1ra-598/2018 — art. 188 alin. 2 lit. f; 287 alin. 3; 152 alin. 2 lit. e; 287 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Hâncești din 20 aprilie 2016, procesul penal în privința lui Ungureanu Dumitru, în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, a fost încetat din motiv că fapta comisă nu constituie infracțiune, ci contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional. Ungureanu Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzută de art. 354 Cod contravențional cu încetarea procedurii contravenționale din motivul expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere contravențională. Ungureanu Dumitru, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și 188 alin. (2) lit. f) Cod penal a fost achitat. Potîngă Mihail, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost achitat pe motiv, că fapta inculpatului nu întrunește semnele infracțiunii. Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor, Munteanu Andrei și Roșca Mihail, învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal au fost de achitați. Nani Ion, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal a fost achitat.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, potrivit actului de învinuire, inculpaților Ungureanu Dumitru, Nani Ion, Potîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor, Munteanu Andrei și Roșca Mihail li se încriminează, că la 01.01.2012, aproximativ la ora 02:00, în s. Mingir, r-nul. Hîncești, în fața casei de cultură, împreună cu alte persoane necunoscute, fără motiv, din intenții huliganice, încâlcind grosolan ordinea publică, cu deosebită obrăznicie, în prezența mai multor persoane, intenționat au aplicat mai multe lovituri cu pumnii, picioarele și un pistol de model „Fort-12P” peste diferite părți ale corpului lui Igor și Radu Baboi, cauzându-i lui Igor Baboi conform raportului de expertiză medico legală, fracturi liniare a coastelor 6, 9 pe stânga, fără deplasare a fragmentelor, traumă cranio-cerebrală închisă ce se califică ca vătămări corporale medii, care au dus la dereglarea sănătății de lungă durată, lui Radu Baboi dureri fizice. Tot inculpatului, Ungureanu Dumitru, i se încriminează, că la 01.01.2012, aproximativ la ora 02:00, în s. Mingir, r-nul. Hîncești, în fața casei de cultură, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, intenționat aplicându-i lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului lui Igor Baboi, cauzându-i conform raportului de expertiză medico legală, fracturi liniare a coastelor 6, 9 pe stânga, fără deplasare a fragmentelor, traumă cranio-cerebrală închisă ce se califică ca vătămări corporale medii, care au dus la dereglarea sănătății de lungă durată, în mod deschis i-a sustras un pistol de model „Fort-12P” la prețul de 7840 lei, ce la momentul comiterii infracțiunii constituie 392 unități convenționale, cauzând părții vătămate pagube materiale în proporții considerabile. Continuându-și acțiunile sale infracționale, inculpații Ungureanu Dumitru și Potîngă Mihail, la 01.01.2012, aproximativ la ora 02:00, în s. Mingir, r-nul Hîncești, în fața casei de cultură, intenționat i-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului lui Igor Baboi, cauzându-i conform raportului de expertiză 2 medico legală, fracturi liniare a coastelor 6, 9 pe stânga, fără deplasare a fragmentelor, traumă cranio-cerebrală închisă ce se califică ca vătămări corporale medii, care au dus la dereglarea sănătății de lungă durată. Inculpaților Potîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor, Munteanu Andrei și Roșca Mihail li se încriminează, că la 01.01.2012, aproximativ la ora 02:00, în s. Mingir, r-nul Hîncești, în fața casei de cultură, împreună cu Dumitru Ungureanu, Ion Nani, Mihail Roșca și alte persoane necunoscute, fără motiv, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, cu deosebită obrăznicie, în prezența mai multor persoane, intenționat au aplicat mai multe lovituri cu pumnii, picioarele peste diferite părți ale corpului lui Baboi Igor și Baboi Radu, cauzându-i lui Baboi Igor conform raportului de expertiză medico legală, fracturi liniare a coastelor 6, 9 pe stânga, fără deplasare a fragmentelor, traumă cranio-cerebrală închisă ce se califică ca vătămări corporale medii, care au dus la dereglarea sănătății de lungă durată, lui Baboi Radu dureri fizice. Astfel, organul de urmărire penală a încadrat acțiunile: - inculpatului Ungureanu Dumitru în baza art. 152 alin. (2) lit. e), art. 188 alin. (2) lit. f) și art. 287 alin. (3) Cod penal; - inculpatului Potîngă Mihail în baza art. 152 alin. (2) lit. e), art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal; - inculpaților Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor, Roșca Mihail, Munteanu Andrei în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal; - inculpatului Nani Ion în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către procurorul Scutelnic Ovidiu și părțile vătămate Baboi Igor și Baboi Radu, care au solicitat casarea integrală a sentinței Judecătoriei Hîncești din 20.04.2016, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Ungureanu Dumitru să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani și art. 152 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedeapsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial a-i stabili definitiv pedeapsa lui Ungureanu Dumitru sub forma de închisoare pe un termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Potîngă Mihail să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, cu stabilirea pedeapsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedeapsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni a-i stabili definitiv pedeapsa lui Potîngă Mihail sub forma de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor, Roșca Mihail și Munteanu Andrei, să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedeapsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 3 Nani Ion să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, cu stabilirea pedeapsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform prevederilor art. 90 Cod penal, a le suspenda executarea pedepsei cu închisoarea în privința lui Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor, Roșca Mihail, Munteanu Andrei și Nani Ion, cu stabilirea unui termen de probă pe 5 ani. Acuzatorul de stat a considerat că, instanța de fond la emiterea sentinței în privința inculpaților nu a ținut cont de probele administrate în instanța de judecată care au fost unele relevante și directe așa cum sunt declarațiile părților vătămate Baboi Igor și Baboi Radu care au indicat la faptul nemijlocit al acțiunilor inculpaților precum și la participarea nemijlocită a acestora în cazul aplicării violenței fizice asupra lor precum și a pericolului la care au fost expuși în timpul atacului realizat de către inculpați, deranjarea ordinii publice odată ce acțiunile infracționale ale inculpaților sau realizat în incinta casei de cultură în timpul serbării revelionului fiind o multitudine de persoane care au fost deranjați de acțiunile infracționale ale inculpaților precum și de maniera brutală cu care aceștia au acționat. De asemenea acuzarea a considerat că, instanța de fond la fel a ignorat importanța declarațiilor martorilor audiați în cadrul cercetării judecătorești și anume ale martorului Nemer Rodica.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2017, au fost admise cererile părților vătămate Baboi Igor și Baboi Radu privind retragerea apelului declarat împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești din 20.04.2016 și încetată procedura de apel în această parte. Admis apelul procurorului Scutelnic Ovidiu, casată sentința în partea penală și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Ungureanu Dumitru Xxxxx a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. f) și 287 alin. (3) Cod penal și i s-a numit pedeapsa: - în baza art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani și 6 luni; - în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Ungureanu Dumitru, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepselor numite, i-a fost numită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Potîngă Mihail Xxxxx a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, și i s-a numit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-a dispus încetarea procesului penal în privința lui Potîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor, Nani Ion și Munteanu Andrei, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. 