1ra-53/2018 — Art. 90, 287 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Hâncești din 20 iunie 2016, Furtună Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 85 alin. (1) Cod penal, i s-a adăugat în întregime la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință lui Furtună Gheorghe, pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Hîncești din 27.09.2012, însă ținând cont de prevederile art. 87 alin. (2) Cod penal, s-a dispus ca aceasta urmează a fi executată de sine stătător. Potrivit art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Furtună Gheorghe, a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani, obligându-l să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent. Lupu Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Lupu Ion, a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani, obligându-l să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent. Silvestru Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Silvestru Gheorghe, a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani, obligându-l să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fară consimțământul organului competent. Zagorneanu Pavel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Zagorneanu Pavel, a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani, obligându-l să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fară consimțământul organului competent. Eremia Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Țînțari Nicolae învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) 2 lit. b) Cod penal, a fost achitat pe motivul că fapta nu a fost săvârșită de ultimul, conform art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod procedură penală, cu recunoașterea dreptului persoanei achitate, la repararea prejudiciului cauzat de acțiunile nelegitime, ale organului de urmărire penală.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, la 21 martie 2015 în jurul orei 23:00 fiind în stare de ebrietate alcoolică Lupu Ion împreună cu Eremia Ion, Silvestru Gheorghe, Furtună Gheorghe și Zagorneanu Pavel în fața disco-barului din s. Ciuciuleni, r-nul Hîncești, adică într-un loc public, încălcând grosolan ordinea publică si exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, urmărind manifestarea bravurii si a forței grosolane, intenționat, fără motiv au aplicat multiple lovituri lui Bucșa Victor și Tariel Plăcintă, cu picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-le dureri fizice. Ulterior, Bucșa Gheorghe cu scopul de a respinge acțiunile violente ale agresorilor și a nu pune în pericol iminent viața și sănătatea victimelor, precum și a menține ordinea publică, a intervenit verbal, după care s-a urcat în automobilul de model „Toyota Yaris” cu n/î xxxxxx, cu intenția de a părăsi locul conflictului, însă, Lupu Ion manifestând o neglijare premeditată a conduitei în societate, dând dovadă de necuviință și neobrăzare, urmărind manifestarea bravurii și a forței grosolane intenționat a deteriorat automobilul ce aparținea lui Bucșa Gheorghe, cauzându-i daune materiale considerabile. Țîntari Nicolae este învinuit de faptul că la 21 martie 2015, în jurul orei 23:00 fiind în stare de ebrietate alcoolică împreună cu Lupu Ion, Eremia Ion, Silvestru Gheorghe, Furtună Gheorghe și Zagorneanu Pavel, în fața disco-barului din s. Ciuciuleni, raionul Hîncești, adică într-un loc public, încălcând grosolan ordinea publică si exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, urmărind manifestarea bravurii si a forței grosolane, intenționat, fără motiv au aplicat multiple lovituri lui Bucșa Victor și Tariei Plăcintă, cu picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-le dureri fizice. Ulterior, Bucșa Gheorghe cu scopul de a respinge acțiunile violente ale agresorilor și a nu pune în pericol iminent viața și sănătatea victimelor, precum și a menține ordinea publică, a intervenit verbal, după care s-a urcat în automobilul de model „Toyota Yaris” cu n/î xxxxxx, cu intenția de a părăsi locul conflictului, însă, Lupu Ion manifestând o neglijare premeditată a conduitei în societate, dând dovadă de necuviință și neobrăzare, urmărind manifestarea bravurii și a forței grosolane intenționat a deteriorat automobilul ce aparținea lui Bucșa Gheorghe, cauzându-i daune materiale considerabile. Acțiunile acestora au fost încadrate în prevederile art. 287 alin. (2) lit. b) Cod 3 penal: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșită de două sau mai multe persoane.