1ra-1352/2018 — art. 369 alin. 2 lit. c CP

1ra-1352/2018 — art. 369 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1352/18

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 17 aprilie 2018, în cauza penală în privința lui

Culinca Roman XXXXX, născut la XXXX, originar

din XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.12.2017 - 22.12.2017;

Instanța de apel: 24.01.2018 - 17.04.2018;

Instanța de recurs: 07.06.2018 - 04.07.2018.

C O N S T A T Ă:

conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, Culinca R. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 369 alin. (2)

lit. c) Cod penal la 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis,

în temeiul art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o

perioadă de probațiune de 1 an.

Totodată, s-a dispus încasarea de la Culinca R. în contul statului cheltuielile judiciare în

mărime de 448 lei.

ordinul comandantului Brigăzii nr.3 Infanterie motorizată, dislocată în mun. Cahul, nr.229

din 25 noiembrie 2016 a fost inclus în lista nominală a unității militare vizate, fiindu-i acordat

gradul militar de soldat.

Fiind militar în termen al Brigăzii nr.3 Infanterie motorizată, încălcând cerințele art. 14,

15, 19 ale Regulamentului serviciului interior al Forțelor Armate ale Republicii Moldova,

aprobat prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.2327 din 03 septembrie 2009,

precum și prevederile art. 4, 5 din Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Legea

nr.52-XVI din 02 martie 2007, care îl obliga să respecte și să îndeplinească prevederile

Constituției și ale altor legi; să respecte jurământul militar și prevederile regulamentelor

militare; să prețuiască onoarea unității militare; să păstreze demnitatea gradului și uniformei

1

militare pe care o poartă; să fie disciplinat și vigilent; să prețuiască camaraderia militară, să

respecte drepturile și libertățile tuturor cetățenilor; să servească în permanență drept exemplu

de înaltă cultură, modestie și cumpătare; să păstreze cu sfințenie onoarea militară; să-și apere

demnitatea și să stimeze demnitatea celorlalți; să manifeste grijă pentru consolidarea

prieteniei dintre militari, Culinca R. a admis încălcarea regulilor statutare cu privire la

relațiile dintre militari în următoarele circumstanțe.

La 01 mai 2017, în jurul orei 04:30, efectuând serviciul de zi în calitate de lucrător în

cantină, aflându-se în încăperea de curățare a legumelor din incinta cantinei ostășești ce este

amplasată pe teritoriul Brigăzii nr.3 Infanterie motorizată, în timpul curățirii cartofilor,

nemotivat i-a aplicat o lovitură cu un cuțit de bucătărie în regiunea umărului drept unui alt

militar în termen din cadrul aceleiași unități militare, cu care nu se afla în raport de

subordonare, soldatului Cotorobai I., cauzându-i acestuia vătămare corporală ușoară, sub

formă de plagă tăiată a umărului drept, produsă la acțiunea traumatică cu obiect tăietor.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a

reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 369 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform indicilor: „Încălcarea regulilor

statutare cu privire la relațiile dintre militari, în timpul îndeplinirii serviciului militar, dacă

între ei nu există raporturi de subordonare și dacă această încălcare s-a manifestat prin acte

de violență, soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale și a sănătății.”

art. 401-402 Cod de procedură penală, a fost atacată cu apel de către avocata Reșulschi G. în

numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu stabilirea în

privința inculpatului a unei pedepse mai blînde și cu respingerea cererii procurorului privind

încasarea din contul acestuia în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în mărime de

448 lei.

În motivarea apelului s-a invocat că, cauza penală în privința lui Culinca R. a fost

examinată în procedură specială în baza prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, însă

pedeapsa stabilită de prima instanță este prea aspră. Partea apărării a invocat că instanța la

stabilirea acesteia urma să se conducă de prevederile art. 75 alin. (1) Cod penal și reieșind din

existența circumstanțelor atenuante - săvîrșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin

grave, recunoașterea vinovăției, vîrsta tînără a acestuia, caracteristica pozitivă, lipsa

pretențiilor de ordin material sau moral a părții vătămate, cauza a fost examinată procedură

simplificată, din care considerente instanța de judecată urma să aplice față de clientul său o

pedeapsă mai blîndă și anume, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 01 an și cu

aplicarea art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită să fie suspendată pe un termen de probă de 06

luni.

