ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 13.06.2018

1ra-1150/2018 — art. 264 alin. 3 CP

HOTĂRÂRE
13.06.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 alin. 3 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1150/2018 — art. 264 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1150/2018

Curtea Supremă de Justiție

13 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Valentina Bradu, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 martie

2018, în cauza penală în privința lui

Pistol Ion xxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 07.11.2017 – 29.01.2018;

Instanța de apel: 23.02.2018 - 14.03.2018;

Instanța de recurs: 14.05.2018- 13.06.2018,

2018, cauza fiind examinată conform art. 3641 Cod de procedură penală, Pistol

Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3), lit. b) Cod

penal la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 2 (doi) ani și conform art. 90 Cod penal, s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe un termen de probă de 2

(doi) ani.

S-a dispus încasarea de la Pistol Ion în beneficiul statului a cheltuielilor de

judecată în sumă de 3708 lei.

aproximativ la ora 15.00, Pistol Ion aflându-se la volanul automobilului de model

„Dacia Logan” cu numărul de înmatriculare xxxx, deplasându-se pe strada Vadul

lui Vodă în direcția străzii Maria Drăgan, mun. Chișinău, ajungând în regiunea

edificiului nr. 1/1 de pe strada indicată și anume pe sectorul de carosabil, unde este

amenajată trecere nedirijată pentru pietoni, nu a manifestat prudență sporită la

trafic și nu a manifestat dexteritate în conducere, prin ce a ignorat cerințele pct. 45

(1) și (2) al Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit căruia „(l) conducătorul

trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând

permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

1

periculoase; d) condițiile rutiere; e) situația rutieră; (2) iar în cazul în care apar

obstacole ce pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să

oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului” și cerințele pct. 11, lit. f)

al aceluiași regulament, conform căruia: ,,conducătorul de vehicul înainte de

plecare și în timpul deplasării, este obligat să cedeze trecerea pietonilor la trecerile

pentru pietoni cu circulație nedirijată” și ca urmare cu partea frontală dreapta a

automobilului, a tamponat pietonul Pătrunjel Valentin, a.n. xxxx, care se afla

angajat în traversarea părții carosabilului de la dreapta spre stânga relativ deplasării

automobilului, pe trecerea pietonală semnalizată prin indicatoarele rutiere 5.50.1 și

5.50.2 ale anexei nr. 3 al Regulamentului Circulației Rutiere „trecerea pentru

pietoni” pe marcajul rutier 1.14.1 al aceluiași regulament.

În rezultatul accidentului rutier, pietonului Pătrunjel Valentin, a.n. xxxx, i-au

fost cauzate vătămări corporale grave, iar la 23.07.2017 acesta a decedat, fapt

confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. 127D/1421 din 21.09.2017,

prin care s-a constatat că decesul acestuia a survenit la 23.07.2017, ora 18.30, în

rezultatul revărsatelor sanguine intracerebrale și trunchiul cerebral ca consecință a

traumei cranio-cerebrale închise.

La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat următoarele leziuni

corporale: excoriație, plagă contuză în regiunea capului, revărsate sanguine în

țesuturile moi pericraniene, sânge în ventriculii cerebrali, revărsate sanguine

intracerebrale (contuzie cerebrală) și trunchiul cerebral, fractura cominutivă a

omoplatului stâng cu revărsate sanguine în țesuturile moi adiacente fracturii,

fracturi costale bilaterale pe mai multe linii anatomice, cu revărsate sanguine în

țesuturile moi adiacente fracturilor, echimoze și excoriație la nivelul membrelor

superioare - toate leziunile corporale descrise au fost produse intravital prin

acțiunea traumatică a unui corp (-uri) contondent (-e) dur(-e) sau la lovirea de un

asemenea corp(uri), posibil în timpul și circumstanțele indicate, au legătură cauzală

directă cu survenirea decesului și în comun se califică ca vătămare corporală gravă.

casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

inculpatului să-i fie aplicată pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare, cu executare

în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 4 ani.

În motivarea apelului a invocat că:

- la stabilirea pedepsei inculpatului Pistol Ion, în baza art. 264 alin. (3), lit. b)

Cod penal, instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că acesta a săvârșit o

infracțiune gravă, deși din imprudență, dar soldată cu decesul lui Pătrunjel

Valentin, care se deplasa regulamentar, pe trecerea de pietoni, acesta fiind spațiul

destinat pentru deplasarea în siguranță a pietonilor;

- la stabilirea pedepsei urmează a fi luat în calcul și comportamentul

inculpatului pe parcursul urmăririi penale, manifestat prin următoarele: inițial, fiind

2

audiat în calitate de învinuit a recunoscut vinovăția, comunicând organului de

urmărire penală toate circumstanțele cu privire la producerea accidentului rutier,

însă ulterior, după survenirea decesului victimei și modificării învinuirii, Pistol Ion