4 În rest sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a menționat că, audiind părțile și examinând materialele dosarului penal, a considerat necesar de a admite cererile părților vătămate Baboi Igor și Baboi Radu de retragere a apelului declarat împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești din 20.04.2016, de a înceta procedura de apel în această parte și de a admite apelul procurorul Scutelnic Ovidiu, declarat împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești din 20.04.2016, cu casarea sentinței atacate în partea penală privitor la inculpații Ungureanu Dumitru, Nani Ion, Potîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor și Munteanu Andrei și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Instanța de apel a constatat că, Ungureanu Dumitru, la 01.01.2012, aproximativ la ora 02.00, aflându-se în s. Mingir, r-nul Hîncești, în fața casei de cultură, împreună cu Potîngă Mihail, Nani Ion, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor și Munteanu Andrei și alte persoane necunoscute, fără motiv, din intenții huliganice, încâlcind grosolan ordinea publică, cu deosebită obrăznicie, în prezența mai multor persoane, intenționat i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii, picioarele și un pistol de model "Fort-12P" peste diferite părți ale corpului lui Baboi Igor și Baboi Radu. Tot, Uungureanu Dumitru, la 01.01.2012, aproximativ la ora 02.00, aflându-se în s. Mingir, r-nul HînceȘti, în fața casei de cultură, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, intenționat aplicându-i lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului lui Baboi Igor, i-a sustras un pistol de model "Fort-12P" la prețul de 7840 lei, ceea ce la momentul comiterii infracțiunii constituia 392 unități convenționale, cauzând părții vătămate pagubă materială în proporții considerabile. Instanța de apel a considerat că, prin acțiunile sale intenționate, inculpatul Ungureanu Dumitru comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, după indicii, huliganism agravant, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, cu obrăznicie deosebită, săvârșit de mai multe peroane, cu aplicarea armei, precum și infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, după indicii, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru sănătate cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Potîngă Mihail, la 01.01.2012, aproximativ la ora 02.00, aflându-se în s. Mingir, r-nul. Hîncești, în fața casei de cultură, împreună cu Ungureanu Dumitru, Nani Ion, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor și Munteanu Andrei și alte persoane necunoscute, intenționat i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului lui Baboi Igor, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală, fracturi liniare a coastelor 6, 9 pe stânga, fără deplasare a fragmentelor, traumă cranio-cerebrală închisă ce se califică ca vătămări corporale medii, care au adus la dereglarea sănătății de lungă durată. Tot, Potîngă Mihail, la 01.01.2012, aproximativ la ora 02.00, aflându-se în s. Mingir, r- nul Hîncești, în fața casei de cultură, împreună cu Ungureanu Dumitru, Nani Ion, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor, Munteanu Andrei și alte persoane necunoscute, fără motiv, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, cu deosebită obrăznicie, în prezența mai multor persoane, intenționat i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii, picioarele peste diferite părți ale corpului lui Baboi Igor și Baboi Radu. 5 Instanța de apel a considerat că prin acțiunile sale intenționate, inculpatul Potîngă Mihail a comis infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, după indicii, vătămarea intenționată medie a integrității corporale, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, săvârșită de mai multe persoane. Deasemenea, instanța de apel a considerat că inculpații Potîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor, Nani Ion și Munteanu Andrei, prin acțiunile sale intenționate, au comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indicii, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, cu obrăznicie deosebită, săvârșit de mai multe peroane. Astfel, instanța de apel a calificat: - Faptele doar a inculpatului Ungureanu Dumitru pe art. 287 alin. (3) și art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, or, în privința celorlalți inculpați, o asemenea învinuire n-a fost înaintată și instanța nu poate ieși în afara învinuirii, agravând situația celorlalți inculpați; - Faptele doar a inculpatului Potîngă Mihail pe art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, or, în privința celorlalți inculpați, o asemenea învinuire n-a fost înaintată și instanța nu poate ieși în afara învinuirii, agravând situația celorlalți inculpați; - Faptele inculpaților Pitîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor, Nani Ion și Munteanu Andrei pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, or, în privința lor, o asemenea învinuire a fost înaintată și instanța nu poate ieși în afara învinuirii, agravând situația lor. Instanța de apel a considerat că instanța de fond, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală, ajungând la concluzia greșită de a înceta procesul penal în privința lui Ungureanu Dumitru în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, pe motiv că fapta lui constituie elementele contravenției prevăzute la art. 354 Cod contravențional și de a-l achita pe Ungureanu Dumitru, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal pe motiv că acțiunile lui nu întrunesc elementele infracțiunii. Deasemenea, instanța de apel a considerat că instanța de fond, la pronunțarea sentinței, eronat a ajuns la concluzia de a-i achita pe Potîngă Mihail, Catronescu Eugeniu, Ichim Igor și Munteanu Andrei, învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și Nani Ion, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal pe motiv că acțiunile lor nu întrunesc elementele infracțiunii. Astfel, vinovăția inculpaților Ungureanu Dumitru, Nani Ion, Potîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor și Munteanu Andrei în comiterea faptelor sus-indicate, este dovedită prin următoarea sistemă de probe veridice, concludente, pertinente și utile, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părților vătămate Baboi Radu și Baboi Igor; procesul-verbal de cercetare la fata locului din 01.01.2012, cu anexa foto- tabel; confirmarea eliberată de primăria comunei Mingir din 27.07.2012; procesul- verbal de confruntare între partea vătămată R. Baboi și bănuitul I. NANI din 6 24.02.2012; procesul-verbal de confruntare între partea vătămată R. Baboi și bănuitul Roșca M. din 23.02.2012; procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Igor Baboi și bănuitul Ungureanu D. din 12.03.2012; procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Igor Baboi, Radu Baboi și bănuitul Ichim Igor din 16.11.2012; procesul- verbal de confruntare între partea vătămată Igor Baboi și bănuitul Potîngă M. din 14.11.2012; procesul-verbal de confruntare între partea vătămată R. Baboi și bănuitul Potîngă M. din 14.11.2012; procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Ig. Baboi și bănuitul Catrinescu E. din 19.11.2012; procesul-verbal de confruntare între partea vătămată R. Baboi și bănuitul Catrinescu E. din 19.11.2012; bonul de procurare a armei din 07.06.2011 magazinul „Cartuș”; procesul-verbal de percheziție din 05.03.2012 a domiciliului lui D. Ungureanu din s. Voinescu; procesul-verbal de percheziție din 05.03.2012 a domiciliului lui D. Ungureanu din mun. Chișinău, str. Dacia 53 ap. 6; raportul de expertiză medico-legală a lui Igor Baboi nr. 36 „D” din 21.02.2012; procesul-verbal de ridicare a pistolului de model „Fort 12-P” din 12.03.2012 de la Ungureanu Dumitru; procesul-verbal de examinare a pistolului de model „Fort 12-P” cu anexa foto-tabel din 12.03.2012; raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 539 a-2013 din 02.08.2013, efectuată în privința lui Roșca Mihail, prin care acesta a fost recunoscut responsabil. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor Popovici Andrian, Munteanu Victor, Nistorică Dumitru, Teacă Ion, Nistorică Ion, Zotea Mihail și Roșca Victor, date de către aceștia în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, precum că n-au văzut cum Ungureanu Dumitru, Nani Ion, Potîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor și Munteanu Andrei i-au maltratat pe frații Baboi Igor și Baboi Radu, deoarece ele nu corespund adevărului și sunt date de către acești martori în scopul de a-i exonera pe inculpatul Ungureanu Dumitru, Nani Ion, Potîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor și Munteanu Andrei or, inițial, în cadrul urmăririi penale, martorii Popovici Andrian, Munteanu Victor, Nistorică Dumitru, Teacă Ion, Nistorică Ion, Zotea Mihail și Roșca Victor au indicat direct la Ungureanu Dumitru, Nani Ion, Potîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor și Munteanu Andrei, toți locuitori ai s. Voinescu, r-nul. Hîncești, ca la persoanele care i-au maltratat pe frații Baboi Igor și Baboi Radu, locuitori ai s. Mingir, r-nul Hîncești. Mai mult ca atât, declarațiile martorilor Popovici Andrian, Munteanu Victor, Nistorică Dumitru, Teacă Ion, Nistorică Ion, Zotea Mihail și Roșca Victor date în cadrul instanței de fond sunt combătute prin declarațiile părților vătămate Baboi Igor și Baboi Radu și celelalte probe pe care le vom analiza mai departe și aprecia prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, și care demonstrează cu certitudine vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate lor. Deasemenea, instanța de apel a conchis că declarațiile martorilor Rotaru Crina, Roșca Pavel, Roșca Igor, Fordea Vasile, Balaur Viorel și Răilean Lilian, nu pot servi drept temei de achitare a lui Potîngă Mihail, Nani Ion, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor și Munteanu Andrei sai de recalificare a faptelor lui Ungureanu Dumitru de la art. 287 alin. (3) Cod penal la art. 354 Cod contravențional, deoarece sunt date în scopul exonerării lor de la răspunderea penală, or, toți acești martori sunt consăteni ai 7 inculpaților, de aceea instanța de apel a apreciat critic declarațiile acestora și, mai mult ca atât, ele se combat de întreaga sistemă de probe analizată mai sus, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice, și coroborează între ele și demonstrează cu certitudine că anume inculpații Ungureanu Dumitru, Nani Ion, Potîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor și Munteanu Andrei au comis infracțiunile imputate lor, anume ei au fost la locul infracțiunii și i-au maltratat pe frații Baboi Igor și Baboi Radu. Instanța de apel a considerat că de