1ra-1130/2018 — art. 166-1 al. 2 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 166-1 al. 2 lit. a CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 5, 6 CPP
1ra-1130/2018 — art. 166-1 al. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1130/2018
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
13 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Nicolae Gordilă,
Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de avocatul
Diana Panov în numele inculpatei Cernega Tatiana, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2018, în cauza
penală în privința lui
Cernega Tatiana XXX, născută la data de XXX,
originară din r-nul XXX domiciliată în XXX.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 02.12.2015 pînă la 30.03.2017;
Instanța de apel de la 25.04.2017 pînă la 08.02.2018;
Instanța de recurs de la 11.05.2018 pînă la 13.06.2018.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 30 martie 2017,
Cernega Tatiana a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 1661 alin. (2), lit. a) Cod penal și condamnată la o pedeapsă în formă de închisoare
pe un termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei, cu
privarea de dreptul de a desfășură activitate în domeniul didactic pe un termen de 7
ani.
În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea stabilită lui
Cernega Tatiana a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani
dacă, în termenul de probațiune, condamnata nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin
comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.
În temeiul art. 90 alin. (6) Cod penal, aplicând condamnarea cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei, instanța de judecată a obligat-o pe Cernega
Tatiana să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului
competent.
Pentru a se pronunța, instanța de fond a stabilit că, inculpata Cernega
Tatiana, exercitând în temeiul ordinului nr. 137 din 26 august 1991 funcția de
învățător la clasele primare în Instituția Publică Liceul Teoretic „XXX”, deci, fiind o
persoană care acționează cu titlu oficial, la 17 martie 2015, în jurul orei 08:30, aflându-
se la ora de matematică în incinta Instituției Publice Liceul Teoretic „XXX” din mun.
XXX, str. XXX, avînd în ocrotirea și instruirea sa eleva clasei a III-a „A”, profil artă
teatrală din aceeași instituție XXX, încălcându-și atribuțiile funcționale, urmărind
scopul intimidării victimei și având intenția cauzării unei dureri, suferințe fizice și
psihice, fiind în stare să înțeleagă că aceste acțiuni pot duce la denaturarea
personalității victimei în virtutea vârstei sale fragede, contrar prevederilor art. 24 alin.
(2) din Constituția Republicii Moldova cît și prevederile art. 3 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1298- XIII din
24.07.1997, care o obligau să nu supună pe nimeni la torturi, nici la pedepse sau
1
tratamente crude, inumane ori degradante, a agresat și maltratat minora, XXX,
aplicându-i o lovitură cu capul de tabla clasei, acțiuni care în sine reprezintă tratament
inuman și degradant, prin ce a cauzat intenționat părții vătămate minore, XXX, un
prejudiciu moral considerabil, suferințe fizice, psihice și leziuni corporale, precum și
daune intereselor publice, care se manifestă prin subminarea autorității și prestigiului
sistemului de învățământ.
Conform concluziei raportului de expertiză medico-legală nr. 1325/D din 10-
15.06.2015, la XXX s-a constatat: traumă crinio-cerebrală închisă manifestată
prin comoție cerebrală; contuzia țesuturilor moi frontal median manifestată prin
echimoză, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect
contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează
dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu, în comun, se
califică ca vătămare ușoară.
Astfel, instanța de fond a constatat că, Cernega Tatiana, a comis
infracțiunea prevăzută de art. 1661 alin. (2), lit. a) Cod penal, tratamentul inuman
și degradant, adică cauzarea intenționată a unei dureri și suferințe fizice și
psihice, care reprezintă tratament inuman și degradant, de către o persoană care
acționează cu titlu oficial, săvîrșit cu bună știință asupra unui minor.
Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, avocatul Olesea Negru în
numele inculpatei Cernega Tatiana și ultima, au declarat apeluri prin care au solicitat
casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri, prin care Cernega
Tatiana, să fie achitată.
În motivarea apelului declarat, s-a invocat că, în sentința contestată nu s-a regăsit
un careva argument al concluziei instanței, fiind doar inserate textele declarațiilor
„martorilor” audiați, fără a li se face o analiză și fără a li se da o apreciere justă.
La faza urmăririi penale Tatianei Cernega i s-au încălcat grav drepturile
procedurale, necomunicându-i-se despre acțiunile preconizate precum efectuarea
expertizelor, audierea victimei și altele, încălcări care ar fi putut fi corectate de către
instanța de judecată, mai mult că atît inculpata cît și apărarea au înaintat un șir de
cereri în acest sens, cereri care au fost neglijate astfel cum a fost neglijat principiul
contradictorialității în procesul respectiv inculpata fiind impusă a fi inegală în arme în
coraport cu acuzarea, motiv pentru care pretinde instanței de apel examinarea
minuțioasă a circumstanțelor cauzei și asigurarea drepturilor procesuale a inculpatei
astfel încît va fi posibil a se stabili adevărul în prezenta cauză.