și-a schimbat radical poziția procesuală, nerecunoscând vinovăția și invocând că

pietonul a căzut jos singur. După cum a fost demonstrat și la faza judecării cauzei,

ultimele declarații ale inculpatului nu corespund realității, iar recunoașterea

vinovăției în ședința de judecată și a probelor acumulate pe parcursul urmăririi

penale, denotă faptul că inculpatul nu a conștientizat pericolul social al faptei

săvârșite, nu s-a căit sincer de cele comise, iar prin acțiunile sale doar a urmărit

scopul reducerii termenului pedepsei;

- reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât

din partea condamnatului, cât și a altor persoane - faptul că în privința acestuia a

fost aplicată o pedeapsă blândă, poate doar să încurajeze pe viitor încălcarea

cerințelor Regulamentului Circulației Rutiere, care implică provocarea accidentelor

rutiere grave, soldate cu decesul persoanelor, suspendarea condiționată a executării

pedepsei fiind o măsură insuficientă pentru reeducarea condamnatului.

2018, a fost respins apelul declarat ca nefondat și menținută sentința fără

modificări.

4.1. Colegiul penal verificând legalitatea individualizării pedepsei penale

în privința inculpatului a constatat că, instanța de fond a acordat deplină eficiență

prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal în raport cu prevederile art. 90 Cod

penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează

răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Instanța de apel a reținut că, din materialele cauzei penale reiese că

inculpatul a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, a solicitat

examinarea cauzei penale în ordine simplificată, s-a căit sincer de cele comise, a

recuperat prejudiciul cauzat integral, anterior nu a fost judecat.

Astfel, Colegiul analizând argumentele apelului invocate de către acuzatorul

de stat referitor la aplicarea unei pedepse penale cu executarea reală a acesteia în

raport cu materialele cauzei penale și cu personalitatea lui Pistol Ion, a constatat

netemeinicia acestora, or, inculpatul nu prezintă pericol social, iar izolarea lui de

societate nu este o măsură echitabilă.

În acest sens, instanța de apel a respins argumentele acuzatorului de stat

referitor la faptul că inculpatul inițial, fiind audiat în calitate de învinuit a

recunoscut vinovăția, însă ulterior, după survenirea decesului victimei și

modificării învinuirii, Pistol Ion și-a schimbat radical poziția procesuală,

nerecunoscând vinovăția și invocând că pietonul a căzut jos singur, or, în cadrul

3

ședinței de judecată în instanța de fond inculpatul a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate și a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, s-

a căit sincer de cele comise, iar instanța de apel nu a stabilit nici un temei de a pune

la îndoială comportamentul lui față de fapta comisă și conștientizării de către

acesta a gradului de pericol social al faptei.

Tot în acest context, instanța de apel nu a reținut nici aprecierea acuzatorului

de stat referitor la faptul că recunoașterea vinovăției în ședința de judecată și a

probelor acumulate pe parcursul urmăririi penale, denotă faptul că inculpatul nu a

conștientizat pericolul social al faptei săvârșite, nu s-a căit sincer de cele comise,

iar prin acțiunile sale doar a urmărit scopul reducerii termenului pedepsei, deoarece

aceasta constituie o apreciere subiectivă și netemeinică a părții acuzării.

Mai mult ca atât, faptul că Pistol Ion pe durata desfășurării urmăririi penale

nu a recunoscut vina, iar în ședința de judecată și-a recunoscut vina în săvârșirea

faptelor prejudiciabile nu constituie temei de a considera că poziția acestuia față de

fapta comisă nu a fost una sinceră și că ar fi urmărit doar scopul reducerii

termenului pedepsei, în contextul în care, legea procesual-penală oferă inculpatului

care a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, dreptul de a

beneficia de reducere a limitelor de pedeapsă.

Așadar, în contextul individualizării pedepsei penale sub aspectul executării

acesteia, Colegiul penal a menționat că, inculpatul anterior nu a fost judecat, careva

circumstanțe agravante nu au fost constatate, a recuperat prejudiciul cauzat, iar

succesorul legal al părții vătămate nu a formulat careva pretenții față de acesta, iar

din concursul acestor circumstanțe se reține temeinicia soluției instanței de fond

privind aplicarea sancțiunii principale sub formă de închisoare, cu suspendarea

condiționată a executării acestei pedepse, așa cum în ședința de judecată a fost

constatat faptul că scopul pedepsei penale poate fi atins fără izolarea de societate a

inculpatului Pistol Ion, această măsură de pedeapsă fiind corespunzătoare faptelor

comise, totodată, având în vedere că scopul pedepsei penale urmărește corectarea

și reeducarea inculpatului.