facto, inculpatul Ungureanu Dumitru își recunoaște vina în comiterea infracțiunilor încriminate, însă a apreciat critic afirmațiile lui precum că, i-a luat lui Baboi Igor pistolul de model "Fort-12P", însă n-a avut scopul sustragerii acestui bun, nu i-a aplicat intenționat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului lui Baboi Igor, adică n-a comis atacul tâlhăresc, imputat lui și nici huliganismul agravat, deoarece ele nu corespund adevărului și sunt date de către inculpatul Ungureanu Dumitru în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală, deoarece sunt combătute de celelalte probe analizate mai sus și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, și care demonstrează cu certitudine vinovăția lui în comiterea infracțiunilor imputate. Instanța de apel a considerat că, nerecunoașterea vinovăției de către Ungureanu Dumitru, de comiterea infracțiunilor imputate nu echivalează cu achitarea lui sau recalificarea acțiunilor lui de la art. 287 alin. (3) Cod penal la art. 354 Cod contravențional, deoarece circumstanțele stabilite și probele analizate și enumerate, dovedesc cu certitudine comiterea de către el a faptelor încriminate, prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. f) și art. 287 alin. (3) Cod penal. Instanța de apel a considerat că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Potîngă Mihail privitor la vătămarea intenționată medie a integrității corporale, precum și huliganismul încriminat lui și de către Munteanu Andrei și Nani Ion, privitor la comiterea huliganismului încriminat, nu echivalează cu achitarea lor, deoarece circumstanțele stabilite și probele analizate și enumerate, dovedesc cu certitudine comiterea de către dânșii a infracțiunilor imputate. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpații Potîngă Mihail, Munteanu Andrei și Nani Ion în săvârșirea infracțiunilor încriminate, instanța de apel a calificat-o ca o metodă de apărare, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de bănuit, învinuit sau inculpat nu poate fi urmărită penal pentru depunerea declarațiilor intenționat false, decât în cazurile expres prevăzută de legea procesual penală, iar nerecunoașterea vinei de către inculpați pe întreg procesul penal se apreciază ca un drept al acestora și ca o metodă de apărare. Prima instanță a conchis că reieșind din probele administrate în ședința de judecată, acțiunile inculpatului Ungureanu Dumitru urmează a fi încadrate conform prevederilor art. 354 Codul contravențional, adică huliganismul nu prea grav, din care considerent a pronunțat o sentință de achitare a inculpatului Ungureanu Dumitru, pe art. art. 152 alin. (2) lit. e) și 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, cu eliberarea de răspunderea penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, pe motiv că fapta lui constituie contravenția prevăzută de art. 354 Codul Contravențional și 8 încetarea procesului contravențional pe motivul expirării termenului de prescripție în baza art. 30 din Cod Contravențional. Astfel, instanța de apel a menționat faptul că instanța de fond deși a concluzionat că acțiunile inculpatului Ungureanu Dumitru urmează a fi încadrate conform prevederilor art. 354 Codul contravențional, n-a constatat fapta și incorect a interpretat noțiunea de participație la infracțiune or, prima instanță concluzionând că faptele lui Ungureanu Dumitru întrunesc componența huliganismului mărunt, de facto, încearcă să delimiteze acțiunile lui de cele ale coparticipanților la infracțiune, ceea ce nu corespunde naturii juridice a participației, în cadrul căreia toți participanții răspund pentru infracțiune integral, deoarece participația la infracțiune presupune o intenție comună a participanților, o legătură psihică între participanți și cooperarea la una și aceiași infracțiune împreună și în comun, iar gradul de participare a fiecărui participant la infracțiune poate servi doar la individualizarea pedepsei și nu la calificarea infracțiunii, excepție făcând doar excesul de autor, ultima situație nefiind constatată în speța dată. Fapta prevăzută la art. 287 Cod penal, prevede răspunderea penală nu numai intenția huliganică a făptuitorilor, dar și pentru încălcarea ordinii publice. Din cele menționate reiese cu claritate că, de către Ungureanu Dumitru, Nani Ion, Potîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor și Munteanu Andrei a fost încălcată ordinea publică și a fost manifestată o lipsă de respect față de societate. Părțile vătămate Baboi Igor și Baboi Radu au fost maltratați, de către Ungureanu Dumitru, Nani Ion, Potîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor și Munteanu Andrei fără motiv evident, în loc public, iar părții vătămate Baboi Igor, de către inculpatul Potîngă Mihail i-au fost intenționat aplicate lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului lui Baboi Igor, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală, fracturi liniare a coastelor 6, 9 pe stânga, fără deplasare a fragmentelor, traumă cranio- cerebrală închisă ce se califică ca vătămări corporale medii, care au adus la dereglarea sănătății de lungă durată. Având în vedere cele relatate mai sus, instanța de apel a considerat relevante și declarațiile lui Ungureanu Dumitru, depuse în cadrul cercetării judecătorești potrivit cărora acesta la 01.01.2012, a recunoscut că s-a aflat în incinta casei de cultură din s. Mingir, r-nul Hîncești, a participat la acel conflict pe care se indică că la avut cu Baboi Igor și Baboi Radu. La fel, instanța de apel a considerat că în cadrul cercetării judecătorești a fost probat pe deplin și scopul cupidant de însușire a bunurilor străine lui Ungureanu Dumitru, care a însușit pistolul părții vătămate Baboi Igor în urma atacului tâlhăresc, aplicând violența periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei. La fel, s-a demonstrat și vinovăția lui Ungureanu Dumitru, pe capătul de învinuire în ce privește săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, care a acționat contrar normelor bunelor maniere și convețuire în socitatea de drept. Totodată, instanța de apel a menționat și faptul instanța de fond n-a dat o apreciere critică declarațiilor inculpaților Ungureanu Dumitru și Potîngă Mihail, care sunt orientate spre a crea o impresie artificială precum că au avut un motiv pentru care au aplicat lovituri părților vătămate odată ce de către aceștia a fost bătut anterior 9 Ungureanu Dumitru sau cum în cazul lui Potîngă Mihail pentru a aplana conflictul între Ungureanu Dumitru și Baboi Igor. Astfel, în cazul dat, acțiunile lui Ungureanu Dumitru, urmează a fi încadrate conform art. 287 alin. (3) Cod penal, iar a lui Potîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor, Nani Ion și Munteanu Andrei corect urmează a fi încadrate conform art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, odată ce careva conflicte personale între aceștia, care ar fi fost confirmate de către martori, fie părțile vătămate, nu au existat anterior, iar versiunea inculpaților precum că au avut un motiv anumit pentru care au aplicat lovituri părților vătămate nu poate fi catalogat drept unul personal, or conflictul existent între Ungureanu Dumitru și Baboi Igor nu a adus atingere nemijlocit relațiilor între părțile vătămate și ceilalți inculpați. La fel, instanța de apel a atras atenția că inculpații fiind recunoscuți în momentul săvârșirii infracțiunii nu au putut nega absența în general de la fața locului și existența conflictului, iar aici deja ghidându-se, la fel, de scopul de a evita răspunderea penală au declarat cum este în cazul lui Ungureanu Dumitru că doar l-a împins pe partea vătămată Baboi Igor peste o masă de tenis, pe când potrivit declarațiilor martorilor, cât și a părților vătămate, Ungureanu Dumitru i-a aplicat intenționat mai multe lovituri peste diferite părți ale corpului lui Ig. Baboi și R. Baboi în legătură cu ce ultimul a fugit ulterior de la fața locului împreună cu ceilalți inculpați. Asemenea versiune înaintată de către inculpați nu coroborează cu nici o altă probă administrată pe parcursul cercetării judecătorești precum și nici cu rezultatele rapoartelor de expertiză medico- legală în legătură cu ce urmează a fi apreciată critic. Așadar, instanța de apel a conchis că partea acuzării în acest sens a prezentat probe verosimile care au elucidat în mod clar circumstanțele cazului și în baza cărora a fost demonstrată pe deplin vinovăția inculpaților Ungureanu Dumitru, Potîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor, Nani Ion și Munteanu Andrei în săvârșirea infracțiunilor imputate, de aceea sentința instanței de fond urmează a fi supusă casării. De asemenea, instanța de apel a conchis că este neîntemeiată poziția instanței de fond precum că Ungureanu Dumitru nu a avut careva înțelegere cu careva din inculpați sau cu alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, în vederea încălcării grosolane a ordinii publice și maltratării părților vătămate Baboi Igor și Baboi Radu, precum că a acționat de unul singur, fără comun acord, deoarece incontestabil, fost încălcată ordinea publică de către inculpatul Ungureanu Dumitru, în coautorat cu ceilalți patru inculpați, adică cu Potîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor, Nani Ion și Munteanu Andrei, dânsul în cazul dat a manifestat o deosebită lipsă de respect față de societate, a aplicat arma, pistolul de model "Fort- 12P", pe care a sustras-o de la Baboi Igor și, prin urmare, a fost comisă de către dânsul și infracțiunea de huliganism agravat, prevăzută la art. 287 alin. (3) Cod penal, iar de către Potîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor, Nani Ion și Munteanu