S-a invocat și pledat să se admită citarea și audierea martorilor din partea
apărării, să se audieze repetat victima minoră, XXX, în condiții speciale, pentru a
putea pune întrebări și părții apărării întru stabilirea factorilor ce puteau duce la
pretinsa traumă; să se contribuie la obținerea informației necesare de la
IPLT„XXX”, și Direcția Generală Educație, Tineret și Sport pentru soluționarea
corectă a cauzei penale; să se considere nule înscrisurile ce nu au atribuție la
cauza penală și a căror veridicitate trezesc suspiciuni; să se verifice, dacă părinții
victimei au avut antecedente penale; să se permită audierea repetată a
reprezentantului victimei, Oxana Timuș; să se accepte audierea martorul apărării,
Nimerenco Svetlana, satul Ghidighici, mun. Chișinău, str. Comuna din Paris 43, a
cărei băiat a făcut studiile cu victima împreună în Gimnaziul „Ion T. Costin”, din
aceiași localitate și din greșeală a lovit-o pe XXX la cap; de a chema în judecată
expertul judiciar medico-legal,Ecaterina Gancioglo;
2
Inculpata nu se consideră vinovată de comiterea faptei incriminate, lucrează în
pedagogie din anul 1987. Pe marginea acestui caz nu au fost audiați elevii din clasa a
III-a, fiind audiat doar reprezentantul părții vătămate, care a depus declarații
contradictorii, cu ale martorului, Cricovan Ludmila. Minora, XXX, a avut anterior o
traumă la cap, fapt confirmat prin caracteristica eliberată de la Liceul din s. XXX. De
la bun început instanța de fond a ocupat poziția învinuirii, deoarece au fost respinse
toate cererile apărării, nu au fost înregistrate toate cele menționate în procesul-verbal al
ședinței de judecată, motiv pentru care au fost înaintate recuzări judecătorului.
Administrația IPLT „XXX”, are interes direct în acest proces, deoarece doreau să
scape de ea. Nu a participat în cadrul urmăririi penale și nu a avut posibilitatea de a
acorda întrebări părții vătămate. A contestat ordinul prin care dînsa a fost sancționată
disciplinar. Fișa postului urmează a fi considerată nulă, deoarece a fost semnată la 14
aprilie 2015, după data incidentului pretins. La fel informația prezentată de către
Direcția generală educație tineret și sport a CMC, urmează a fi considerată nulă,
deoarece avocatul a înaintat o interpelare privind prezentarea materialelor în baza
cărora a fost întocmită această informație, însă un careva răspuns nu a fost prezentat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 februarie
2018, au fost respinse ca nefondate apelurile înaintate de avocatul Olesea Negru în
numele inculpatei Cernega Tatiana și de ultima, cu menținerea sentinței fără
modificări.
4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a dat o
apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinînd probele
administrate din punctul de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele,
complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege, încadrând just acțiunile inculpatei,
Cernega Tatiana, în baza dispoziției art. 1661 alin. (2), lit. a) Cod penal, individualizată
prin „tratamentul inuman și degradant, adică cauzarea intenționată a unei dureri și
suferințe fizice și psihice, care reprezintă tratament inuman și degradant, de către o
persoană care acționează cu titlu oficial, săvîrșit cu bună știință asupra unui minor”.
Instanța de apel a menționat că, vinovăția lui Cernega Tatiana se confirmă prin
următoarele probe pertinente, concludente, utile și veridice ce coroborează între ele, și
anume: declarațiile părții vătămate minore, XXX, declarațiile reprezentantului
părții vătămate, Timuș Oxana, declarațiile martorilor Marandiuc Emilia,
Cricovan Ludmila, Codjebaș Irina, Lipciu Angela, precum și: raportul de
expertiză medico-legală nr. 1325/D din 10-15 iulie 2015 (Vol.I, f.d.88-89); raportul de
expertiză psihiatrico legală ambulatorie nr. 578 a-2015 din 09 iulie 2015 (Vol.I, f.d.98-
102); ordinul cu privire la sancționare nr. 60-p din 23 martie 2015, emis de
Directorul-interimar al Instituției Publice Liceul Teoretic „XXX” (Vol.I, f.d.37);
informația prezentată de Direcția generală educație, tineret și sport al
Consiliului municipal Chișinău nr. 0118/989 din 27 aprilie 2015, potrivit căreia
s-a stabilit că în scopul soluționării conflictului ce a luat amploare, în ultimul timp,
între mama elevei, XXX, din clasa a III-a „A” a IPLT „XXX” și învățătoarea clasei,
Tatiana Cernega, au fost întreprinse mai multe acțiuni; referința eliberată
învățătoarei claselor primare, Tatiana Cernega (Vol.I, f.d.36).
