv. și anume acesta și fost

scopul falsificării actelor depuse la OCT Chișinău din numele ultimei;

 prin ordonanța din 25.04.2008, Vartic Parascovia a fost liberată de răspundere

penală pentru comiterea faptelor prevăzute de art. 332 alin. (1) și art. 327 alin. (1) Cod

penal în temeiul art. 60 Cod penal, fapt prin care s-a dovedit falsificarea actelor din

numele cet. Boicenco Sv.;

 prin același act s-a dovedit că Vartic Parascovia a acționat la rugămintea și

indicația lui Bajarean Vitalie;

 conform ordonanței enunțate supra se confirmă că scopul falsificării era urmărit

anume de către inculpații Bajerean Vitalie și Avornic Dumitru, care se și prezentau

beneficiari ai acestor acțiuni infracționale, urmărind realizarea intențiilor sale

infracționale de a intra în mod ilegal în posesia și proprietatea imobilului ce aparținea

cet. Boicenco Sv.;

 nu în ultimul rând instanța de judecată a omis din vedere faptul că această

ordonanță la moment este în vigoare, se prezintă ca un act definitiv, având puterea

lucrului judecat, act prin care este constatată o stare de fapt și de iure, iar instanța prin

soluția dispusă a constatat contrariul;

- în continuare, nu poate fi menținută soluția colegiului penal, privind

dezacordul instanței cu epizodul încriminat inculpatului Avornic Dumitru, privind

fapta amenințării cu omor a părții vătămate Boicenco - Solovienco Svetlana, de

săvârșirea căreia a fost achitat Avornic Dumitru, pe motiv că acțiunile acestuia nu

întrunesc elementele infracțiuni.

În pofida complexității cauzei, colegiul penal, urma să evaluieze credibilitatea

declarațiilor părții vătămate, prin prisma colaborării acestora cu alte probe, prin care se

constată un șir de elemente de fapt importante.

Faptul amenințării cu omor săvârșit de inculpatul Avornic Dumitru, îl

desprindem și din declarațiile martorilor:

 Solovienco Vadim care a relatat că mama sa a gajat apartamentul pentru

împrumutul luat de la Bajarean V. iar ultimul a reoformat acest gaj în contract de

vânzare-cumpărare iar ultimul venea la mama sa și o amenința (f.d. 136 - 138 vol. XIII);

 Solovienco Valerian care a declarat că a auzit cum Bajarean a venit la Boicenco

Sv. cu doi bărbați care au început a amenința pe ultima să restituie banii împrumutați

(f.d. 146-154 vol. XIII);

 Scripliuc Mariana care a declarat că fiica cet. Boicenco Sv. i-a comunicat că este

amenințată de domnul care i-a dat bani în împrumut (f.d. 161 -167 vol. XIII);

Iațuc Irina care a declarat că aflându-se în Curtea de Apel a văzut-o pe Boicenco Sv.

care plângea și care i-a comunicat că din nou a fost amenințată de către Avornic

Dumitru. Personal a văzut momentul în care Avornic Dumitru se îndrepta spre

Boicenco Sv. și ultima era în o stare de isterie. În starea în care era Boicenco Sv.

amenințarea era reală și indică că după ce a ieșit din ședință Boicenco Sv. a declarat

inculpaților că va contesta decizia Curții de Apel, fapt care i-a și scos din sărite pe

62

inculpați (f.d.37 vol. VI, f.d. 157 - 158 vol. III).

Materialele cauzei penale:

 plângerea depusă de Boicenco Sv. (f.d. 4 vol. VI);

 procesele - verbale de confruntare dintre: partea vătămată Boicenco Sv. și

Bajarean V. (f.d. 25 vol. VI); partea vătămată Boicenc Sv. și Avornic D. (f.d. 40 vol.