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Procurorul Ureche Lilia, prin care a solicitat casarea totală a sentinței Judecătoriei Hâncești din 20 iunie 2016, din motivul ilegalității și blândeții pedepsei aplicate, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Furtună Gheorghe, Lupu Ion, Silvestru Gheorghe, Țînțari Nicolae, Zagorneanu Pavel, Eremia Ion să fie declarați vinovați în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și a le stabili măsura de pedeapsă a câte 3 ani închisoare fiecăruia, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acuzarea a considerat că reieșind din împrejurările săvârșirii infracțiunii și de gradul prejudiciabil al acestei fapte, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, de către instanța de fond este neechitabilă și nejustificată. De asemenea, acuzarea a considerat că, instanța de fond nu a luat în considerație atitudinea inculpaților față de cele comise, în virtutea circumstanțelor concrete, considerând că corectarea și reeducarea inculpaților poate fi efectuată doar în condițiile privațiunii de libertate. 3.2. Avocatul Buimistriu Cristina în numele inculpatului Silvestru Gheorghe, prin care a solicitat casarea în totalitate a sentinței pronunțate de Judecătoria Hâncești din 20 iunie 2016 și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie dispusă achitarea lui Silvestru Gheorghe. În susținerea apelului declarat apărarea a considerat că, nu există probe care să indice la vinovăția inculpatului Silvestru Gh. Deși instanța a constatat aplicarea, multiplelor lovituri lui Bucșa Victor și Tariei Plăcintă, precum și încălcarea grosolană a ordinii publice prin manifestarea bravurii și a forței grosolane, la dosar nu există nici un raport de expertiză medico-legală, nici un proces-verbal de recunoaștere a persoanei, probe care erau necesare în situația în care părțile vătămate s-au plâns de aplicarea vătămărilor corporale, și au indicat că până la conflict nu l-au văzut pe Silvestru Gheorghe, iar la etapa cercetării judecătorești, l-ar fi recunoscut după chip. În concluzie apelanta a considerat că în lipsa altor probe pertinente, concludente și utile, procesul-verbal de cercetare la fața locului, plângerea părții vătămate Bucșa Victor, procesul-verbal de examinare a obiectului, nu pot servi drept dovezi de învinuire a inculpatului, or acestea în parte și toate în ansamblu nu indică la acțiunile concrete ale inculpatului și nu dovedesc latura subiectivă a infracțiunii pentru care a 4 fost condamnat Silvestru Gh. și având în vedere faptul că vinovăția inculpatului nu a fost confirmată prin probe pertinente și concludente, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în favoare învinuirii fiind interpretate în favoarea inculpatului, instanța urma să emită în privința lui Silvestru Gheorghe o sentință de achitare, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. 3.3. Avocatul Șura Mihail în numele inculpatului Lupu Ion, prin care a solicitat casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță și dispunerea achitării lui Lupu Ion. Apărarea a considerat că reieșind din probele administrate în ședința de judecată, acțiunile inculpatului Lupu Ion urmează a fi corect încadrate conform prevederilor art. 354 Codul contravențional, adică huliganismul nu prea grav, iar pe cazul deteriorării autoturismului părții vătămate Bucșa Gheorghe, fapt recunoscut în parte de către inculpat, acțiunile ultimului, urmează a fi corect încadrate în baza art. 104 Codul contravențional, adică distrugerea sau deteriorarea intenționată a bunurilor străine, dacă fapta nu reprezintă o infracțiune. Din care considerent a solicitat pronunțarea unei sentințe de achitare a inculpatului Lupu Ion, cu eliberarea de răspundere administrativă pentru comiterea contravențiilor prevăzute de art. 354 și 104 Codul contravențional, pe motivul expirării termenului de prescripție consemnat prin dispoziția art. 30 Cod Contravențional.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, au fost respinse, ca nefondate, apelurile avocatului Buimistriu Cristina în numele inculpatului Silvestru Gheorghe și a avocatului Șura Mihail în numele inculpatului Lupu Ion, declarate împotriva sentinței Judecătoriei Hâncești din 20 iunie 2016. A fost admis parțial apelul procurorului Ureche Lilia declarat împotriva sentinței Judecătoriei Hâncești din 20 iunie 2016, casată parțial sentința, în partea numirii pedepsei lui Furtună Gheorghe și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Lui Furtună Gheorghe învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 82 Cod penal, i-a fost numită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani. Conform prevederilor art. 85 Cod penal, lui Furtună Gheorghe, pentru cumul de sentințe, prin adăugarea totală, la pedeapsa numită, a părții neexecutate a pedepsei, numite lui prin sentința Judecătoriei Hâncești din 27 septembrie 2012, i-a fost numită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și amendă în 5 contul statului în mărime de 400 u.c., adică 8000 lei, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip închis. În rest sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că inculpații Furtună Gheorghe, Lupu Ion, Silvestru Gheorghe, Zagorneanu Pavel și Eremia Ion au săvârșit anume infracțiunea prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar Țînțari Nicolae, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, corect a fost achitat pe motivul că fapta nu a fost săvârșită de către ultimul. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, necătând la faptul că inculpații Furtună Gheorghe, Silvestru Gheorghe, Zagorneanu Pavel și Eremia Ion nu și-au recunoscut vina, iar Lupu Ion a recunoscut-o parțial, vinovăția lor în comiterea actelor de huliganism, este dovedită prin următoarea sistemă de probe veridice, concludente, pertinente și utile, care coroborează între ele și care combat și argumentele apelurilor înaintate în interesele inculpaților, inclusiv și argumentul apelantului, acuzatorului de stat, precum că și Țînțari Nicolae urmează a fi condamnat de rând cu ceilalți inculpați, cum ar fi: - declarațiile părții vătămate Bucșa Gheorghe (f.d. 99-102 vol. III); - declarațiile părții vătămate Bucșa Victor (f.d. 103-105 vol. III); - declarațiile martorului Plăcintă Tariel (f.d. 235-238 vol. III); - declarațiile martorului Neaga Mircea (f.d. f.d. 31-31 vol. IV); - declarațiile martorului Ciobanu Vasile (f.d. 33 vol. IV); - plângerea lui Bucșa Victor din 22.03.2015. (f.d. 7 vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 22.03.2015 și fototabelul (f.d. 8-11 vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 22.03.2015 (f.d. 12 vol. I); - actul de evaluare cost-reparație nr. 2 din 04.05.2015 (f.d. 22-24 vol. I); - recipisă. Instanța de apel a conchis că aceste probe, documente, coroborează cu declarațiile părților vătămate Bucșa Gheorghe și Bucșa Victor inclusiv și cu declarațiile martorilor Plăcintă Tarie, Neaga Mircea și Ciobanu Vasile, confirmând cu certitudine că inculpații 6 Furtună Gh., Lupu I., Silvestru Gh., Zagorneanu P. și Eremia I., prin acțiunile sale intenționate au comis infracțiunea imputată lor, prevăzută la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpați în săvârșirea infracțiunii imputate, instanța de apel a calificat-o ca o metodă de apărare, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de bănuit, învinuit sau inculpat nu poate fi urmărită penal pentru depunerea declarațiilor intenționat false, decât în cazurile expres prevăzută de legea procesual penală, iar nerecunoașterea vinei de către inculpați pe întreg procesul penal se apreciază ca un drept al acestora și ca o metodă de apărare. Cu toate că inculpatul Eremia Ion în cadrul examinării cauzei în instanța de fond s-a sustras de a se prezenta în ședința de judecată, iar la urmărirea penală vina nu a recunoscut-o, instanța de apel a atestat și participarea acestuia la conflictul dat, or din declarațiile părții vătămate Bucșa Gheorghe, anume dânsul a și lovit în automobilul lui. Instanța de apel a conchis că inculpatul Lupu Ion, în apelul său și a apărătorului Șura Mihail, de fapt, recunoaște vina pe deplin, din următoarele considerente: Astfel, dânșii au considerat că reieșind din probele administrate în ședința de judecată, acțiunile inculpatului Lupu Ion urmează a fi corect încadrate conform prevederilor art. 354 Cod contravențional, adică huliganismul nu prea grav, iar pe cazul deteriorării autoturismului părții vătămate Bucșa Gheorghe, fapt recunoscut în parte de către inculpatul Lupu Ion, acțiunile ultimului, urmează a fi corect încadrate în baza art. 104 Cod contravențional, adică distrugerea sau deteriorarea intenționată a bunurilor străine, dacă fapta nu reprezintă o infracțiune. Din care considerent a solicitat pronunțarea unei sentințe de achitare a inculpatului Lupu Ion, cu eliberarea de răspundere administrativă pentru comiterea contravențiilor prevăzute de art. 354 și 104 Cod contravențional pe motivul expirării termenului de prescripție consemnat prin dispoziția art. 30 Cod contravențional. Astfel, instanța de apel a menționat faptul că dânșii incorect au interpretat noțiunea de participație la infracțiune, or, inculpatul Lupu Ion, recunoscând că faptele lui întrunesc componența huliganismului mărunt, de facto, încearcă să delimiteze acțiunile lui de cele ale coparticipanților la infracțiune, ceea ce nu corespunde naturii juridice a participației, în cadrul căreia toți participanții răspund pentru infracțiune integral, deoarece participația la infracțiune presupune o intenție comună a participanților, o legătură psihică între participanți și cooperarea la una și aceiași infracțiune împreună și în comun, iar gradul de participare a fiecărui participant la infracțiune poate servi doar la individualizarea pedepsei și nu la calificarea infracțiunii, 7 