1ra-1389/2018 — art. 174 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-1389/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești din 21

decembrie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27

februarie 2018, declarat de avocatul Alexandru Bogos, în numele inculpatului

Bostănică Gheorghe Xxxxxx, născut la

xx xxxxxxxxx xxxx, originar și locuitor al s. Xxxxxxx, r-nul

Xxxxxxx, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 28.06.2017 – 21.12.2017,

instanța de apel: 01.02.2018 – 27.02.2018,

instanța de recurs: 13.06.2018 – 18.07.2018.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Bostănică

Gheorghe a fost condamnat în baza art. 174 alin. (1), 79 Cod penal la 1 an închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată

condiționat, pe un termen de probațiune de 1 an.

Cererea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor judiciare, a fost

respinsă ca neîntemeiată.

1

inculpatul Bostănică Gheorghe, în timp ce avea o relație de prietenie cu minora

Xxxxxxxx X., despre care cunoștea că are vârsta de 13 ani, aflându-se la domiciliul

său din s. Xxxxxxx, r-nul , având intenția întreținerii raportului sexual altul decât

violul, cu o persoană despre care știa cu certitudine că nu a împlinit vârsta de 16 ani,

a întreținut multiple raporturi sexuale cu minora Xxxxxxxx X., născută la xx.xx.xxxx,

cu acordul ultimei.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut vina, solicitând examinarea cauzei

în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Deoarece aceste probe i-au confirmat integral vinovăția, instanța a încadrat

acțiunile inculpatului în baza art. 174 alin. (1) Cod penal, adică, raportul sexual, altul

decât violul, comis asupra unei persoane despre care se știa cu certitudine că nu a

împlinit vârsta de 16 ani.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care procesul penal să fie încetat în temeiul art.

174 alin. (2) Cod penal, pe motiv că inculpatul și partea vătămată sunt la un nivel

apropiat în ceea ce privește vârsta, dezvoltarea fizică și psihică.

Apelantul a invocat că art. 174 alin. (2) Cod penal, stabilește că persoana care a

săvârșit fapta prevăzută la alin. (1) nu este pasibilă de răspundere penală, dacă este la

nivel apropiat cu victima în ceea ce privește vârsta și dezvoltarea fizică și psihică.

2018, apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a statuat că, această prevedere legală este aplicabilă numai

dacă sunt întrunite cumulativ trei condiții: făptuitorul și victima sunt la nivel apropiat

în ceea ce privește vârsta, făptuitorul și victima sunt la nivel apropiat în ceea ce

privește dezvoltarea fizică și făptuitorul și victima sunt la nivel apropiat în ceea ce

privește dezvoltarea psihică. Însă, în speță, victima avea vârsta de 13 ani, iar

făptuitorul de 17 ani, dezvoltarea fizică a făptuitorului este diferită de dezvoltarea

fizică a victimei, ce se constată vizual.

Astfel, lipsesc două condiții prevăzute de legea penală, motiv pentru care

inculpatul nu poate beneficia de aplicarea prevederilor art. 174 alin. (2) Cod penal.

solicitând casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie

dispusă încetarea procesului penal în privința inculpatului, în temeiul art. 174 alin. (2)

Cod penal.

Recurentul a invocat că instanța de apel nu a dat o explicație și o apreciere

clară la cele invocate în cererea de apel.

Nu a omis termenul de atac, a făcut cunoștință cu sentința la data de

27.03.2018.

În drept, recursul este fondat pe art. 427 al. 1 p. 6, 10, 13 CPP.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

2

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30

de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură

penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să

curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu art. 418

alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel

pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-

verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile.

Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de

judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază,

în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată,

instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 27 februarie 2018, în prezența

inculpatului și avocatului Alexandru Bogos, comunicând că decizia motivată va fi

pronunțată pe 27 martie 2018, fapt realizat la această dată și consemnat în respectivul

proces-verbal, în lipsa inculpatului și al avocatului Alexandru Bogos, celor absenți

fiindu-le expediată copia deciziei (vol. I f.d. 176).

Deci, hotărârea atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 27 martie 2018,

iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei

de 27 aprilie 2018.

Totodată, potrivit ștampilelor respective, recursul ordinar a fost depus la oficiul

poștal pe 21 mai 2018 și înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 22 mai 2018,

adică peste termenul prevăzut de lege (f.d. 181-184, vol. I pct. 5. din decizie).

Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de

recurs nu există nici în dosar și nici în recursurile nominalizate.

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea

în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de

recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept

procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea

dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen

nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un

caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

declarat peste termen.

Astfel, odată ce recursul ordinar de pe rol este declarat peste termen, acesta

urmează a fi declarat inadmisibil.

3

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Alexandru Bogos,

împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești din 21 decembrie 2017 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2018, în privința inculpatului

Bostănică Gheorghe Xxxxxxx, pe motiv că este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 august 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

4