VI);

- instanța de apel, la adoptarea soluției de menținere a achitării inculpatului

Avornic Dumitru, a repetat eroarea de drept admisă de către instanța de fond și nu a

dat aprecierea justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încât

concluzia instanței de apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse

unei minuțioase cercetări în ambele instanțe, facându-se referire la declarațiile detaliate

ale participanților la proces, iar în astfel de condiții, colegiului penal, îi rămânea doar

să aprecieze aceste probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor;

- în opinia acuzării, vinovăția lui Avornic Dumitru în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 190 alin. (5) și art. 155 Cod penal, este dovedită pe deplin, iar instanța

de fond și apel, eronat și tendențios, s-au statuat asupra oportunității achitării

inculpatului.

9.2. Avocatul Popescu Dorin în numele inculpatului Bajerean V., care în temeiul

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a

deciziei instanței de apel, și anume:

- în partea recunoașterii ca vinovat și condamnării lui Bajerean Vitalie de

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5), 190 alin. (4), art. 186 alin. (5) Cod

penal.

- în partea recunoașterii ca fiind vinovat Bajerean Vitalie de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), d) și art. 155 Cod penal și încetării

procesului penal în baza art. 155 și art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, din motivul

expirării termenului prescripției tragerii la răspundere penală.

Casarea parțială a sentinței Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 09.02.2015, în

partea recunoașterii ca vinovat și condamnării lui Bajerean Vitalie de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal.

A dispune achitarea lui Bajerean Vitalie pe învinuirea de comiterea infracțiunilor

prevăzute de 190 alin. (4) Cod penal, din motivul că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

A modifica lui Bajerean Vitalie Ion, temeiul achitării pe art. 190 alin. (5), art. 186

alin. (5) și art. 155 Cod penal, din temeiul prevăzut la art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de

procedură penală - fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, pe temeiul

prevăzut la art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală - nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii.

A modifica lui Avornic Dumitru temeiul achitării pe art. 190 alin. (5) și art. 155

Cod penal, din temeiul prevăzut la art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală -

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, pe temeiul prevăzut la art. 390

alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală -nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

63

În motivarea recursului invocă următoarele:

- în decizia recurată, contrar prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) nu se regăsesc

temeiurile de fapt și de drept care au dus, la respingerea apelului părții apărării,

precum și motivele adoptării soluției date, în coraport cu motivelel expuse în apelul

părții apărării;

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii precum și acesta este expus neclar - temei de

recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală;

- instanța de apel, a încălcat lui Bajerean Vitalie, dreptul la un proces echitabil,

prevăzut la art. 6 § 1, § 2, din Convenție și l-au condamnat pe Bajerean Vitalie, anterior,

achitat de prima instanță, bazându-se pe declarațiile martorilor care nu au fost audiați

în instanța de apel;

- la fel, și declarațiile pretinsei părți vătămate, decedatei Boicenco (Solovienco)

Svetlana, nu au fost cercetate și nu au fost date citirii în ședința instanței de apel,

conform art. 369 și 371 Cod de procedură penală;

- instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate

de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel

și nu au fost consemnate în procesul-verbal;

- acuzatorul de stat în instanța de apel, nu a invocat probe noi, din care motiv

Bajerean Vitalie ilegal a fost condamnat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

190 alin. (5), 190 alin. (4), art. 186 alin. (5), art. 361 alin. (2), lit. b), d), și art. 155 Cod

penal, în baza acelorași probe în baza cărora a fost achitat.

Cu referire la învinuirea adusă lui Bajerean Vitalie în baza art. 190 alin. (4) CP RM, pe

episoadele cu Gorneț Vasile:

- motivele, invocate de prima instanță și de instanța de apel, nu sunt în măsură

să argumenteze concluzia privind existența intenției și vinovăției lui Bajereanu Vitalie

în fapta ce i se incriminează, iar unele aspecte ale motivației sentinței în acestă parte,

vădesc faptul că raporturile stabilite între Bajerean V. și Gorneț V. nu sunt de natură

penală, totodată din din materialele cauzei cercetate, atât în instasnța de fond, cât și în

instanța de apel, rezultă cu certitudine că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii;