Andrei, a fost comisă infracțiunea de huliganism, prevăzută la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. De asemenea, instanța de apel a conchis că, atât în instanța de fond, cât și-n cea de apel, nu s-a dovedit faptul că Nani Ion a comis, huliganismul agravat imputat lui de către partea acuzării, prevăzut la art. 287 alin. (3) Cod penal și a considerat că dânsul 10 prin acțiunile sale intenționate, de rând cu Potîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor și Munteanu Andrei a comis fapta prevăzută la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal or, nici în cadrul instanței de fond nici în cadrul instanței de apel n-a fost probat faptul aplicării armei sau încercării aplicării armei de către Nani Ion. Astfel, potrivit declarațiilor martorului Nemer Rodica, Zotea Petru l-a arătat pe Nani Ion și a spus că el l-a lovit în frunte cu pumnalul pe fratele său Baboi Igor, însă martorul Zotea Mihail, fiind audiat atât în cadrul urmăririi penale cât și în ședința de judecată a instanței de fond n-a confirmat aceste declarații. Prin urmare, instanța de apel a conchis că, faptul aplicării armei sau încercării aplicării armei de către Nani Ion n-a fost probat. De aceea, acțiunile lui urmează a fi încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel cercetând minuțios, sub toate aspectele probele administrate, verificându-le prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, a constatat că acestea în ansamblu lor nu confirmă vinovăția în săvârșirea infracțiunii încriminate lui Roșca Mihail or, probele prezentate de către acuzatorul de stat, cum ar fi: plângerea părților vătămate; procesul-verbal de cercetare la fata locului din 01.01.2012, nu pot fi reținute ca probe ce ar demonstra vina inculpatului Roșca Mihail în comiterea huliganismului încriminat, motiv din care instanța de fond corect a ajuns la concluzia că învinuirea adusă inculpatului Roșca Mihail, nu și-a găsit confirmare, se bazează pe declarațiile martorilor, care au confirmat faptul că Roșca Mihail nu a participat la conflict, respectiv nu a comis careva acțiuni ilegale îndreptate spre încălcarea ordinii publice cu aplicarea violentei, or, potrivit declarațiilor martorului Roșca Victor, acesta a declarat că „pe Roșca Mihail nu l-a văzut atunci să se fi implicat în conflict”, iar potrivit declarațiilor martorului Popovici Andrian, ultimul a declarat că „pe Roșca Mihail l-a văzut în gloată, însă acesta nu le-a aplicat careva lovituri părților vătămate”. Martorii Nistorică Dumitru și Nemer Rodica, care au fost audiați în cadrul examinării cauzei în ordine de apel, au dat aceleași declarații potrivit cărora nu s-a confirmat implicarea lui Roșca Mihail în comiterea huliganismului imputat și a conchis că prima instanță corect a dispus achitarea lui Roșca Mihail pe motivul că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, motiv din care instanța de apel a considerat nefondat argumentul apelantului, acuzatorului de stat precum că și Roșca Mihail urmează a fi condamnat de rând cu ceilalți inculpați pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Totodată, instanța de apel a conchis că deși vinovăția inculpaților Potîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor, Nani Ion și Munteanu Andrei pe art. 287 alin. (2) lit. b) Codul penal a fost demonstrată, a reiterat că, potrivit art. 332 Cod de procedură penală, în cazul când pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)-9), 285 alin. (1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 Cod penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. 11 În conformitate cu prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua comiterii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Astfel, instanța de apel a conchis că infracțiunea prevăzută la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal este o infracțiune mai puțin gravă, comisă la 01.01.2012, iar de la comiterea acțiunilor infracționale, termenul de 5 ani a expirat. Prin urmare, instanța de apel a considerat necesar de a admite apelul procurorului, declarat împotriva sentinței Judecătoriei Hâncești din 20 aprilie 2016 și de a înceta procesul penal, în privința lui Potîngă Mihail, Catrinescu Eugeniu, Ichim Igor, Nani Ion și Munteanu Andrei pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspunderea penală. Instanța de apel, la numirea felului și măsurii de pedeapsă în privința lui Ungureanu Dumitru pe art. 188 alin. (2) lit. f) și art. 287 alin. (3) Cod penal și în privința lui Potîngă Mihail pe art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, a ținut cont de unele circumstanțe reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social a infracțiunilor, că infracțiunile au fost săvârșite intenționat, conform prevederilor art. 16 Cod penal, se referă la infracțiuni grave, de personalitatea infractorului, care sunt fără antecedente penale. Circumstanțe atenuate și agravante în privința inculpaților nu s-au reținut. Din aceste considerente, a considerat că inculpatul Ungureanu Dumitru trebuie să poarte răspundere penală pentru faptele săvârșite în condițiile sus-indicate, iar îndreptarea și reeducarea lui este posibilă, cu aplicarea pedepsei pe art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani și 6 (șase) luni; pe art. 287 alin. (3) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni, iar conform art. 84 alin. (1) Cod penal, de numit pedeapsa definitivă lui Ungureanu Dumitru, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepselor numite, sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu executarea pedepsei în penitenciare de tip semiînchis. De asemenea, instanța de apel a considerat că și inculpatul Potîngă Mihail trebuie să poarte răspundere penală pentru faptele săvârșite în condițiile sus-indicate, iar îndreptarea și reeducarea lui este posibilă, cu aplicarea pedepsei pe art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciare de tip semiînchis.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Procuror, care solicită casarea deciziei instanței de apel, în privința lui Roșca Mihail și Nani Ion, cu remiterea cauzei la rejudecare în privința acestora, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea cererii de recurs invocă următoarele: - consideră neîntemeiată hotărârea instanței de apel în partea menținerii achitării în privința lui Roșca Mihail și recalificării acțiunilor lui Nani Ion Nicolai, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, vina lor fiind demonstrată prin probele administrate în cadrul urmăririi penale, care au fost cercetate în 12 conformitate cu legea procesual penală, dar nu au fost corect apreciate, prin prisma coroborării lor și anume: Declarațiile părții vătămate Baboi Radu care a confirmat, că toți inculpații în seara cu pricina au lovit în ei. Cunoaște de la Zlotea Petru, că inculpatul I. NANI dispunea de un pumnal, cu care l-a lovit în frunte pe fratele său Baboi Igor. Cu certitudine poate comunica, că toți icnulpații inclusiv și Roșca Mihail sunt cei care i-au maltratat. Fiind audiat în ședința de judecată, a instanței de fond, partea vătămată Baboi Radu, a declarat că cu Roșca Mihail era prezent la fața locului când a avut loc bătaia și acesta se afla în grupul de persoane care-l băteau pe fratele său, pe acesta l-a recunoscut după înfățișare și la față în locul unde se afla inculpatul era iluminat. Atrage atenția asupra faptului că, în fratele său toți loveau cu picioarele. Prin declarațiile părții vătămate Baboi Igor se confirmă, că pe inculpatul Roșca Mihail nu-l cunoștea până la incident. În timpul altercațiilor s-au năpustit asupra sa toți inculpații, inclusiv Roșca Mihail și Nani Ion. I-a fost aplicată o lovitură în față și l-au doborât jos. Au început să-l lovească cu picioarele toți concomitent, după care a fost lăsat într-o baltă de sânge. După înfățișare pe inculpatul M. Roșca îl recunoscuse. La îmbrăcăminte nu a avut posibilitatea să se uite din cauza că era nevoit să se apere de lovituri. Prin declarațiile martorului Popovici Andrian s-a confirmat faptul, că inculpatul Roșca Mihail se afla în gloata de persoane care îi maltratau pe părțile vătămate. Prin declarațiile martorului Nistorică Ion s-a confirmat faptul, că inculpatul Roșca Mihail se afla în gloata de persoane care îi maltratau pe părțile vătămate, pe ultimul îl cunoaște deoarece au învățat împreună. Prin declarațiile martorului Nemer Rodica s-a confirmat faptul, că Zotea Petru i-a spus că, că frații săi sunt bătuți afară de vreo 20 persoane din s. Voinescu. Când a ieșit afară, a văzut că Radu și Igor zăceau într-o baltă de sânge fără cunoștință, apoi i-au dus la spital. Zotea Petru l-a arătat pe Nani Ion, care avea o căciulă albastră si a spus că el l-a lovit în frunte cu pumnalul pe fratele ei. Când au intrat în local Nani Ion și Iachim Igor, Nani Ion era murdar de sânge. După incident, a văzut că Ungureanu venea din partea unde fratele său zăcea fără cunoștință și era fără haine și s-a îndreptat spre discotecă. Din discuții cu frații săi, aceștia au spus că M. Roșca, E. Catrinescu și alte persoane i-au bătut și că Dumitru a împușcat cu pistolul. Zotea Petru i-a spus că Nani Ion a lovit cu pumnalul. Din spuse a aflat că la bătaie a participat și Roșca Mihail. Ca rezultat al audierii martorilor sus menționați instanța de apel nu a dat apreciere acestor probe în coraport cu celelalte acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de fond și apel, și care demonstrează versiunea acuzării că, Roșca Mihail a participat la comiterea infracțiunii, cât și inculpatul Nani Ion a folosit un obiect din metal-pumnal, pentru a aplica lovituri părților vătămate. Este de menționat