De asemenea, s-a menționat și despre faptul că plata pentru efectuarea expertizei

judiciare nu poate fi încasată din contul inculpatului, întrucât solicitantul efectuării expertizei

este Inspectoratul de Poliție, în persoana ofițerului de urmărire penală, adică statul, iar

obligația de a suporta cheltuielile pentru efectuarea expertizei o are bugetul de stat.

fost admis, cu casarea parțială a sentinței, în partea încasării cheltuielilor judiciare și

2

pronunțarea unei noi hotărîri în această parte, prin care s-a respins cerința procurorului

privind încasarea de la inculpatul Culinca R. în folosul statului a sumei de 448 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței s-au menținut fără modificări.

drept constatată de prima instanță concordă cu circumstanțele stabilite și probele

administrate, relevate în cuprinsul sentinței. Sentința cuprinde elementele definitorii

condamnării prevăzute de art. 364/1 alin. (7) Cod de procedură penală. Concluzia primei

instanțe privind calificarea infracțiunii este corectă, prin determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele

componenței de infracțiune prevăzută de art. 369 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Concomitent cu cele sus expuse, instanța de apel a menționat că, sentința este contestată

de către apărător în partea individualizării pedepsei și privind netemeinicia încasării de la

Culinca R. a cheltuielilor judiciare în sumă de 448 lei.

Lecturând conținutul sentinței Colegiul judiciar a observat că instanța de fond în partea

descriptivă a sentinței s-a expus argumentat asupra chestiunii de individualizare a pedepsei

ținând seama de prevederile art. 61, 75, 76, 90 Cod penal, just stabilindu-i inculpatului

pedeapsa sub formă de închisoare în cuantum de 2 ani, cu suspendarea executării acesteia

pentru o perioadă de probațiune de 1 an. Respectiv, au fost apreciate ca nefondate criticele

apelantei precum că prima instanță nu a ținut seama de toate circumstanțele atenuante

incidente acestei cauze.

În aceste împrejurări, Colegiul judiciar a constatat că, instanța de fond a ținut cont de

circumstanța atenuată stabilită în cadrul judecării cauzei prevăzută la art. 76 Cod penal -

săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, cît și lipsa circumstanțelor

agravante, de asemenea instanța a reținut și faptul că, inculpatul a comis infracțiune

intenționată, care potrivit art. 16 Cod penal se clasifică ca infracțiune mai puțin gravă,

recunoașterea vinovăției atît în cadrul urmăririi penale, cît și în ședința de judecată, cauza

fiind judecată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit prevederilor

art. 3641 Cod de procedură penală. Tot instanța la stabilirea pedepsei a considerat că

corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea lui de societate, stabilindu-i

pedeapsă condiționată cu aplicarea art. 90 Cod penal.

A fost apreciat ca nefondat argumentul inculpatului, precum că instanța de fond i-a

stabilit o pedeapsă prea aspră și neechitabilă, reieșind din totalitatea de circumstanțe sus citate

și, care au fost examinate de instanța de fond, fiind reținut și faptul că cauza penală a fost

examinată în procedură specială pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Totodată, instanța de apel a evidențiat că, prin sentința din 22 decembrie 2017, a fost

admisă solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului Culinca R. în

beneficiul statului cheltuielile de judecată în mărime de 448 lei, concluzie pe care o consideră

drept eronată și emisă contrar legii, din care motiv s-a casat parțial sentința fiind reținute

următoarele.

În conformitate cu art. 142 alin. (1) Cod de procedură penală, expertiza se dispune în

cazurile în care pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea

3

importanță probatorie pentru cauza penală sînt necesare cunoștințe specializate în domeniul

științei, tehnicii, artei, meșteșugului sau în alte domenii. Posedarea unor asemenea cunoștințe

specializate de către persoana care efectuează urmărirea penală sau de către judecător nu

exclude necesitatea dispunerii expertizei. Dispunerea expertizei se face la cererea părților, de

către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată, precum și din oficiu de

către organul de urmărire penală.