- prima instanță și instanța de apel, l-au recunoscut vinovat pe Bajerean Vitalie

de faptul, că dânsul în calitate de administrator al întreprinderii ÎI „Bajerean”, care este

parte a contractului de intenție din 14 septembrie 2001 (f.d. 131 vol. III), nu și-a

îndeplinit obligațiunile contractuale;

- la fel, instanța de fond și de apel invocă faptul că: „acțiunile inculpatului

Bajerean privind restituirea banilor încasați lui Gorneț V., confirmă încă odată faptul că

acesta nu a transmis banii încasați proprietarului apartamentului Istratii și

reprezentantului sau Primac”. Însă, instanța de fond și de apel, nu au stabilit din care

motiv, banii nu au fost transferați lui Primac Alexandru și Istratii Igor, or, contractul a

fost semnat doar de către Istratii Igor. Însuși faptul că banii nu au fost transferați, nu

constituie însușire;

- mai mult decât atât, fiind audiat în instanța de apel, Primac Alexandru a

declarat că nu are careva atribuție la tranzacția respectivă și a participat în calitate de

64

avocat, deoarce Istratii Igor este verișorul său. La fel, Primac Alexandru a confirmat

faptul că între Istratii Ig. și Gorneț V., cu soția sa Gorneț P. a avut loc un litigiu de

judecată în Judecătoria Botanica, care a durat aproximativ 4 sau 5 ani, iar ulterior s-au

scumpit apartamentele, de aceia Gorneț V. a achitat prețul apartamentului deja

conform prețurilor la momentul finisării litigiului. Totodată, a declarat că Gorneț V., a

dorit până la urmă să procure anume acest apartament din motivul că anterior după

încheierea contractului de intenție se instalase în apartamentul dat și a făcut reparație

capitală;

- este important să menționăm și faptul că în speță, s-a constatat cu certitudine că

a fost încheiat doar un contract de intenții, iar părțile contractului nu au purces la

încheierea contractului de vânzare-cumpărare, de aceia, nu era temei de a transfera

banii lui Istratii Igor;

- în instanța de apel, a fost anexată la materialele cauzei Hotărârea Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău din 06.07.2005, unde la pag. 3, este constatat că apartamentul

litigios, la momentul încheierii contractului de intenții, avea vicii de ordin juridic având

datorii la servicii comunale, apartamentul fiind în litigiu, din care cauză nu putea fi

efectuată tranzacția de vânzare-cumpărare. Totodată, din hotărârile judecătorești

anexate la materialele cauzei, se confirmă faptul că litigiul între Istratii Igor și Gorneț

V. s-au finisat la 12.04.2006 când a fost emisă decizia Curții Supreme de Justriție, din

12.04.2006.

În așa mod, este ilegală sentința prin care lui Bajereanu Vitalie, de fapt, i se

incriminează ridicarea prețurilor la apartamente în mun. Chișinău, din care cauză

Gorneț V., deja a achitat suma de 30 000 dolari SUA, aceasta fiind o condiție obiectivă

care nu depinde de Bajerean Vitalie;

- instanța nu indică în sentință și nu a ajuns la concluzia că banii în sumă de totală

de 7 500 dolari, au fost însușiți de către Bajerean Vitalie.

Din declarațiile pretinsei părți vătămate Gorneț Vasile, a martorilor Primac

Alexandru și Istratii Igor, la fel rezultă cu certitudine că nu s-a constatat faptul însușirii

banilor în sumă de 7 500 lei, de către Bajerean Vitalie, adică, nu a avut loc fapta de

săvârșirea căreia este învinuit inculpatul;

- după finisarea litigiului, Bajerean Vitalie, a restituit lui Gorneț Vasile, banii

depuși de acesta la întreprinderea ÎI „Bajerean” în sumă de 7 5000 dolari conform

contractului de intenție din 14 septembrie 2001 (f.d. 131 vol. III), încheiat între Gorneț

Vasile și Istratii Igor, cu participarea intermediarului Î.I. „Bajerean”, în persoana

inculpatului Bajerean Vitalie, pentru înstrăinarea imobilului din str. Xxxxx ap. xx, mun.