că, declarațiile martorilor menționați coraboreză cu declarațiile părților vătămate, cât și probele materiale: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 01.01.2012, cu anexa foto-tabel, prin care au fost depistate urme de anvelope pe asfalt de culoare neagră, în interiorul casei de cultură sunt observate o trăsătură sub formă de cerc cu diametrul de 1 cm, iar în stradă la distanța de 50 m de la casa de 13 cultură se observă pete roșii, neuniforme pe o suprafață de 20x30 cm; procesul-verbal de confruntare între partea vătămată R. Baboi și bănuitul I. NANI din 24.02.2012, prin care R. Baboi confirmă faptul, că I. NANI în seara de revelion a aplicat lovituri fratelui său Baboi Igor, la fel ultimul menționează că I. NANI era împreună cu D. Ungureanu, ICHIM Ig., MUNTEANU A. si ROȘCA M.; procesul-verbal de confruntare între partea vătămată R. Baboi și bănuitul ROȘCA M. din 23.02.2012, unde R. Baboi confirmă faptul, că locul unde a fost bătaia era iluminat, iar M. ROȘCA fiind împreună cu prietenii săi Ungureanu D., ICHIM Ig., MUNTEANU A. și I. NANI, au început să-i aplice lovituri fratelui său iar printre persoanele care loveau se afla și Mihail ROȘCA; raportul de expertiză medico-legală a lui Igor Baboi nr.36 „D" din 21.02.2012, potrivit căruia la Ig. Baboi au fost depistate fracturi liniare a coastelor 6, 9 pe stânga, fără deplasare a fragmentelor, traumă cranio-cerebrală închisă, care puteau fi provocate de acțiunea unor obiecte dur-contodene, ce sunt calificate ca vătămări corporale MEDII, care au adus la dereglarea sănătății mai mult de 21 de zile, ori de lungă durată; procesul-verbal de ridicare a pistolului de model „Fort 12-P" din 12.03.2012 de la Ungureanu Dumitru; procesul-verbal de examinare a pistolului de model „Fort 12-P" cu anexa foto-tabel din 12.03.2012; raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr.539 a-2013 din 02.08.2013, efectuată în privința lui ROȘCA Mihail, prin care acesta a fost recunoscut responsabil; - prin ansamblul probatoriu în opinia acuzării a fost combătută poziția instanței de apel precum că, în acțiunile inculpatului Nani Ion sunt întrunite semnele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cât și menținerea sentinței de achitare în privina lui Roșca Mihail. 5.2. Inculpatul Potîngă Mihail, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 15) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței. În argumentarea cererii de recurs invocă următoarele: - consideră că instanța de fond a dat o apreciere corectă tuturor probelor , întrucât declarațiile martorilor nu indică asupra implicării sale în conflictul propriu-zis de maltratare a părților vătămate; - de către instanța de apel au fost admise încălcări prin punerea la baza condamnării sale a declarațiilor martorului Nemer Rodica, care este sora părților vătămate, și nu a fost prezentă la fața locului în momentul conflictului; - de asemenea, nu a avut parte de o apărare efectivă din partea avocatului său. La 18 iunie 2018, inculpatul Potîngă M. a declarat recurs suplimentar, prin care solicită aplicarea în privința sa a Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia, căindu- se sincer de cele săvârșite, conștientizând pe deplin fapta săvârșită. 5.3. Avocatul Șura Mihail în numele inculpatului Potîngă Mihail, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței. În argumentarea cererii de recurs invocă următoarele: - decizia atacată nu cuprinde analiza tururor probelor și argumentelor pe care s- a bazat instanța pronunțând hotărârea, și nu indică din ce motive ele urmează a fi reapreciate ori respinse ca probe; 14 - vinovăția cet. M. Potîngă și E. Catrinescu de comiterea infracțiunilor în care ei se învinuiau, nu s-a confirmat nici în cadrul urmăriii penale, însă necătând la aceasta și numeroase încălcări ale legislației procesual-penale, acuzatorul a expediat dosarul în instanța de judecată; - în condițiile în care inculpații au fost achitați de prima instanță, și dat fiind faptul că în instanța de apel nu s-au administrat noi probe care ar confirma temeiurile de condamnare a inculpaților invocate de apelanți, instanța de apel nu era în drept să condamne inculpatul M. Potîngă fără o evaluare corespunzătoare a nevinovăției sau vinovăției lui, prin administrarea de probe noi. Dacă s-ar interpreta altfel, aceasta va duce inevitabil la violarea drepturilor fundamentale ale inculpatului M. Potîngă la un proces echitabil și la prezumția nevinovăției; - în cadrul audierii martorilor acuzării în instanța de fond ei au confirmat că s-au comis ilegalități în cadrul audierii lor la urmărirea penală, și anume lipseau reprezentanții legali sau pedagogi (audierea martorului minor Popovici Adrian), că semnătura de pe procesul verbal nu aparține martorului (martorul Nistorică Dumitru), că martorul nu a comunicat așa ceva la urmărirea penală (martorul Teacă Ion, Roșca Victor). Necătând la aceasta, instanța de apel în p. 21 al Deciziei indică, că Colegiul penal apreciază critic declarațiile martorilor Popovici Andrian, Munteanu Victor, Nistorică Dumitru, Teacă Ion, Zotea Mihail și Roșea Victor, date de către acestea în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, deoarece „ele nu corespund adevărului și sunt date de către acești martori în scopul de a-i exonera pe inculpați. Mai mult ca atât, declarațiile martorilor... din cadrul instanței de fond sunt combătute de declarațiile părților vătămate Baboi Igor și Baboi Radu și celelate probe... care demonstrează cu certitudine vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate lor”. Consideră, că concluzia instanței de apel precum că declarațiile susmenționate, date în instanța de fond nu corespund adevărului, este absolut greșită, deoarece nu au fost luate în considerație mențiunile martorilor referitor la ilegalități comise în cadrul urmăririi penale. Socot, că procurorul, care a participat la examinarea cauzei în instanța de fond, dacă considera că martorii și-au schimbat declarațiile pentru "a-i exonera pe inculpații" urma să se autosesize pe faptul dat și să verifice toate circumstanțele expuse de martorii dați, ceea ce nu s-a făcut, deoarece acuzatorul de stat, după părerea apărării, știa cu certitudine că urmărirea penală pe cauza dată nu a fost obiectivă, completă, a purtat un caracter acuzatoriu, și s-a bazat pe declarațiile părților vătămate - fraților Baboi, care sunt persoane cointeresate pe dosarul penal. Anume din motivul dat partea apărării a fost nevoită să solicite în instanța de fond audierea martorilor apărării, care au văzut toate evenimente, și anume: cet. Balaur Serghei, Balaur Viorel, Fordea Vasile, Răilean Lilian și alții; - după descrierea declarațiilor martorilor părții apărării date în ședința instanței de fond în p. 29 al Deciziei, instanța de apel indică, că "Colegiul penal conchide, că declarațiile martorilor ... (adică a apărării) nu pot servi drept temei de achitare a inculpaților... sau de recalificare a faptelor lui Ungureanu Dumitru, deoarece sunt date 15 în scopul exonerării lor de răspundere penală, or, toți acești martori sunt consăteni ai inculpaților, de aceea Colegiul penal apreciază critic declarațiile lor..." Consideră, că aprecierea critică de către instanța de apel a declarțiilor martorilor părții apărării, care au văzut toate evenimente, nu este întemeiată. Inculpații nu au nici o vină în aceea, că acești martori nu au fost audiați în cadrul urmăririi penale pentru a elucida toate circumstanțe importante pentru cercetarea sub toate aspectele a evenimentelor petrecute în acea noapte. Spre exemplu martorul Serghei Balaur a declarat în ședința de judecată a instanței de fond, că a văzut cum Baboi îl electrocuta pe Ungureanu Dumitru cu electroșocher; că Baboi Igor a scos pistolul și a început să împuște și toți au fugit afară. Martorul Balaur Viorel în ședința de judecată instanței de fond a confirmat faptul că a auzit cum Baboi Radu îl electrocuta cu electroșocher pe Ungureanu Dumitru și că inculpatul M. Potîngă a mers să-l oprească, să-l dee la o parte; că Baboi Igor a scos pistolul și împușca în Potîngă și Ungureanu, care au fugit afară; că peste o perioadă de timp Ungureanu Dumitru s-a întors înapoi și Baboi Igor a scos pistolul și l-a pus la capul lui Ungureanu Dumitru, însă ultimul s-a aplicat și l-a împins pe Baboi Igor și atunci Baboi Radu a început să-l lovească; că pistolul a căzut jos; că Ichim Igor l-a scos pe Ungureanu Dumitru afară și ultimul era însângerat, avea sânge la cap, pe spate; că Munteanu Andrei cu Ichim Igor au vrut să-l apuce pe Ungureanu D. și să-l scoată de acolo; că martorul nu a văzut ca M. Potîngă sau E. Catrinescu să aplice careva lovituri fraților Baboi. Martorul Fordea Vasile în ședința de judecată instanței de fond a declarat, că Baboi l-a împins pe Ungureanu D. și ultimul a căzut; că Baboi Igor a scos pistolul și îl țintea, că a venit Baboi Radu și îl electrocuta pe Ungureanu D. la gât; că Ungureanu D. a căzut într-un genunchi și Baboi I. l-a lovit cu pistolul în cap; că Baboi Igor a plecat după Ungureanu D. și Potîngă M., cu pistolul și a efectuat împușcături; că lovituri din partea lui M. Potîngă și E. Catrinescu nu au fost; - în p. 22 al Deciziei sunt descrise declarațiile martorului Nemer Rodica, care este sora părților vătămate și socot că instanța de apel neîntemeiat a ajuns la concluzia, că declarațiile martorului Nemer Rodica, deși nu indică direct la circumstanțele faptelor imputate inculpaților, sunt utile, veridice, consecutive..., declarațiile care coroborează cu declarațiile părților vătămate și a martorilor ... din cadrul urmăririi penale". Martorul este o rudă apropiată cu părțile vătămate și din start apăra pe frații săi, pentru ca ultimii să nu fie trași la răspundere pentru faptele comise. Mai mult ca atât, instanța de apel a ignorat faptul că Nemer Rodica, fiind audiată în cadrul urmăririi penale la 06.01.2012 a dat alte declarații și a comunicat, că a intrat în bar fratele meu Radu, care m-a anunțat că pe fratele meu mai mare Igor îl bat niște persoane necunoscute din s. Voinescu. În timpul acesta eu am ieșit din bar în drum și după colțul din partea dreapta a gardului se auzea gălăgie... persoanele care l-au bătut erau plecate... Persoanele ce l- au bătut pe fratele Igor nu le-am cunoscut, cu atât mai mult că nici nu le-am văzut... La cele spuse nu am nimic de adăugat”. 