Instanța de apel nu a determinat nici un temei pertinent de a admite

solicitarea acuzatorului de stat privind agravarea răspunderii penale în privința

inculpatului Pistol Ion, sub aspectul executării pedepsei, or, circumstanțele stabilite

în cadrul ședinței de judecată au conturat convingerea referitor la faptul că

pedeapsa stabilită de prima instanță va aduce atingere deplină a scopului legii

penale privind corectarea și reeducarea acestuia în vederea neadmiterii pe viitor a

unor încălcări a ordinii de drept, în acest sens fiind subliniat faptul că inculpatul

anterior nu a fost judecat, a recuperat prejudiciul integral, careva circumstanțe

agravante în privința acestuia nu au fost reținute.

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicitând

4

casarea parțială a acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu remiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului se indică că, nu au fost stabilite careva motive care

ar concluziona că nu este rațional ca inculpatul să nu execute pedeapsa cu

închisoarea prevăzută de lege și solicitată de acuzator pentru fapta săvârșită, iar

scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate nu va fi atins, or, pedeapsa

aplicată nu este proporțională în raport cu persoana inculpatului și cu fapta pe care

acesta a comis-o, în special prin prisma gradului prejudiciabil sporit și anume,

tamponarea pietonului Pătrunjel Valentin, căruia i-au fost cauzate vătămări

corporale grave și la 23.07.2017 acesta a decedat.

5.1. Asupra recursului a depus referință avocatul Șevciuc Ana în numele

inculpatului, pledând pentru respingerea acestuia, deoarece acuzarea nu indică care

sunt temeiurile care stau la baza solicitării conform art. 427 Cod de procedură

penală.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se

constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Din conținutul recursului declarat se constată că, procurorul critică decizia

sub aspectul pct.6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că, instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii, însă Colegiul analizând decizia atacată, conchide

că nici un temei prevăzut de norma menționată, nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea

cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază

soluția pronunțată.

Distinct de aceste considerente, Colegiul atestă că recurentul critică decizia

instanței de apel și sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate, temei

de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit

5

căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Referitor la motivele invocate de recurent în acest sens, Colegiul

menționează că, potrivit principiului individualizării pedepsei penale (art. 7 Cod

penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la

art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în

considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și

scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei

prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se

cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în

baza căruia a fost condamnat inculpatul.

Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând

seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului,

duratei ori a cuantumului pedepsei.

La caz, Colegiul penal constată că instanța de apel menținând soluția primei

instanțe privind aplicarea pedepsei principale sub formă de închisoare cu

suspendarea condiționată a executării acesteia, corect a stabilit că corectarea și

reeducarea lui Pistol Ion este posibilă fără privarea de libertate, punând la baza

soluției prevederile art. 7, 75, 90 Cod penal, art. 3641 Cod de procedură penală,

deoarece în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, inculpatul a solicitat

examinarea cauzei în procedură simplificată, recunoscându-și vina în cele comise,

precum și gravitatea infracțiunii săvârșite, motivul acesteia, personalitatea celui

vinovat și circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea.

De asemenea, se reține că instanțele de fond ținând cont de circumstanțele

cauzei, de personalitatea inculpatului, precum și de valorile sociale care au fost

lezate prin comiterea infracțiunii, de faptul că Pistol Ion a recuperat prejudiciul

integral, corect au considerat necesar a dispune în privința inculpatului aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, or, Colegiul careva interdicții prevăzute de lege în

acest sens, nu a constatat.

Subsidiar, instanța menționează că, procurorul nu a invocat careva motive

care ar justifica aplicarea unei pedepse mai aspre în privința inculpatului, or,

criticile formulate de procuror au format obiect de discuție la judecarea cauzei

penale și în instanța de apel și cărora li s-a dat o motivare corespunzătoare,

argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie, iar argumentele invocate de

6

recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care

ar fi temei de implicare în sensul rejudecării deciziei instanței de apel.

Colegiul constată, că pedeapsa individualizată de instanțele de fond,

răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin.

(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor

persoane, nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de

procuror și potrivit legii se impune inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat.

de procedură penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Valentina Bradu, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2018, în cauza penală în privința lui Pistol

Ion, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 11 iulie 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-01-17
0,95
1ra-1762/2017 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1762/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 20 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat
CSJ 2016-12-20
0,94
1ra-1948/2016 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1948/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 20 decembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Lil
CSJ 2018-12-28
0,94
1ra-2151/18 — art. 264 CP
Dosarul nr. 1ra-2151/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 05 decembrie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun a examinat admisibilitatea în principiu
CSJ 2019-06-13
0,94
1ra-592/19 — Art. 264 alin. 3 lit. a Cp
Dosarul nr. 1ra-592/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 15 mai 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte: Timofti Vladimir, judecători: Toma Nadejda şi Boico Victor, examinând admisibilitatea în princi
CSJ 2018-07-11
0,94
1ra-1118/18 — art.264 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-1118/18 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 13 iunie 2018 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, examinând admisibilitatea în principi
Sursă