Chișinău, la fel, fiindu-i achitată și paguba morală;

- acele circumstanțe că pretinsa parte vătămată Gorneț Vasile s-a instalat în

apartment imediat după achitarea costului acestuia, la fel faptul că ÎI „Bajerean”, după

finisarea litigiului civil a restituit lui Gorneț Vasile banii achitați inițial, demonstreză

faptul că între Gorneț Vasile și Î.I. „Bajerean” în persoana lui Bajerean Vitalie, există

doar relații civile și se exclude aspectul penal al acțiunilor sau inacțiunilor lui Bajerean

Vitalie.

Cu referire la învinuirea adusă lui Bajerean Vitalie în baza art. 190 alin. (5) CP RM, pe

65

episoadele cu Lupan Raisa

- în acțiunile lui Bajereanu Vitalie lipsesc semnele componeței de infracțiune

prevăzută la art. 190 alin. (5) Cod penal, ceia ce este temei de recurs prevăzut la art. 427

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, iar inculpatul Bejereanu Vitalie, urmează a fi

achitat de sub acuzația adusă;

- partea acuzării nu a prezentat și în materialele cauzei lipsește careva raport de

expertiză care să confirme prețul apartamentului, altul decât cel îndicat și constatat în

certificatul cu privire la valoarea bunului imobil din 25 mai 1999 eliberat de OCT

Chișinău, în care este indicată valoarea apartamentului în mărime de 45 036 lei.

Totodată, conform contractului de vânzare-cumpărare din 16 iunie 1999, Lupan Raisa

a vândut, iar Bajerean Vitalie a cumpărat imobilul din str. Xxxxx ap. xx, la prețul indciat

de 46 000 lei, cei ce la momentul respectiv, constituia suma de aproximativ 3 930 dolari

SUA (cursul mediu luna iunie 1999, 11,7072 lei - 1 dolar SUA);

- în acelașit imp în ședințele de judecată s-a constatat cu certitudine faptul că în

realitate Bajerean Vitalie a achitat suma de 4 900 dolari SUA, ce la momentul respectiv,

constituia suma de 57 365,28 lei, adică a achitat aproximativ cu 1000 dolari mai scump

decât suma indicată în certificatul cu privire la valoarea bunului imobil din 25 mai 1999

eliberat de OCT Chișinău și contractul de vânzare-cumpărare din 16 iunie 1999.

În așa mod, Bajereanu Vitalie, a dobândit cu titlu oneros, adică cu plată, imobilul

din mun. Chișinău, str. Xxxxx ap. xx. La fel, atragem atenția instanței și la faptul că la

acea perioadă așa erau prețurile apartamentelor în mun. Chișinău, care erau în scădere.

Astfel, în speță, lipsesc semnele sustragerii și anume, lipsesc semnele de luarea

ilegală și gratuită a bunurilor din posesia altuia.

La fel, lipsește și semnul de cauzare a prejudiciu patrimonial efectiv, săvârșită în

scop acaparator;

- la fel, la caz, este vorba de relații civile, tranzacția de vânzare-cumpărare a fost

încheiată absolut legal, fiind achitați bani pentru apartamentul vândut, iar Lupan Raisa,

la momentul de față, nu are careva pretenții la Bajereanu Vitalie, ea fiind dusă în eroare

de alte persoane - Platon Svetlana căreia i-a dat banii în urma vînzării apartamentului.

Cu referire la învinuirea adusă în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, privind însușirea prin

escrocherie de către inculpatul Bajerean Vitalie a imobilului de la cet. Solovienco Svetlana

- la caz, este stabilit cu certitudine faptul că cet. Solovienco Svetlana, în calitate

de vânzător a vândut, iar cet-nii Bajerean Vitalie și Avornic Dumitru, în calitate de

cumpărători au cumpărat imobilul - apartamentul nr. xx, situat pe str. Bd. Xxxxx, mun.