Potrivit art. 2 Legii nr. 68 din 14 iunie 2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul

expertului judiciar actul prin care se dispune expertiza judiciară este: ordonanța organului de

urmărire penală sau încheierea instanței de judecată, prin care se dispune efectuarea

expertizei judiciare sau, după caz, cererea de efectuare a expertizei judiciare depusă de către

părți din inițiativă proprie și pe cont propriu în condițiile codurilor de procedură civilă, penală

și contravențional. Art. 11 alin. (2) din Legea nominalizată notează - expertiza judiciară se

efectuează în temeiul actului de dispunere a expertizei judiciare, emis în conformitate cu

prevederile legislației de procedură.

Din materialele dosarului se desprinde că, la 02 mai 2017 de către Centrul de Medicină

Legală pe lîngă Ministerul Sănătății al Republicii Moldova a fost întocmit raportul de

constatare medico-legală nr. 278 din 02 mai 2017, conform căruia la Cotorobai I., s-a

constatat: plagă pe umărul drept produsă la acțiune traumatică cu obiect tăietor, care

condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică medico-legal ca vătămare

corporală ușoară.

La 10 august 2017, de către Centrul de Medicină Legală pe lîngă Ministerul Sănătății al

Republicii Moldova a fost întocmit raportul de expertiză judiciară nr. 260/D din 10 august

2017, conform căruia la Cotorobai I. s-a constatat: plagă pe umărul drept produsă la acțiune

traumatică cu obiect tăietor, care condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se

califică medico-legal ca vătămare corporală ușoară.

În conformitate cu art. 143 alin. (1) pct. 2), 5) Cod de procedură penală, expertiza se

dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea gradului de gravitate și a

caracterului vătămărilor integrității corporale; stării psihice sau fizice a părții vătămate,

martorului dacă apar îndoieli în privința capacității lor de a percepe just împrejurările ce au

importanță pentru cauza penală și de a face declarații despre ele, dacă aceste declarații

ulterior vor fi puse, în mod exclusiv sau în principal, în baza hotărîrii în cauza dată. Alin. (2)

al aceluiași articol indică, că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la

alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat.

Conform 144 alin. (1) Cod de procedură penală, considerînd că este necesară efectuarea

expertizei, organul de urmărire penală, prin ordonanță, iar instanța de judecată, prin încheiere,

dispune efectuarea expertizei. În ordonanță sau în încheiere se indică: cine a inițiat numirea

expertizei; temeiurile pentru care se dispune expertiza; obiectele, documentele și alte

materiale prezentate expertului cu mențiunea cînd și în ce împrejurări au fost descoperite și

ridicate; întrebările formulate expertului; denumirea instituției de expertiză, numele și

prenumele persoanei căreia i se pune în sarcină efectuarea expertizei.

Materialele cauzei penale denotă faptul, că prin îndreptarea comandantului interimar al

Brigăzii 3 infanterie motorizată orașul Cahul, Răcilă A. s-a dispus efectuarea examinării

4

medico-legale a militarului în termen Cotorobai I. și în temeiul ordonanței OUP, Berbec L.

din 09 august 2017 s-a dispus efectuarea expertizei medico-legale a documentelor medicale

pe numele părții vătămate.

Expertizele în cauză au fost dispuse pe faptul că, la 01 mai 2017 militarului în termen,

soldat Cotorobai I., i-au fost cauzate leziuni corporale, la 26 mai 2017 fiind pornită urmărirea

penală pe cauza penală nr. 20171508011 în baza art. 369 alin. (2) lit. c) Cod penal.

La speță, apărarea a solicitat casarea sentinței din cauza încasării neîntemeiate a

cheltuielilor de judecată de la inculpatul în sumă de 448 lei, suportate în urma întocmirii

Rapoartelor de expertiză sus citate. Din conținutul ordonanțelor privind dispunerea efectuării

expertizelor medico-legale rezultă că speței date îi sunt incidente circumstanțele prevăzute la

art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală. Or, art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală

indică, că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din

contul mijloacelor bugetului de stat.

Solicitantul efectuării expertizelor pe cauza penală respectivă este statul în persona,

OUP al IP Cahul și Brigada 3 infanterie motorizată orașul Cahul. Prin urmare, obligația de

suportare a cheltuielilor pentru efectuarea constatării și expertizei o poartă anume statul, ca

solicitant.

În acest context, argumentele apărării privind netemeinicia încasării din contul

inculpatului a cheltuielilor judiciare în sumă de 448 lei este întemeiat și, potrivit legii, se

impune admiterea acestui argument, din care considerente se respinge solicitarea procurorului

privind încasarea din contul lui Culinca R. în beneficiul statului a sumei de 448 lei, ca

neîntemeiată.

prin care solicită casarea acesteia, cu menținerea în vigoare a sentinței.

