1ra-820/18 — 201/1 alin. 1 lit. a CP

1ra-820/18 — 201/1 alin. 1 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-820/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători - Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, prin care

solicită casarea sentinței Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 23 noiembrie

2017 și al deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 23 ianuarie

2018, în cauza penală privindu-l pe

Furtună Ion Gheorghe, născut la 14 iulie 1949,

originar din r-l Cahul s. Roșu, domiciliat în r-nul

Cahul s. Zîrnești.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Furtună Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Cerința acuzatorului de stat privind încasarea sumei de 640 lei de la

inculpat în folosul statului cu titlu de cheltuieli judiciare a fost respinsă.

S-a dispus păstrarea corpului delict în camera de păstrare a corpurilor

delicte a SUP al IP Cahul, după intrarea sentinței în vigoare urmând a fi distrus.

1

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Furtună Ion la

data de 19 mai 2017, aproximativ la ora 12:20 min., aflându-se la domiciliul său,

amplasat în sat. Zîrnești, mun. Cahul, acționând cu intenție directă, a inițiat un

conflict cu soția sa Furtună Elizaveta, care conform art. 1331 Cod penal este

membru de familie, și dându-și seama de caracterul acțiunilor sale prejudiciabile,

urmărind scopul aplicării violenței fizice, a apucat-o pe ultima cu mâinile de gât

a doborât-o la pământ și i-a aplicat mai multe lovituri cu o farfurie de metal în

regiunea capului, cauzând astfel părții vătămate trauma cranio-cerebrală închisă,

manifestată prin comoție cerebrală, excoriație pe cap, edem al țesuturilor și

echimoză pe cap, excoriație pe gât, produse la acțiunea traumatică cu obiect

contondent dur, ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se

califică medico-legal ca vătămarea corporală ușoara.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Furtună Ion în baza art. 2011

alin. (1) lit. a) Cod penal, - cu indicii calificativi „ violența în familie, adică

acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința unui alt

membru al familiei, manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu

vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății”.

Procuratura r-lui Cahul, Vîhodeț Inna, prin care a solicitat casarea parțială a

sentinței, în partea încasării cheltuielilor judiciare, cu dispunerea încasării în

contul statului de la inculpat a sumei de 640 lei, sentința în rest să fie menținută.

În argumentarea apelului, procurorul a invocat că:

- conform art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare

sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a

procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele plătite sau care urmează a

fi plătite martorilor, părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor,

interpreților, traducătorilor și asistenților procedurali;

- la materialele dosarului a fost anexată informația prin care se confirmă

că, pentru efectuarea raportului de constatare nr. 330 din 22 mai 2017 cheltuielile

constituie 320 lei, raportului de expertiză judiciară nr. 182d din 12 iunie 2017

cheltuielile constituie 320 lei;

- potrivit art. 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, expertiza se

dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, în cazul când prin alte probe nu poate

fi stabilit adevărul în cauză;

- conform art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de judecată

poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția

sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul

2

asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat,

atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de

mijloacele necesare;

- argumentul instanței prin care a motivat refuzul de încasare a cheltuielilor

judiciare de la inculpat precum că, statul are obligația de a demonstra vinovăția

persoanei, nu este plauzibil, în situația în care, statul și-a onorat această obligație,

a demonstrat prin acțiuni de procedură legală vinovăția persoanei, și pentru

asigurarea bunei desfășurări a procesului penal a suportat cheltuieli, iar art. 229

Cod de procedură penală, indică direct că, condamnatul poate fi obligat la

recuperarea cheltuielilor judiciare.

- potrivit alin. (3) al art. 229 Cod de procedură penală, instanța poate elibera

de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care

trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau

dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației

materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor.

2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că argumentele

invocate de procuror în cererea de apel, precum, că instanța nejustificat a respins

cerințele înaintate de partea acuzării privind încasarea a sumei de 640 lei,

suportate în legătură cu efectuarea rapoartelor de expertize medico-legală în

calitate de cheltuieli judiciare sunt nefondate.

În acest sens, instanța de apel a conchis că prima instanță corect și legal a

statuat, că în cadrul urmăririi penale nu au fost suportate careva cheltuieli

judiciare care ar putea fi încasate de la inculpat, solicitantul efectuării expertizei

a fost statul în persoana OUP al SUP IP Cahul. Prin urmare obligația de suportare

a cheltuielilor pentru efectuarea constatării expertizei o poartă anume statul –

OUP SUP IP Cahul.

În acest context, instanța de apel a reținut că în speță autorul apelului a

făcut o interpretare extensivă a dispozițiilor art. 227 Cod de procedură penală,

care expres stabilește din ce sunt constituite cheltuielile judiciare și în special pct.

4) alin. (2) al respectivului articol cert stabilește, că în cazul efectuării unei

expertize pot fi atribuite ca cheltuieli judiciare doar sumele cheltuite pentru

restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de

efectuare a expertizei și nicidecum însăși cheltuielile suportate integral pentru

efectuarea unei expertize când aceasta are statutul de probă în procesul penal.