Xxxxx, în condițiile legii, respectându-se prevederile codului civil privind vânzarea-

cumpărarea bunului imobil;

- la fel, la caz, invocăm și faptul că Solovienco Svetlana s-a adresat în judecată în

ordine civilă către Bajerean Vitalie și Avornic Dumitru, cu cerere de chemare în

judecată, privind declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a

apartamentului nr. xx, situat pe bd. Xxxxx, mun. Xxxxx.

Prin hotărârea judecătoriei Râșcani, mun. Chișinăudin 21 ianuarie 2014, acțiunea

a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2015, a fost respins apelul

66

declarat de către reprezentantul reclamantei Elena Solovienco, Marin Afanas, cu

menținerea hotărârii atacate.

Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție din 26.09.2005, recursul reprezentantului recurentei Elena

Solovienco, Marin Afanas, a fost considerat inadmisibil.

Astfel, pe cauza civilă privind nulitatea tranzacției respective, a fost respinsă

cererea de chemare în judecată a lui Solovienco Svetlana, privind declararea nulității

contractului de vânzare-cumpărare, autentificat de către notarul Dorel Musteață,

conform căruia, cet. Solovienco Svetlana a vândut la prețul de 6 500 Dolari SUA, iar cet-

nii Bajerean Vitalie și Avornic Dumitru au cumpărat, câte 1/2 cotă-parte din

apartamentul nr. xx, situat pe Bd. Xxxxx. mun. Xxxxx, tranzacția fiind una legală și

valabilă, totodată, se confirmă faptul că în speța dată, între inculpați și așa zisa parte

vătămată există doar relații civile.

Cu această ocazie, atragem atenția instanței de apel la faptul că hotărârile

judecătorești menționate supra, au autoritatea lucrului judecat.

În așa mod, Bajerean Vitalie și Avornic Dumitru, au dobândit licit, legal

apartamentul nr. xx, situat pe Bd. Xxxxx, mun. Chișinău, din care motiv, și în această

parte a acuzării inculpații urmează a fi achitați din motivul că, în acțiunile lor nu există

faptul infracțiunii.

Cu referire la învinuirea lui Baierean Vitalie de comiterea infracțunii prevăzută de art.

186 alin. (5) Cod penal

- în speță, instanța de apel neîntemeiat și ilegal a ajuns la concluzia de a-l

condamna pe Bajerean Vitalie în baza art. 186 alin. (5) și anume de faptul că chipurile

Bajerean Vitalie, a susptras pe ascuns, din apartamentul nr. xx, situat pe Bd. Xxxxx,

mun. Xxxxx, al cărui coproprietar este însuși Bajerean Vitalie, bunuri care se presupune

că aparțin pretinsei părți vătămate decedatei Solovienco Svetlana, în valoare de 231 400

lei;

- în dosar lipses probe care să confirme că pretinsa parte vătămată, în general, a

avut aceste lucruri și că ele se aflau în imobilul menționat;

- pe de o parte instanța de apel, consatată că lucrurile a fost scoase din apartament

în luna august 2002, iar procesele - verbale au fost întocmite în luna mai 2003, adică

peste un an. În așa mod lipsește intenția lui Bajerean Vitalie de a sustrage aceste bunuri

și se confirmă faptul că ultimul doar a depozitat o parte din aceste obiecte în altă

încăpere doar pentru a ale păstra și a putea folosi după destinație/utiliza apartamentul

nr. xx bd Xxxxx, mun. Xxxxx, al cărui proprietar este până în ziua de azi, iar depozitarea

bunurilor altei persoane vădește despre lipsa existenței faptei infracțiunii prevăzute la

art. 186 alin. (5) Cod penal.