16 - instanța de apel, necătând la mențiunea părții apărării, a lăsat fără nici o apreciere: raportul de examinare medico-legală nr. 29 a lui Ungureanu Dumitru; plângerea cet. Potîngă Mihail din 28.02.2012; raportul de examinare medico-legală nr. 30 a lui Potîngă Mihail; mențiunea părții vătămate din cererea depusă de Igor Baboi la 25.10.2016 în instanța de apel, și anume că a doua zi după conflict a fost telefonat de Ungureanu Dumitru pentru a se întâlni să-i dea pistolul, însă Baboi Igor fiind supărat nu s-a dus să i-a pistolul, luându-l ulterior de la politie; - acțiunile lui Mihail Potîngă și Eugeniu Catrinescu nu întrunesc elementele constitutive a infracțiunilor imputate lor. Mai mult ca atât, apăraraea consideră, că reieșind din toate materialele dosarului s-a confirmat că anume M. Potîngă a devenit victima fraților Baboi. Ordinea publică a fost tulburată de părțile vătămate Baboi Igor și Baboi Radu. Similar, socot că în ședința de judecată nu a fost demonstrată vina lui M. Potîngă și E. Catrinescu de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și 287 alin. (2) Cod penal. Martorii au confirmat, că M. Potîngă și E. Catrinescu nu le-au aplicat lovituri frașilor Igor și Radu Baboi, în urma cărora să le fi fost cauzate vătămări corporale. Din contra, M. Potîngă a fost și lovit cu gloanțe de cauciuc în urma efectuării împușcăturilor cu arma deținută de Igor Baboi, care împreună cu fratele său Radu Baboi au tulburat ordinea publică. 5.4. Avocatul Bernicova Marina în numele inculpaților Ungureanu Dumitru și Munteanu Andrei, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței. În argumentarea cererii de recurs invocă următoarele: - vinovăția cet. Ungureanu Dumitru și Munteanu Andrei de comiterea infracțiunilor în care ei se învinuiau, nu s-a confirmat nici în cadrul urmăriii penale, însă necătând la aceasta și numeroase încălcări legislației procesual-penale acuzatorul a expediat dosarul în instanța de judecată; - în condițiile în care inculpații au fost achitați de prima instanță, și dat fiind faptul că în instanța de apel nu s-au administrat noi probe care ar confirma temeiurile de condamnare a inculpaților invocate de apelanți, instanța de apel nu era în drept să condamne inculpatul Ungureanu Dumitru și Munteanu Andrei fără o evaluare corespunzătoare a nevinovăției sau vinovăției lui, prin administrarea de probe noi. Dacă s-ar interpreta altfel, aceasta va duce inevitabil la violarea drepturilor fundamentale ale inculpatului Ungureanu Dumitru și Munteanu Andrei la un proces echitabil și la prezumția nevinovăției; - în ședința de judecată nu s-a dovedit intenția lui Ungureanu Dumitru de a-l ataca pe Baboi Igor în scopul sustragerii unor bunuri, în special a pistolului, însoțită de violență periculoasă pentru viață sau sănătatea părții vătămate. Acțiunile acestuia în vederea deposedării lui Baboi Igor de pistolul pneumatic erau îndreptate spre evitarea efectuării împușcăturilor și traumarea lui și a altor persoane și, la părerea instanței de fond, erau absolut necesare, deoarece în casa de cultură, mai erau persoane, care puteau suferi din cauza împușcăturilor; 17 - prin aceea că, a doua zi Ungureanu D. a vorbit cu frații Baboi despre pistol și el avea de gând să-l întoarcă lui Igor Baboi, o dată în plus, ne demonstrează că inculpatul nu avea scopul însușirii avutului altei persoane. Adică lipsește unul din semnele constitutive ale sustragerii - scopul de cupiditate, care este obligatoriu pentru calificarea infracțiunii ca tâlhărie. Practic toți martorii audiați în ședința de examinare în fond au declarat că pistolul a fost luat, pentru ca Baboi Igor să nu mai efectueze împușcături în cei prezenți; - acțiunile lui Ungureanu Dumitru nu întrunesc elementele constitutive a vreunei infracțiuni, nemaivorbind de infracțiune de tâlhărie. Mai mult ca atât, consideră, că reieșind din toate materialele dosarului s-a confirmat că anume Ungureanu D. a devenit victima fraților Baboi. Ordinea publică a fost tulburată de părțile vătămate Baboi Igor și Baboi Radu; - în ședința de judecată nu a fost demonstrată vina lui Ungureanu Dumitru de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. Martorii au confirmat, că Ungureanu Dumitru nu a aplicat arma în nici un mod și nu a împușcat, din contra, el a fost și lovit cu arma, și împușcat în spate.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, referință privind opinia sa asupra recursurilor ordinare declarate, au depus: 6.1. Inculpatul Roșca Mihail, care solicită respingerea recursului declarat de procuror, cu menținerea hotărârii atacate, ca fiind legală și întemeiată. Consideră că instanța de apel, în urma unei reveficări judiciare, corect probele și nu suntem în prezența unor erori de apreciere a probelor în cazul adoptării deciziei în partea menținerii sentinței de achitare în privința sa, deoarece pe parcursul examinării cauzei, învinuirea înaintată nu și-a găsit confirmarea. 6.2. Inculpatul Nani Ion, care solicită respingerea recursului declarat de procuror, cu menținerea hotărârii atacate, ca fiind legală și întemeiată. În mod absolut, procurorul își manifestă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel, considerând-o eronată. În acest sens, am constatat că procurorul face o simplă enumerare a probelor și menționează că instanța de apel nu le-a apreciat la nivelul așteptărilor sale. Argumentele procurorului prin care invocă că instanța de apel urma să califice acțiunile mele în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, nu doar sunt întemeiate pe aspecte de fapt și au constituit obiect de examinare în instanța de apel, ci și contravin prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, care stabilesc în mod imperativ că judecarea cauzei se efectuează numai în limitele formulate în rechizitoriu.

Judecând recursurile ordinare în baza materialelor cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile declarate de procuror, avocatul Șura M. în numele inculpaților Potîngă M. și Catrinescu E., avocatul Bernicova M. în numele inculpatului Munteanu A. urmează a fi respinse ca inadmisibile, iar recursurile declarate de inculpatul Potîngă Mihail și avocatul Bernicova M. în numele inculpatului Ungureanu D. urmează a fi admise, din următoarele considerente. 7.1. Referitor la recursul declarat de procuror 18 În conformitate cu dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. În acest context, revenind la textul recursului declarat de partea apărării, Colegiul penal lărgit constată că titularul acestuia invocă temeiurile de drept stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. În esență, recurentul critică hotărârea adoptată de instanța ierarhic inferioară din motiv că aceasta nu au dat o apreciere corespunzătoare probelor cercetate, or, în opinia părții acuzării ele demonstrează indubitabil vinovăția inculpaților Roșca M. și Nani I. de cele incriminate prin actul de sesizare a instanței. Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit conchide că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel a fost în drept și, de fapt, întemeiat a menținut sentința în partea achitării lui Roșca M. și recalificării acțiunilor lui Nani I. în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, motivându-și detaliat și clar soluția adoptată. Or, Colegiul penal lărgit a statuat asupra acestei concluzii reieșind din cele ce urmează. Se reține din analiza sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, că ambele instanțe au constatat just, în temeiul probelor administrate la urmărirea penală, cercetate de prima instanță, și verificate de instanța de apel, apreciate de ambele instanțe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, că nu a fost confirmată implicarea lui Roșca M. în comiterea huliganismului imputat, corect dispunând achitarea ultimului pe motivul că fapta nu a fost săvârșită de el. De asemenea, corect au concluzionat și faptul că în speță nu a fost demonstrată aplicarea armei sau încercării aplicării armei de către inculpatul Nani I., motiv din care prima instanță întemeiat a încadrat acțiunile acestuia în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Subsidiar, Colegiul penal lărgit coraportând motivele invocate în recursul ordinar cu partea descriptivă a deciziei instanței apel (f.d. 171-197 vol. VII), conchide că sunt similare cu cele invocate în apel, iar instanța de apel la adoptarea soluției de menținere a sentinței primei instanțe s-a expus detaliat asupra chestiunilor esențiale supuse atenției sale în apelul declarat de procuror, și anume în partea achitării lui Roșca M. și recalificării acțiunilor lui Nani I. în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fără a omite careva erori grave de fapt sau de drept, iar instanța de recurs ordinar nu identifică nici un temei de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectele 19 contestate, iar motivarea instanței de apel în virtutea corectitudinii ei pentru a evita repetări inutile, se acceptă și se însușește de instanța de recurs