În motivarea recursului, se menționează că decizia instanței de apel este pasibilă casării,

deoarece nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Recurentul indică că cheltuielile

judiciare în cuantum de 448 lei au fost suportate de stat pentru asigurarea bunei desfășurări a

procesului penal și urmează a fi încasate de la inculpat.

Soluția instanței de apel, prin care s-a dispus neîncasarea cheltuielilor de judecată,

contravine normelor procesual-penale în vigoare, în particular avându-se în vedere art. 227

alin. (1) – (3) și art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală.

În speță, statul și-a onorat obligația de a demonstra vinovăția inculpatului, prin acțiuni

de procedură legale, iar pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal a suportat

cheltuieli, care în baza art.227 Cod de procedură penală, se încadrează în noțiunea de

cheltuieli judiciare și care indiscutabil urmează a fi recuperate din contul inculpatului, or

însăși acțiunile ilegale comise de acesta le-au generat.

Recurentul specifică faptul că în decizie și în sentință lipsește dispoziția cu privire la

trecerea cheltuielilor judiciare în contul statului. La fel, se menționează că este necesară

schimbarea atitudinii vizavi de instituția procesuală a cheltuielilor judiciare și restituirea

acestora, deoarece cu așa tendințe a instanței de apel, inclusiv judecătorii și procurorii vor

rămâne fără salarii.

5

Se evidențiază că, în practica judiciară a Curții de Apel Cahul există hotărâri prin care

au fost încasate cheltuielile judiciare de la inculpați, după care aceiași instanță respinge

demersul procurorului în acest sens.

În drept, recurentul își întemeiază cererea pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

baza materialelor din dosar și raportat la criticele recurentului, Colegiul penal conchide

asupra inadmisibilității acestuia, pentru următoarele motive.

În drept, soluția de inadmisibilitate a recursului depus de procuror se întemeiază, pe

dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, potrivit căreia instanța

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că cererea este vădit neîntemeiată.

Reieșind din criticele expuse de procuror, se constată că acesta contestă decizia instanței

de apel din două considerente: în opinia lui, instanța eronat nu a încasat cheltuielile judiciare

de la Culinca R. în cuantum de 448 lei și a admis apelul tardiv al părții apărării.

Verificând actele cauzei, raportat la alegațiile procurorului, instanța de recurs

consemnează că cele avansate de recurent nu și-au găsit confirmarea, iar soluția adoptată pe

marginea acestei spețe de către instanța de apel, în partea neîncasării cheltuielilor judiciare,

este legală, întemeiată și urmează a fi menținută integral.

Prin urmare, Colegiul penal găsește vădit nefondată revendicarea procurorului în partea

ce ține de pretinsa încălcare admisă de instanța de apel, prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, privitor la neîncasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului

pentru efectuarea expertizelor judiciare, dat fiind că, în dispoziția art. 143 alin. (1) Cod de

procedură penală, este stipulat expres că expertiza se dispune și se efectuează în mod

obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și

în cazul când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul.

În situația când efectuarea expertizei a fost dispusă de către organul de urmărire penală

sau de către instanța de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru

efectuarea acesteia urmează a fi achitate din contul mijloacelor bănești ale bugetului de stat,

nu din contul inculpatului, după cum pretinde recurentul.

O atare prevedere legală expresă se conține în dispoziția art. 75 alin. (3) din Legea nr.

68 din 14 aprilie 2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, unde este

stipulat că, în cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de către

ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la art.142

alin.(2) din Codul de procedură penală. Excepția despre care ne relevă legiuitorul cuprinsă în

art. 142 Cod de procedură penală, nu este incidentă cauzei date.

Din actele cauzei, se constată că, la 02 mai 2017 de către Centrul de Medicină Legală pe

lîngă Ministerul Sănătății al Republicii Moldova a fost întocmit raportul de constatare

medico-legală nr. 278 din 02 mai 2017, conform căruia la Cotorobai I. s-a constatat: plagă pe

umărul drept produsă la acțiune traumatică cu obiect tăietor, care condiționează dereglarea

sănătății de scurtă durată și se califică medico-legal ca vătămare corporală ușoară.