Cu referie la învinuirea adusă lui Baierean V., în baza art. 361 Cod penal

- din materialele cauzei cercetate în ședința de judecată, rezultă cu certitudine

faptul, că cet. Vitalie Bajerean nu a înstrăinat prin înșelăciune apartamentul nr. xx situat

pe Bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, dar vânzător este cet. Solovienco Svetlana, tot ea a prezentat

notarului cererea prin care solicită să fie înregistrat contractul de vânzare-cumpărare al

imobilului litigios, precum și certificatul cu privire la valoarea bunului imobil sub nr.

67

2062 R/99, din 01.07.1999 – pe apartamentul nr. xx situat pe bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, cât

și Extrasul din Registrul bunurilor imobile pe același apartamert din 01.07.1999;

- în urma examinării materialului nr. 1-172 pr/12, prin Ordonanța procurorului

în procuratura s. Centru mun. Chișinău, D-l Roman Rusu, din 31.07.2012, în temeui, art.

275 рct. 1) Cod de procedură penală, s-a dispus de a nu începe urmărirea penală pe

faptul falsificării certificatului cu privire la valoarea bunului imobil sub nr. 2062 R/99,

din 01.07.1999 - pe apartamentul nr. xx situat pe Bd. Xxxxx, mun. Xxxxx și a Extrasului

din Registrul bunurilor imobile pe același apartament din 01.07.1999, din motivul că nu

există faptul infracțiunii, deoarece s-a stabilit că actele sus-menționate, au fost cu

adevărat semnate de persoanele responsabile din cadrul O.C.T. Chișinău, faptul dat

fiind confirmat și de raportul de expertiză nr. 345 - 346 din 29.02.2008 pe cauza penală

nr. 2007020829, prin care a fost efectuată expertiza criminalistică grafoscopică în

comisie a înscrisurilor de pe certificatul cu privire la valoarea bunului imobil sub nr.

2062 R/99, din 01.07.1999 și de pe Extrasul din Registrul bunurilor imobile pe același

apartament din 01.07.1999, adică actele respective nu conțin semne de falsificare. Astfel,

la toate semnăturile prezente în aceste acte, s-a stabilit că lipsesc urme de pregătire

tehnică, de copiere, proiectare, urme de hârtie copiativă, urme de creion, urme

imprimate în stratul de hârtie și neacoperite cu colorant.

Referitor la capătul de acuzare privind învinuirea lui Bajerean Vitalie în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal

- în acțiunile lui Bajerean Vitalie nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, la

fel nu s-a confirmat vinovăția, iar inculpatul Bajerean Vitalie, neîntemeiat și ilegal a fost

condamnat în baza acestei norme penale;

- martorii care nu au fost audiați în instanța de apel: Iațiuc Irina, Scripliuc

Mariana, nu vorbesc despre careva amenințare, iar declarațiile lor nu sunt relevante în

această parte a acuzării;

- declarațiile persoanelor cărora organul de urmărire penală le-a atribuit

neîntemeiat calitatea de martor, nu poate fi puse la baza sentinței de condamnare

deoarece, nu reflectă circumstanțele indicate în rechizitoriu și în ordonanța de

modificare a învinuirii în sensul agravării ei din 01.12.2010, totodată aceste persoane fie

sunt rude a lui Boicenco (Solovienco) Svetlana, fie sunt prietene apropiate, care pur și

simplu, la rugămintea acesteiea au dat declarații din cele povestite lor de însuși

Boicenco (Solovienco) Svetlana.

procurorului, care a solicitat respingerea acestuia ca inadmisibil și menținerea sentinței.

Popescu D. în numele inculpatului Bajerean V. în raport cu materialele dosarului și

motivele invocate, Colegiul penal consideră că recursurile urmează a fi admise din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

68

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat, procurorul critică decizia

instanței de apel sub aspectul temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în

cazurile când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar.

În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Învederând norma enunțată mai sus, Colegiul penal remarcă, că apelul este o cale

de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect

devolutiv complet în sensul că provoacă un control atât în fapt, cât și în drept numai la

persoana care l-a declarat, la calitatea acesteia în proces și la persoana împotriva căreia

este îndreptat de către jurisdicția de al doilea grad asupra hotărârii primei instanțe.

Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit

instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă

fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101

Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau

contravențional au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului

sentinței.

Reieșind din dispoziția art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu

au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs.

Precum se atestă din lucrările dosarului, prin decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 10.01.2018, a fost menținută sentința în partea achitării lui

Avornic D. în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 190 alin. (5) și 155 Cod

69

penal, pe motiv că faptele acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor vizate.

La acest capitol Colegiul atestă faptul că, verificând legalitatea și temeinicia

deciziei recurate, în partea menținerii sentinței de achitare a inculpatului Avornic D. în

baza art. 190 alin. (5) Cod penal, Colegiul penal constată că, instanța de apel în partea

descriptivă a deciziei (pct. 105 și 108), la descrierea faptei criminale a considerat ca fiind

dovedită comiterea de către inculpatul Bajerean Vitalie a faptelor de escrocherie în

complicitate cu Avornic Dumitru, invocând în acest sens următoarele: ,,…urmărind

scopul sustragerii a avutului proprietarului prin înșelăciune și abuz de încredere Bajerean

Vitalie, împreună cu Avornic Dumitru, au însușit imobilul menționat, adică devenind ilegal

proprietarii coproprietarii acestuia, în urma încheierii fictive și prin înșelăciune a contractului

de vânzare-cumpărare din 08 iulie 1999, autorizat notarial”. Astfel, instanța de apel

ajungând la concluzii radical diferite, și-a întemeiat hotărârea pe motive ce contrazic

dispozitivul acesteia.

În acest context, Colegiul penal lărgit reține că una din condițiile adoptării unei

sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în

ședința de judecată.

Astfel, circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive

legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul

hotărârii, acesta fiind expus neclar, și că recursul de pe rol este întemeiat.

Totodată, Colegiul lărgit v-a admite și recursul declarat de avocatul Popescu D.

în numele inculpatului Bajerean V., deoarece analizând decizia recurată în raport cu

argumentele invocate în recursul declarat constată că, instanța de apel a ignorat

dispozițiile instanței de recurs cu privire la necesitatea aprecierii obiective a probelor

administrate în cauză (decizia CSJ din 15.11.2016 f.d. 45-56 vol. XVI).

În acest sens, este necesar de a fi precizat faptul că, o sentință de condamnare

trebuie să fie bazată pe probe exacte, când toate divirgențele au fost înlăturate și

apreciate obiectiv și corect, motivarea soluției pronunțate constituind o îndatorire care

înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției. Numai prin adoptarea unei

hotărâri motivate poate exista un control public al administrării justiției (cauza

Suominen vs Finllanda, CțEDO, nr. 37801/97 din 01.07.2003).

Complementar, Colegiul penal menționează că, ținând cont de motivul trimiterii

la rejudecare, nu se poate expune referitor la celelalte motive invocate de către recurenți

în recursuri, cauza urmând a fi supusă rejudecării în ordine de apel.

Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că decizia instanței de apel

urmează a fi casată cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelurilor declarate, din

motivul prezenței erorii de drept semnalate de recurenți și prevăzute de pct. 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, eroare care nu poate fi corectată de către instanța de

recurs în prezenta procedură, deoarece nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza

pe fond, substituind instanța ce a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual

penale.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de

70

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legale asupra motivelor indicate în apelurile declarate, să cerceteze, să

verifice și să aprecieze profund probele administrate pe parcursul procesului penal în

strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să-și argumenteze clar

concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de

practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Devder Djulieta și avocatul Popescu Dorin în numele

inculpatului Bajerean Vitalie, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 10 ianuarie 2018, în privința lui Avornic Dumitru Xxxxx și Bajerean

Vitalie Xxxxx și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Pronunțată integral la 24 august 2018.

Președinte: Gordilă Nicolae

Judecători: Guzun Ion

Covalenco Elena

Catan Liliana

Diaconu Iurie

71