1ra-1389/2018 — art. 174 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 21 decembrie 2017, cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Bostănică Gheorghe a fost condamnat în baza art. 174 alin. (1), 79 Cod penal la 1 an închisoare. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată condiționat, pe un termen de probațiune de 1 an. Cererea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor judiciare, a fost respinsă ca neîntemeiată. 1

Instanța de fond a constatat că în perioada august – noiembrie 2016, inculpatul Bostănică Gheorghe, în timp ce avea o relație de prietenie cu minora Xxxxxxxx X., despre care cunoștea că are vârsta de 13 ani, aflându-se la domiciliul său din s. Xxxxxxx, r-nul , având intenția întreținerii raportului sexual altul decât violul, cu o persoană despre care știa cu certitudine că nu a împlinit vârsta de 16 ani, a întreținut multiple raporturi sexuale cu minora Xxxxxxxx X., născută la xx.xx.xxxx, cu acordul ultimei. Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut vina, solicitând examinarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Deoarece aceste probe i-au confirmat integral vinovăția, instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 174 alin. (1) Cod penal, adică, raportul sexual, altul decât violul, comis asupra unei persoane despre care se știa cu certitudine că nu a împlinit vârsta de 16 ani.

Avocatul Alexandru Bogos, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care procesul penal să fie încetat în temeiul art. 174 alin. (2) Cod penal, pe motiv că inculpatul și partea vătămată sunt la un nivel apropiat în ceea ce privește vârsta, dezvoltarea fizică și psihică. Apelantul a invocat că art. 174 alin. (2) Cod penal, stabilește că persoana care a săvârșit fapta prevăzută la alin. (1) nu este pasibilă de răspundere penală, dacă este la nivel apropiat cu victima în ceea ce privește vârsta și dezvoltarea fizică și psihică.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2018, apelul a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a statuat că, această prevedere legală este aplicabilă numai dacă sunt întrunite cumulativ trei condiții: făptuitorul și victima sunt la nivel apropiat în ceea ce privește vârsta, făptuitorul și victima sunt la nivel apropiat în ceea ce privește dezvoltarea fizică și făptuitorul și victima sunt la nivel apropiat în ceea ce privește dezvoltarea psihică. Însă, în speță, victima avea vârsta de 13 ani, iar făptuitorul de 17 ani, dezvoltarea fizică a făptuitorului este diferită de dezvoltarea fizică a victimei, ce se constată vizual. Astfel, lipsesc două condiții prevăzute de legea penală, motiv pentru care inculpatul nu poate beneficia de aplicarea prevederilor art. 174 alin. (2) Cod penal.

La 21 mai 2018, avocatul Alexandru Bogos a declarat recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă încetarea procesului penal în privința inculpatului, în temeiul art. 174 alin. (2) Cod penal. Recurentul a invocat că instanța de apel nu a dat o explicație și o apreciere clară la cele invocate în cererea de apel. Nu a omis termenul de atac, a făcut cunoștință cu sentința la data de 27.03.2018. În drept, recursul este fondat pe art. 427 al. 1 p. 6, 10, 13 CPP.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. 2 Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul- verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată. Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 27 februarie 2018, în prezența inculpatului și avocatului Alexandru Bogos, comunicând că decizia motivată va fi pronunțată pe 27 martie 2018, fapt realizat la această dată și consemnat în respectivul proces-verbal, în lipsa inculpatului și al avocatului Alexandru Bogos, celor absenți fiindu-le expediată copia deciziei (vol. I f.d. 176). Deci, hotărârea atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 27 martie 2018, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei de 27 aprilie 2018. Totodată, potrivit ștampilelor respective, recursul ordinar a fost depus la oficiul poștal pe 21 mai 2018 și înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 22 mai 2018, adică peste termenul prevăzut de lege (f.d. 181-184, vol. I pct. 5. din decizie). Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de recurs nu există nici în dosar și nici în recursurile nominalizate. Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen. Astfel, odată ce recursul ordinar de pe rol este declarat peste termen, acesta urmează a fi declarat inadmisibil. 3 7. În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 2), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Alexandru Bogos, împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești din 21 decembrie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2018, în privința inculpatului Bostănică Gheorghe Xxxxxxx, pe motiv că este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 august 2018. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 4