ordinar, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de procuror ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat. 7.2. Referitor la recursul declarat de avocatul Bernicova M. în numele inculpatului Munteanu A. În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. În speță, se atestă că partea apărării invocă temei pentru declararea recursului prevederile pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Lecturând textul deciziei atacate în coraport cu materialul probator al prezentei cauze, Colegiul constată că, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției de casare a hotărârii primei instanțe prin care inculpatul a fost achitat. Considerentele recurentului invocate ca temei pentru recurs, precum că hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, instanța de recurs le apreciază ca o opinie subiectivă și neîntemeiată, deoarece instanța de apel în hotărârea sa, a analizat și verificat cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Deci, investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, cu respectarea prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, a expus situația de fapt și de drept reținută, corect concluzionând că aceasta se circumscrie încadrării juridice în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiind săvârșită de către inculpatul Munteanu A. Din conținutul recursului declarat, inclusiv și argumentele specificate în pct. 5.4 al prezentei decizii, Colegiul atestă că majoritatea criticilor se referă la dezacordul cu modalitatea de reapreciere a probelor administrate în prezenta speță de către instanța de apel, însă aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în drept, de către instanțele de fond, iar dezacordul părții apărării în acest sens nu constituie temei 20 pentru desființarea unei hotărâri judecătorești și temei pentru recurs, deoarece nu este prevăzut în alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Colegiul penal consideră, că toate probele prezentate au primit o apreciere justă, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din materialul factologic acumulat la prezenta cauză. Astfel, Colegiul penal consideră, că este întemeiată concluzia instanței de apel precum că învinuirea înaintată inculpatului este confirmată prin probe pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii menționate. Referitor la criticele părții apărării precum că de către organul de urmărire penală au fost comise încălcări de ordin procedural ce contravin legislației, Colegiul penal le apreciază critic, deoarece inculpatul Munteanu A. când a luat cunoștință cu rechizitoriul nu a avut obiecții conform art. 296 alin. (6) Cod de procedură penală. Instanța de recurs reiterează că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Munteanu A. în comiterea infracțiunii imputate, nu poate servi temei pentru achitarea acestuia, dat fiind faptul că, în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe care confirmă cu certitudine vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii în baza căreia a fost condamnat, iar cele invocate de partea apărării sub acest aspect sunt apreciate de către instanța de recurs, ca fiind o modalitate de exercitare a dreptului de apărare, urmărindu-se scopul evitării răspunderii penale. Critica adusă de partea apărării referitor la procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt, care deja a fost efectuată de două instanțe de judecată și careva îndoieli privind corectitudinea aprecierii lor nu sânt. Astfel, potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Sub acest aspect, Colegiul penal atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erorile de drept invocate de partea apărării, care ar impune casarea deciziei adoptate în sensul solicitat. 7.3. Referitor la recursul declarat de avocatul Șura M. în numele inculpaților Potîngă M. și Catrinescu E. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 231 alin. (3), 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărârilor instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei, iar la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. 21 Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 08 decembrie 2017 în prezența inculpatului Potîngă M. și avocatului acestuia, Șura M., aceștia fiind înștiințați despre data pronunțării deciziei motivate – 05 ianuarie 2018, ora 14:00, (f.d. 156-162 vol. VII). Decizia motivată a fost pronunțată la 05 ianuarie 2018, aceasta fiind expediată prin intermediul serviciului poștal în adresa inculpaților Potîngă M. și Catrinescu E. și avocatului acestora, Șura M. fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f.d. 200 vol. VII). Astfel, termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei de 05 februarie 2018. Reieșind din cele menționate, Colegiul penal conchide că decizia instanței de apel, care se contestă a fost pronunțată integral la 05 ianuarie 2018, iar recursul ordinar declarat de avocatul Șura M. în numele inculpaților Potîngă M. și Catrinescu E. a fost înregistrat la Curtea Supreme de Justiție la data de 19 martie 2018, fapt confirmat prin mențiunea despre dată de pe amprenta ștampilei oficiului poștal aplicată pe plic (f.d. 236 vol. VII), adică după expirarea termenului legal de 30 zile, prevăzut la art. 422 Cod de procedură penală. Așa dar, Colegiul penal ține să menționeze că art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală expres stipulează că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilit prin lege. El nu poate fi prelungit sau scurtat de către instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ, iar nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța îl respinge ca inadmisibil, dacă este declarat peste termen. Rezumând cele expuse mai sus, instanța de recurs concluzionează asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat de avocatul Șura M. în numele inculpaților, pe motiv că a fost declarat peste termen. 7.4. Referitor la recursul declarat inculpatul Potîngă Mihail Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze parțial hotărârea, să dispună achitarea persoanei sau încetarea procesului penal în cazurile prevăzute de prezentul cod. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că recurentul, drept temei pentru declararea recursului a semnalat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, sub aspectul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se 22 întemeiază soluția și sau s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Referitor la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit statuează că el este invocat în cumul cu cel stipulat la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. În acest sens Colegiul penal lărgit consideră că chestiunea privind individualizarea greșită a pedepselor și lipsa de motivare a acesteia urmează a fi soluționată prin prisma soluționării de către instanța de apel a posibilității aplicării în privința inculpatului Potîngă M. a amnistiei care, în temeiul art. 107 alin. (1) Cod penal constituie actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. Cu referire la aceste argumente ale recursului Colegiul penal lărgit reține că, la data de 09 septembrie 2016 au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Potrivit art. 1 alin. (1), (2) al Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Repubiicii Moldova „(1) Prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate care manifestă căință activă în cadrul procesului penal și celor condamnate care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, perioadei de probațiune sau termenului de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă aceste persoane cad sub incidența prevederilor art. 2- 9, 11 și

(2) Căința activă a persoanei se determină în conformitate cu criteriile stabilite la art. 57 din Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, fără a ține cont de criteriul gravității faptei comise.” Potrivit art. 2 alin. (1) al Legii sus-menționate „Procesul penal încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare referitor la infracțiunea săvârșită până la adoptarea prezentei legi pentru care Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 sau Codul penal aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961 prevede în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani. Iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol încetarea procesului penal conform alin. (1) are loc cu acordul scris al persoanei învinuite sau inculpate.” Astfel, la data de 18 iunie 201 inculpatul Potîngă Mihail a depus cerere cu privire la aplicarea în privința lui a dispozițiilor Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, prin care a solicitat încetarea în faza de judecare a cauzei penale pornită în privința lui în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, în legătură cu adoptarea Legii sus menționate. Din materialele cauzei penale, Colegiul penal lărgit constată că inculpatul Potîngă M. întrunește condițiile prevăzute la art. 1 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 și în privința lui pot fi aplicate dispozițiile legale, iar procesul penal urmează a fi încetat în legătură 23 cu intervenirea amnistiei, deoarece inculpatul a recunoscut vina în comiterea infracțiunii și se căiește sincer de cele comise. Pe cale de consecință, se reiterează că inculpatul întrunește criteriile stabilite la art. 57 Cod penal. Totodată, instanța de recurs va ține seama și de prevederile art. 10 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 210, care stipulează că amnistierea nu se aplică persoanei inculpate ce nu a reparat integral prejudiciul cauzat prin infracțiunea pentru care este acuzată. Adică, căința activă trebuie manifestată în așa mod încât inculpatul să nu cadă sub incidența restricțiilor formulate de legislator în art. 10 lit. k) din Legea nr. 210. Conform materialelor cauzei, părțile vătămate Igor și Radu Baboi, nu au înaintat acțiune civilă în cadrul procesului penal, în conformitate cu prevederile art. 221 Cod de procedură penală. Prin urmare, instanța de recurs ține să enunțe că, în cazul în care părțile vătămate nu au înaintat acțiune civilă, în conformitate cu prevederile art. 221 Cod de procedură penală, rezultă că în cauză nu există prejudiciu, deoarece acestea nu au formulat anumite cerințe ce ar fi fost valorificate prin înaintarea acțiunii civile, conform prevederilor normelor procesual penale. În atare situație, inculpații nu cad sub incidența restricțiilor formulate în art. 10 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 210. Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că potrivit prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură penală procesul penal urmează a fi încetat, în cazul când se constată existența circumstanțelor care exclud urmărirea penală și tragerea la răspundere penală, iar conform art. 275 alin. (1) Cod de procedură penală urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care a intervenit amnistia. Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind întrunite condițiile legale, instituite prin Legea nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia, motiv pentru care urmează a fi dispusă încetarea procesului penal în privința lui Potîngă Mihail conform prevederilor legii sus menționate, pentru infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal. 7.5. Referitor la recursul declarat de avocatul Bernicova M. în numele inculpatului Ungureanu D. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială a hotărârii atacate și să dispună rejudecarea cauzei de către aceeași instanță în alt complet de judecată, dacă constată că eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că partea acuzării consideră, că decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală în partea condamnării inculpatului Ungureanu D. în baza art. art. 188 alin. (2) lit. f) și 287 alin. (3) Cod penal și necesită a fi casată în baza temeiurilor invocate în dispoziția art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, or, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Colegiul penal lărgit menționează că, dacă instanța de apel a admis apelul părții acuzării, partea descriptivă a deciziei trebuia să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța pronunțând o hotărâre de condamnare a inculpatului Ungureanu D. în 24 baza art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, să indice din ce motive ele urmează a fi reapreciate, admise ori respinse ca probe. În orice caz, se supun analizei toate probele examinate în ședință, indiferent de faptul că sunt cuprinse în cauza penală sau au fost prezentate de către părți direct în ședință și este necesar nu numai de a indica numele și prenumele a părților, prin depozițiile cărora, în opinia instanței, sunt confirmate unele sau alte circumstanțe de fapt, dar și de a expune esența acestor depoziții, de a argumenta de ce unele probe sunt admise și altele respinse și totodată, trebuie să conțină și încadrarea juridică a faptei inculpatului și motivele pentru modificarea învinuirii. Ori, deși probele au fost menționate în decizia instanței de apel la paginile 11-24, aceste probe nu au fost supuse aprecierii și lipsesc în cadrul analizei circumstanțelor cauzei și aprecierii, făcută în instanța de apel la paginile 25-30 din decizia instanței de apel. Astfel, instanța de apel admițând apelul părții acuzării, nu a invocat circumstanțele care au stat la baza concluziei sale de condamnare a lui Ungureanu D. în baza art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal și își întemeiază soluția doar prin descrierea probelor, însă la adoptarea hotărârii e rezonabilă expunerea circumstanțelor faptelor comise, luându-se în considerație cronologia evenimentelor și probele ce susțin concluziile instanței privind vinovăția sau nevinovăția și aprecierea juridică a faptei, pe fiecare episod sau infracțiune aparte. În acest caz, după aprecierea probelor și încadrarea juridică a acțiunilor vinovatului pe episoade instanța la motivarea deciziei trebuie să argumenteze concluzia generală privind volumul învinuirii dovedite în privința inculpatului și privind încadrarea juridică a acțiunilor lui în baza art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal. Reținând probele cercetate de prima instanță, instanța de apel a invocat că ,,…Colegiul penal consideră că în cadrul cercetării judecătorești a fost probat pe deplin și scopul cupidant de însușire a bunurilor străine lui Ungureanu Dumitru, care a însușit pistolul părții vătămate Baboi Igor în urma actului tâlhăresc, aplicând violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei”. Însă, potrivit declarațiilor martorilor Balaur Serghei, Balaur Viorel, Răileanu Lilian și Fordea Vasile care au declarant că ,,…în urma altercațiilor dintre Baboi Igor și Ungureanu D., din motiv că Baboi Ig. avea în mână un pistol și a efectuat din el câteva împușcături, pistolul a căzut jos și Ungureanu D. a luat pistolul de jos și a ieșit afară…”, precum și a părții vătămate Baboi Igor care a declarant că ,,a doua zi după conflict a fost telefonat de Ungureanu Dumitru pentru a se întâlni să-i dea pistolul, însă era supărat și nu s- a dus să-l ia”(f.d. 217-218 vol. VI), este demonstrat contrariul. Or, obiectul nemijlocit al tâlhăriei constituie relațiile sociale a căror existență și desfășurare normală sunt condiționate de ocrotirea relațiilor patrimoniale, iar latura obiectivă a infracțiunii imputate se realizează printr-un atac săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. Mai mult ca atât, în actul de învinuire nici nu se invocă că Ungureanu D. l-ar fi atacat pe Baboi Ig. în scopul sustragerii a unor bunuri, în special a pistolului, or potrivit declarațiilor martorilor, Ungureanu D. l-a deposidat pe Baboi Ig. de pistolul pneumatic 25 cu scopul evitării efectuării împușcăturilor și traumarea lui și a altor persoane care se aflau în acel moment în casa de cultură. Prin urmare, probele administrate în cadrul urmăririi penale, precum și cele din ședințele de judecată, urmau a fi verificate în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și anume prin cercetarea lor din punctul de vedere al coroborării. Colegiul penal lărgit consideră, că totalitatea circumstanțelor menționate în prezenta decizie urmau a fi apreciate de instanța de apel în cumul cu alte probe la justa lor valoare, pentru adoptarea unei soluții corecte. În situația în care instanța de apel nu a apreciat probele prezentate de acuzare, decizia judecătorească este afectată și nu poate fi considerată legală și întemeiată și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, pentru examinarea amănunțită a actului de învinuire și a probelor administrate în prezenta cauză penală. În aceeași ordine de idei se mai remarcă că, în caz de admitere a apelului și dispunerea rejudecării cauzei, decizia instanței trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța pronunțând hotărârea, să indice din ce motive ele sunt considerate insuficiente pentru confirmarea concluziilor instanțelor judecătorești, care cerințe ale legii au fost încălcate de către instanța de fond, precum și măsurile care urmează să le întreprindă la o nouă judecare. Prin urmare, circumstanțele expuse atestă că instanța de apel a comis erori de drept care nu pot fi corectate de instanța de recurs, recursul avocatului Bernicova M. în numele inculpatului Ungureanu D. fiind întemeiat și posibil admiterii Reieșind din contextul celor descrise supra, decizia atacată în partea condamnării lui Ungureanu D. urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată. În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să țină seama de motivele indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 413 Cod de procedură penală, să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală. 8. În conformitate cu prevederile art. art. 391 alin. (1) pct. 6), 435 alin. (1) pct. 1) și 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, avocatul Șura Mihail în numele inculpaților Potîngă Mihail și Catrinescu Eugeniu, avocatul Bernicova Marina în numele inculpatului Munteanu Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2017. Admite recursul ordinar declarat de către inculpatul Potîngă Mihail, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2017 în privința lui Potîngă Mihail Xxxxx, pronunțând următoarea hotărâre în această parte: 26 Se dispune încetarea procesului penal în privința lui Potîngă Mihail Xxxxx învinuit de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, în baza art. 2 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Bernicova Marina în numele inculpatului Ungureanu Dumitru, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2017, în privința lui Ungureanu Dumitru Xxxxx condamnat în baza art. art. 188 alin. (2) lit. f) și 287 alin. (3) Cod penal și dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Celelalte dispoziții ale deciziei atacate se mențin. Se dispune eliberarea lui Potîngă Mihail Xxxxx și Ungureanu Dumitru Xxxxx, din penitenciar în caz dacă nu se dețin în baza unei alte hotărâri de condamnare sau măsuri de reprimare. Decizia nu se supune căilor de atac în partea rejudecării cauzei, în rest este irevocabilă. Pronunțată integral la 17 iulie 2018. Președinte: Gordilă Nicolae Judecători: Guzun Ion Covalenco Elena Catan Liliana Diaconu Iurie 27