excepție făcând doar excesul de autor, ultima situație nefiind constatată în speța data. De asemenea, instanța de apel a conchis că sunt nefondate argumentele apelantului, apărătorului Șura Mihail în numele inculpatului Lupu Ion, precum că Lupu Ion nu a avut careva înțelegere cu careva din inculpați sau cu alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, de a deteriora autoturismul părții vătămate Bucșa Gheorghe, precum că a acționat de unul singur, fără comun acord, deoarece incontestabil a fost încălcată ordinea publică de către inculpatul lupu Ion, în coautorat cu ceilalți patru inculpați. Totodată, instanța de apel a conchis că, atât în instanța de fond, cât și în cea de apel, nu s-a dovedit faptul că și Țînțari Nicolae a comis huliganismul încriminat împreună cu Lupu Ion, Eremia Ion, Silvestru Gheorghe, Furtună Gheorghe și Zagorneanu Pavel, deoarece aceasta cercetând minuțios, sub toate aspectele probele administrate, verificându-le prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, a constatat că acestea în ansamblu lor nu confirmă vinovăția lui Țînțari Nicolae în săvârșirea infracțiunii incriminate, motiv din care instanța de fond corect a ajuns la concluzia că învinuirea adusă ultimului nu și-a găsit confirmare, deoarece se bazează pe declarațiile părților vătămate și a martorilor, care au confirmat faptul că Țînțari Nicolae nu a participat la conflict și nici nu a fost văzut de nimeni să fi deteriorat și el împreună cu ceilalți inculpați automobilul părții vătămate, respectiv nu a comis careva acțiuni ilegale îndreptate spre încălcarea ordinii publice cu aplicarea violentei., fapt confirmat și prin declatrațiile inculpatului Silvestru Gheorghe, care fiind audiat în instanța de fond a declarat că „l-a văzut pe Țînțari Nicolae afară discutând cu Bucșa Victor, însă nu a atras atenția la discuția lor, menționând că ultimii discutau pașnic, fără a fi aplicată forța fizică”. Astfel, martorul Ciobanu Vasile fiind audiat în cadrul examinării cauzei în ordine de apel, a dat aceleași declarații potrivit cărora nu s-a confirmat implicarea lui Țînțari Nicolae în comiterea huliganismului imputat și a conchis că prima instanță corect a dispus achitarea lui Țînțari Nicolae pe motivul că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, motiv din care instanța de apel a considerat nefondat argumentul apelantului, acuzatorului de stat, precum că și Țînțari Nicolae urmează a fi condamnat de rând cu ceilalți inculpați pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel a conchis că pedeapsa numită inculpaților Lupu Ion, Silvestru Gheorghe, Zagorneanu Pavel și Eremia Ion este legală și întemeiată, proporțională faptelor comise, cât și circumstanțelor reale și personale, corect constatate de către instanța de fond, sentința fiind legală și întemeiată în această parte. 8 Privitor la apelul procurorului, în partea numirii pedepsei lui Furtună Gheorghe, instanța de apel a menționat că, la numirea felului și măsurii de pedeapsă ultimului instanța de fond nu a ținut cont și de alte circumstanțe reale și personale, cum ar fi faptul că, la momentul comiterii infracțiunii imputate, adică la data de 21.03.2015, inculpatul Furtună Gheorghe avea antecedente nestinse, dânsul nu a achitat pedeapsa pecuniară impusă prin sentința Judecătoriei Hâncești din 27.09.2012, motiv din care rezultă că inculpatul a comis infracțiunea imputată în stare de recidivă. Cele sus menționate, indică la faptul că Furtună Gheorghe n-a stat pe calea corijării, fiind dispus să comită sistematic infracțiuni și a conchis că pedeapsa aplicată în privința inculpatului Furtună Gheorghe prin sentința Judecătoriei Hăncești din 20 iunie 2016 este prea blândă în raport cu infracțiunea comisă și personalitatea inculpatului, or, după cum reiese din cele sus-indicate, doar pedeapsa reală a închisorii cu executare în penitenciare îl v-a împiedica pe inculpat să comită noi infracțiuni.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Procurorul, prin care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel într-un alt complet de judecată. În motivarea recursului invocă următoarele argumente: - instanța de judecată a dat apreciere incorectă probelor prezentate de partea acuzării și nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care în cumul dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, ori nu s-a expus asupra tuturor motivelor indicate în apelul procurorului; - acuzarea nu este de acord cu soluția de achitare a inculpatului Țînțari Nicolae și cu individualizarea pedepselor stabilite inculpaților recunoscuți vinovați. Vina inculpatului Țînțari Nicolae în săvârșirea infracțiunii incriminate este dovedită pe deplin prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de judecată, fiind indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel nu s-a expus asupra lor, ori nu le-a apreciat, ori le-a apreciat eronat, iar unele nefiind cercetate, fiind respinsă puterea de acuzare fără motive plauzibile sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului Țînțari Nicolae. În speță instanțele de judecată au omis aceste prevederi legale și au dat apreciere numai la unele probe care în opinia lor dovedesc nevinovăția acestuia; Însăși inculpatul Eremia Ion, în cadrul urmăririi penale, a declarat că ,,…La ieșire, Țînțari Nicolae a impins poarta, deteriorând oglinda, arpile și ușa din partea laterală draptă a automobilului. După lovitură Gheorghe a oprit automobilul, el a lovit de 2 ori cu dosul palmei în geamul de la șofer, comunicându-i să coboare, dar Gheorghe a pornit automobilul …”. 9 Declarațiile date fiind confirmate în cadrul urmăririi penale de însăși Țînțari Nicolae și Furtună Gheorghe; - instanța de apel pronunțând o decizie de condamnare la pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru comiterea unei infracțiuni cu un grad prejudiciabil sporit, fiind periclitată ordinea de drept, nu a fost atins scopul principal și anume prevenirea de comitere de noi infracțiuni de către inculpat, precum și de către alte persoane, restabilirea echității sociale. Instanța de apel nu și-a motivat pe deplin concluzia de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal și greșit a conchis că corectarea inculpatului este posibilă fără a fi izolat de societate. 5.2. Inculpatul Furtună Gh. Și avocatul acestuia, Mazur Svetlana, prin care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței fără modificări. În motivarea recursului invocă următoarele argumente: - instanța de apel nu a analizat obiectiv circumstanțele cauzei, nu a ținut cont de principiul individualizării pedepsei penale, nu s-au respectat cerințele art. 6 CțEDO privitor la asigurarea unui proces echitabil, nu s-a expus din care motive a aplicat o pedeapsă aspră, deoarece în cauză nu sunt impedimente pentru aplicarea pedepsei non-privative. La fel, neîntemeiat a ajuns la concluzia că inculpatul nu va putea fi reeducat și corectat doar aplicându-i o pedeapsă sub formă de închisoare; - deasemenea, amenda stabilită prin sentință de 8000 lei este achitată și procedura de executare a fost încetată la 17.04.2017.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestora din următoarele considerente. În drept, soluția de inadmisibilitate a recursului declarat de avocatul inculpatului, Burduja V., își are sediul juridic în dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, unde este stipulat că, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, poate să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute exhaustiv de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Referitor la recursul ordinar declarat de către procuror, La caz, din conținutul recursului declarat de către procuror se constată că acesta invocă temeiurile prevăzute de pct. 6) și 10) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură 10 penală și pledează pentru casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel într-un alt complet de judecată, deoarece partea acuzării nu este de acord cu soluția de achitare a inculpatului Țînțari Nicolae și individualizarea pedepselor stabilite inculpaților recunoscuți vinovați. Analizând norma dată la situația în cauză, Colegiul conchide că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare, deoarece instanța de apel a analizat obiectiv circumstanțele cauzei și și-a motivat soluția în sensul oferirii răspunsurilor la toate motivele apelului declarat de procuror, astfel că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Astfel, referitor la motivul recurentului, precum că instanțele de fond incorect au individualizat pedeapsa și greșit au aplicat prevederile art. 90 Cod penal, inculpaților Lupu Ion, Sivestru Gheorghe și Zagoreanu Pavel, Colegiul î-l consideră neîntemeiat. La acest capitol, Colegiul penal remarcă că, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, care se pedepsește cu amendă în mărime de la 400 la 1 000 unități convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani. Astfel, inculpaților Lupu Ion, Sivestru Gheorghe, Zagoreanu Pavel și Eremia Ion le-a fost aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, iar inculpatului Furtună Gheorghe pe un termen de 3 ani. Potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoarea pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție, instanța de judecată, ținând seama de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, ajungând la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului. Consultând textul deciziei instanței de apel, Colegiul reține că, la stabilirea pedepsei inculpaților Lupu Ion, Sivestru Gheorghe și