6

La 10 august 2017, de către Centrul de Medicină Legală pe lîngă Ministerul Sănătății al

Republicii Moldova a fost întocmit raportul de expertiză judiciară nr. 260/D din 10 august

2017, conform căruia la Cotorobai I. s-a constatat: plagă pe umărul drept produsă la acțiune

traumatică cu obiect tăietor, care condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se

califică medico-legal ca vătămare corporală ușoară.

Materialele cauzei confirmă că, prin îndreptarea comandantului interimar al Brigăzii 3

infanterie motorizată orașul Cahul, Răcilă A. s-a dispus efectuarea examinării medico-legale

a militarului în termen Cotorobai I. și în temeiul ordonanței OUP, Berbec L. din 09 august

2017, s-a dispus efectuarea expertizei medico-legale a documentelor medicale pe numele

părții vătămate. Expertizele în cauză au fost dispuse pe faptul că, la 01 mai 2017 militarului

în termen, soldat Cotorobai I., i-au fost cauzate leziuni corporale, la 26 mai 2017 fiind pornită

urmărirea penală pe cauza nr. 20171508011, conform art. 369 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Prin urmare, corect instanța de apel a statuat că, plata pentru efectuarea acestor acțiuni

procesuale, în sumă totală de 448 lei, urmează a fi încasată din contul bugetului de stat, dar

nu a inculpatului, întrucât o acoperire legală în acest sens nu există la moment. Prin alte

cuvinte, atît normele procesual-penale relevante cauzei, cuprinse în art. 227 – 229, precum și

cele din Legea specială nr. 68/2016 amintită supra, stabilesc că responsabilul pentru achitarea

plăților încasate de la stat în folosul organelor îndrituite cu efectuarea expertizelor judiciare

sau rapoartelor de constatare, sunt ordonatorii unor atare acțiuni procesuale.

Din ansamblul considerentelor care preced, rezultă că cheltuielile judiciare suportate

pentru instrumentarea acestei cauze urmează a fi acoperite din bugetul de stat, acestea

neputând face obiectul unei rambursări din partea inculpatului, în cazul în care ultimul nu le-a

ordonat.

Cu privire la cele consemnate de recurent despre existența unor soluții contradictorii în

practica judiciară cu privire la modul de soluționare și recuperare a cheltuielilor judiciare de

către Curtea de Apel Cahul, Colegiul penal ține să specifice că dreptul la o jurisprudență

constantă nu este o chestiune ce se regăsește printre temeiurile de declarare a recursului

ordinar, mai mult ca atât, în cauza Legrand c. Franței din 26 mai 2011, nr. 23228/08, Curtea

de la Strasbourg a statuat că apariția unui reviriment de jurisprudență și aplicarea de noi

soluții într-o procedură pendinte nu încalcă art. 6 din Convenție - dreptul la un proces

echitabil. În același sens, s-a consemnat că exigențele asigurării securității raporturilor

juridice și protecția încrederii din partea justițiabililor nu consacră dreptul la o jurisprudență

constantă și că evoluția jurisprudenței nu este prin ea însăși contrară unei bune administrări a

justiției, întrucât absența unei abordări dinamice și evolutive ar împiedica orice schimbare

sau îmbunătățire.

Vizavi de critica recurentului privind tardivitatea apelului examinat de instanță,

Colegiul penal relevă că, nici aceasta nu s-a confirmat din actele cauzei, or sentința fiind

pronunțată integral la 22 decembrie 2017 a fost contestată cu primul apel de apărătorul

inculpatului la data de 02 ianuarie 2018, după care a fost suplinită cu argumente în fapt și în

drept, prin cererea din 24 ianuarie 2018. Deci, calea apelului a fost deschisă de parte în

termenul legal prevăzut de lege de 15 zile din momentul pronunțării sentinței integrale.

7

Având în vedere acestea, instanța de recurs conchide că, în prezenta cauză nu se

constată admiterea erorilor de drept semnalate de procuror și prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, iar la judecarea acestei cauze în ordine de apel, instanța a

respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 227-229, 414-419 Cod de procedură

penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, neexistând vreun temei pentru admiterea

recursului în sensul declarat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Cahul din 17 aprilie 2018, în cauza penală în privința lui Culinca Roman, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată la 01 august 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

8