3

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, care indică

temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

și solicită casarea parțială a sentinței și a deciziei instanței de apel, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă încasarea de la

Furtună Ion cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 640 lei pentru efectuarea

expertizelor.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- conform art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală, plata expertizelor

judiciare efectuate în cazurile obligatorii se face din contul bugetului de stat la

momentul dispunerii și efectuării lor. Iar ulterior, la finisarea procesului penal, se

solicită restituirea acestor cheltuieli statului, cheltuieli care au fost suportate din

cauza comiterii de către inculpat a infracțiunii;

- potrivit art. 227 alin. (l) și alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală,

cheltuieli judiciare sânt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei

desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele: cheltuite în

legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală;

- conform art. 229 alin. (l) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare

sânt suportate de condamnat sau sânt trecute în contul statului, cheltuieli legate

cu efectuarea expertizelor judiciare sunt cheltuite în legătură cu efectuarea

acțiunilor procesuale în cauza penală - expertiza judiciară;

- la soluționarea chestiunii cu privire la suportarea cheltuielilor de efectuarea

expertizei urmau a fi respectate prevederile art. 229 alin. (l) Cod de procedură

penală care pe prim plan pune pe condamnat, responsabil de aceste cheltuieli.

Doar dacă condamnatul nu este în stare, din diferite motive, invaliditate,

incapacitatea juridică etc, cheltuielile sunt trecute în contul statului;

- în speță, statul și-a onorat obligația de a demonstra vinovăția inculpatului,

și a suportat cheltuieli, care în baza art. 227 Cod de procedură penală, se

încadrează în noțiunea de cheltuieli judiciare și care indiscutabil urmează a fi

recuperate din contul inculpatului, or însăși acțiunile ilegale comise de acesta le-

au generat;

- art. 229 Cod de procedură penală indică direct că, condamnatul poate fi

obligat la recuperarea cheltuielilor judiciare. Plata cheltuielilor judiciare nu va

influența asupra situației materiale, dat fiind că inculpatul Furtună Ion nu are

persoane la întreținere;

4

- astfel, instanțele de judecată de ambele nivele, în speța noastră, nu au

soluționat corect chestiunea legată de cheltuielile judiciare;

- decizia în partea respingerii solicitării procurorului privind încasarea de la

inculpat a cheltuielilor judiciare legate cu efectuarea expertizelor judiciare, nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, temeiuri pentru recurs prevăzute

în art. 427 alin. (l) pct. 6) Codul de procedură penală, și în legătura cu această

recurentul consideră oportun casarea parțială a sentinței și a deciziei instanței de

apel, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă

încasarea de la Furtună Ion cu titlu de cheltuieli judiciare a sumei de 640 lei pentru

efectuarea expertizelor.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.

427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, se reține că recurentul contestă decizia instanței de apel, indicând

temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

în sensul că hotărârea atacată nu curpinde motivele pe care se întemeiază soluția,

criticând decizia instanței de apel anume în partea motivării soluției acesteia

privind respingerea apelului declarat de procuror, prin care a fost solicitată

încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizei judiciare în prezenta

cauză penală din contul inculpatului.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că temeiul și motivele invocate de recurent în susținerea acestui temei nu

s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest

context următoarele.

5

Colegiul penal analizând textul deciziei recurate (f.d. 145-146) în coraport

cu motivele invocate de recurent, atestă că instanța de apel s-a expus argumentat

și motivat asupra aspectelor contestate și în prezentul recurs ordinar, bazându-și

just soluția privind respingerea apelului și solicitării părții acuzării de a dispune

încasarea cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor din contul inculpatului în

baza prevederilor legale stipulate în art. 227 Cod de procedură penală, iar instanța

de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări

inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Totodată, Colegiul penal invocă că prevederile art. 227 Cod de procedură

penală, reglementează care anume cheltuieli sunt incluse în categoria cheltuielilor

judiciare, în această listă nefiind însă incluse cheltuielile suportate pentru

efectuarea expertizelor judiciare.

Mai mult, se relevă că prevederile alin. (3) a art. 75 din Legea nr. 68 din

14.04.2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar,

stipulează expres că: „În cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei

sunt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu

excepția cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) din Codul de procedură penală

al Republicii Moldova”.

În această ordine de idei, se reține că potrivit prevederilor art. 142 alin. (2)

Cod de procedură penală, - „Părțile, din inițiativă proprie și pe cont propriu, sunt

în drept, prin intermediul organului de urmărire penală, al procurorului sau al

instanței de judecată, să înainteze instituției publice de expertiză

judiciară/biroului de expertiză judiciară o cerere privind efectuarea expertizei

judiciare pentru constatarea circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea fi

utilizate în apărarea intereselor lor”.

În acest context, se atestă că în prezenta cauză penală ordonatorul

expertizei judiciare a fost organul de urmărire penală (f.d. 7, 22), fără a exista o

asemenea cerere din partea părții apărării.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

6

deoarece soluția adoptată de instanța de apel, este legală și întemeiată, iar recursul

ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 23 ianuarie 2018, în cauza penală

privindu-l pe Furtună Ion Gheorghe, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 13 iunie 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

7