Zagoreanu Pavel, aceasta a ținut cont de principiile de aplicare a pedepsei prevăzute de art. 61 Cod penal, de criteriile 11 generale de individualizare a ei, stipulate în art. 75 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei care agravează ori atenuează răspunderea, de persoana inculpaților – care se caracterizează pozitiv, au săvârșit pentru prima dată o infracțiune, că infracțiunea săvârșită este una mai puțin gravă, de influența pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării acestora, și, reieșind din scopul pedepsei penale, a considerat posibilă corijarea și reeducarea acestora fără izolare de societate, dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite pe un termen de probațiune de 2 ani, în temeiul art. 90 Cod penal, considerând că aceasta este una echitabilă faptei comise. Referitor la ceilalți inculpați, Furtună Gheorghe și Eremia Ion, instanța de apel corect a concluzionat că corectarea și reeducarea acestora va fi posibilă doar prin executarea reală a măsurii de pedeapsă stabilite de către instanța de fond. Prin urmare, Colegiul penal consideră că pedeapsa este stabilită inculpaților cu respectarea prevederilor art. 61, 75 -76, 90 Cod penal, ținându-se seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gradul pericolului social al infracțiunii comise, de persoana acestuia și de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Astfel, Colegiul conchide că pedeapsa aplicată inculpaților este individualizată conform prevederilor legale. Cât privește argumentele procurorului precum că, vina inculpatului Țînțari Nicolae în săvârșirea infracțiunii incriminate este dovedită pe deplin prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de judecată, fiind indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel nu s-a expus asupra lor, ori nu le-a apreciat, ori le-a apreciat eronat, iar unele nefiind cercetate, fiind respinsă puterea de acuzare fără motive plauzibile sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului Țînțari Nicolae, Colegiul penal le consideră neîntemeiate, or, instanța de apel și-a argumentat decizia în acest sens menționând că ,,cercetând minuțios, sub toate aspectele probele administrate, verificându-le prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, constată că acestea în ansamblu lor nu confirmă vinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate lui Țînțari Nicolae or, probele prezentate de către acuzatorul de stat, cum ar fi: plângerea lui Bucșa Victor; procesul-verbal de cercetare la fața locului; procesul-verbal de examinare a obiectului, nu pot fi reținute ca probe ce ar demonstra vina inculpatului Țînțari Nicolae în comiterea huliganismului încriminat, motiv din care instanța de fond corect a ajuns la concluzia că învinuirea adusă inculpatului nu și-a găsit confirmare, se bazează pe declarațiile părților vătămate și a martorilor, care au confirmat faptul că Țînțari Nicolae nu a participat la conflict și nici nu a fost văzut de nimeni să fi deteriorat și el împreună cu ceilalți inculpați automobilul părții vătămate, respectiv 12 nu a comis careva acțiuni ilegale îndreptate spre încălcarea ordinii publice cu aplicarea violentei”. Totodată, acest fapt a fost confirmat prin declarațiile inculpatului Sivestru Gh. care fiind audiat în instanța de fond a declarat că ,,l-a văzut pe Țînțari Nicolae afară discutând cu Bucșa Victor, însă nu a atras atenția la discuța lor, menționând că ultimii discutau pașnic, fără a fi aplicată forța fizică”, precum și prin declarațiile martorului Ciobanu Vasile, care fiind audiat în cadrul examinării cauzei în ordine de apel, a dat aceleași declarații potrivit cărora nu s-a confirmat implicarea lui Țînțari Nicolae în comiterea infracțiunii imputate. Astfel, concluzia instanțelor de fond privind faptul că învinuirea adusă inculpatului Țînțari Nicolae nu și-a găsit confirmare și se bazează pe declarațiile părților vătămate și a martorilor care au confirmat faptul că Țînțari Nicolae nu a participat la conflict și nici nu a fost văzut de nimeni participând la deteriorarea automobilului părții vătămate, respectiv nu a comis careva acțiuni ilegale îndreptate spre încălcarea ordinii publice cu aplicarea violenței, Colegiul o consideră în temeiată, iar alegațiile recurentului precum că, vina lui Țînțari N. a fost dovedită prin declarațiile inculpatului Eremia Ion, date în cadrul urmăririi penale, le respinge ca neîntemeiate, or, ultimul s-a eschivat de a se prezenta, atât în ședințele de judecată a primei instanțe, cât și în instanța de apel, fiind anunțat în căutare, iar declarațiile scrise date în cadrul urmăririi penale nu au fost confirmate de către inculpat în cadrul cercetarii judecătorești. În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs, în sensul casării deciziei contestate. Referitor la recursul ordinar declarat de către inculpatul Furtună Gh. Și avocatul acestuia, Mazur Svetlana, Reieșind din conținutul recursului, aceștia invocă ca temei de casare a hotărârii instanței de apel, prevederile pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală ce prevede că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Analizând recursul declarat Colegiul constată, că recurenții sunt de acord cu starea de fapt stabilită de către instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor în baza căruia Furtună Gh. a fost condamnat, criticând hotărârea contestată doar în partea stabilirii pedepsei, considerând-o prea aspră, solicitând menținerea sentinței, prin care inculpatul a fost condamnat cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod 13 penal. La acest capitol, instanța de recurs remarcă, că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni, urmează a-i fi aplicată o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, pedeapsa se aplică în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului Penal. Conform principiului individualizării pedepsei, prevăzut de art. 7, 11 alin. (7) Cod penal, în coroborare cu criteriile generale de individualizare a acesteia, reflectate la art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Pedeapsa aplicată vinovatului, trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii și pedepsei penale, prevăzute la art. 61 Cod penal. În același rând, Colegiul reține că, categoria și termenul de pedeapsă ce urmează a fi stabilit, este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art. 76 - 77 Cod penal, precum și efectele acestora, prescrise în art. 78 Cod penal. În acest sens, Colegiul penal menționează că, inculpatul Furtună Gh. anterior a comis o infracțiune din intenție și a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Hîncești din 27.09.2012, în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 400 unitați convenționale, iar la momentul comiterii infracțiunii imputate, adică la data de 21.03.2015, inculpatul avea antecedente penale nestinse, din motiv că ultimul nu a executat pedeapsa pecuniară stabilită prin sentința sus menționată, motiv din care rezultă că inculpatul Furtună Gh. a comis infracțiunea imputată în stare de recidivă, or conform art. 34 alin. (1) Cod penal, se consideră recidivă comiterea cu intenție a uneia sau mai multor infracțiuni de o persoană cu antecedente penale pentru o infracțiune săvârșită cu intenție. Astfel, fiind întemeiată concluzia instanței de apel precum că inculpatul Furtună Gh. nu a stat pe calea corijării, comițând din nou o infracțiune, iar pedeapsa aplicată în privința acestuia prin sentință este prea blândă în raport cu infracțiunea comisă și personalitatea inculpatului. În urma celor menționate, Colegiul constată că, pedeapsa stabilită și individualizată de către instanța de apel, corespunde atât principiului 14 proporționalității, cât și scopului pedepsei penale prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, iar stabilirea pedepsei cu închisoarea și dispunerea suspendării executării acesteia luând în considerație gravitatea infracțiunii comise, modul de săvârșire a acesteia și personalitatea inculpatului, care nu este la prima abatere și a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă, nu va asigura realizarea scopului pedepsei penale și nu ar contracara săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea condamnatului cât și altor persoane. Prin urmare, recurenții critică măsura de pedeapsă aplicată lui Furtună Gh., ca fiind una prea aspră, astfel, în opinia acestora, s-a comis o eroare de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, însă eroarea stipulată în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, la care se face referire în recurs, nu persistă în speță, deoarece hotărârea contestată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, cauza fiind examinată fără careva abateri de la normele materiale și de procedură, just fiind apreciate circumstanțele de fapt și de drept, iar pedeapsa stabilită a fost corect individualizată în concordanță cu prevederile legii. Având ca reper cele menționate, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procuror, inculpatul Furtună Gh. și avocatul acestuia, Mazur Svetlana, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sâli, inculpatul Furtună Gheorghe și avocatul acestuia, Mazur Svetlana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, în cauza penală privindu-i pe Furtună Gheorghe Xxxxx, Lupu Ion Xxxxx, Silvestru Gheorghe Xxxxx, Țînțari Nicolae Xxxxx, Zagoreanu Pavel Xxxxx, Eremia Ion Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 14 februarie 2018. Președinte: Gordilă Nicolae Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 15