Prin urmare, instanța de apel a ajuns la ferma convingere că de fapt alegațiile
privind dezacordul cu sentința de condamnare în privința lui Cernega Tatiana,
constituie doar o concluzie a apărătorului și a inculpatei, fiind aduse doar unele critici
în adresa sentinței pronunțate la caz, sentință, care de fapt este motivată, întemeiată și
3
legală, astfel că careva temeiuri în sensul casării acesteia de către instanța de apel,
nemijlocit în privința lui Cernega Tatiana nu s-a identificat.
Totodată, instanța de apel a reținut drept declarative și convenționale alegațiile
inculpatei, precum că dânsa nu ar fi aplicat forța fizică și careva constrângere de ordin
psihic față de minora, XXX, în contextul în care atât minora, cât și martorii audiați în
cursul cercetării judecătorești au confirmat integral învinuirea adusă, mai mult ca atât
că XXX, fiind audiată în cadrul urmăririi penale în condiții speciale a declarat că o
bătea cu capul de tablă d-na Tatiana din motiv că a greșit o cifră, în clasă la școală.
Doamna este rea și severă cu toți copiii. A scris o cifră incorect și ea a lovit-o cu capul
de tablă, din care motiv a început să plîngă. A venit mama care a auzit țipete și a luat-o
acasă, că o bătea de mai multe ori, îi spunea să nu povestească nimic la părinți. Ea nu
mai vorbea, nu vroia să facă exerciții, o ruga pe mama sa să o schimbe în altă școală. A
fost la Spital, dar tot o doare capul.
În așa fel, instanța de apel a considerat că de fapt, pătimită a menționat și relatat
cele cunoscute în cadrul audierii în condiții speciale, nemijlocit modul în care era
pedepsită de către profesoara, inculpata, Cernega Tatiana, fiind lovită cu capul de
tablă, precum și fiind numită cu cuvinte urâte de către aceasta.
Mai mult ca atît, instanța de apel a reiterat și faptul că și reprezentantul părții
vătămate minore, mama acesteia, Timus Oxana, a susținut evenimentele relatate de
către fiica sa, care s-au petrecut la 17 martie 2017, în incinta Instituției Publice Liceul
Teoretic „XXX”, cu atît mai mult că dânsa se afla în incinta instituției de învățământ,
după care a luat-o pe minoră acasă, totodată a relatat că urmare a controlului medical,
XXX avea traumă crinio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, și fiica
nu dorea să meargă la școală, rugând-o să-i schimbe școala, anume din motivul
comportamentului și atitudinii profesoarei, Cernega Tatiana, atît față de dînsa, cît și de
ceilalți elevi din clasă.
Instanța de apel a menționat că tratamentul inuman aplicat de inculpata, Cernega
Tatiana, și-a găsit confirmare deplină, cu atît mai mult reieșind din relatările martorilor
și a pătimitei minore, care au relatat atitudinea acesteia în colectivul de muncă în
cadrul Instituției Publice Liceul Teoretic „XXX” din mun. Chișinău și au confirmat
existența tensiunii psihologice la orele petrecute de către inculpată.
Conform informației prezentate de Direcția generală educație, tineret și sport al
Consiliului municipal Chișinău nr. 0118/989 din 27 aprilie 2015, potrivit căreia s-a
stabilit că în scopul soluționării conflictului ce a luat amploare, în ultimul timp, între
mama elevei, XXX, din clasa a III-a „A” a IPLT „XXX” și învățătoarea clasei, Tatiana
Cernega, au fost întreprinse mai multe acțiuni. În urma acțiunilor întreprinse s-au
constatat următoarele: Conflictul dintre mama elevei, XXX, dna Oxana Timuș, și
învățătoarea clasei, dna Tatiana Cernega, a început mai demult, se menționează în
petiție, fapt ce a fost discutat cu învățătoarea care neagă că ar avea un comportament
fizic și verbal inadecvat. Astfel de cazuri ar mai fi avut loc, după cele descrise în
petiție, însă dna Tatiana Cernega infirmă orice acuzație, menționând că poate doar să-i
clatine pe elevi ușor de umăr.
Situații neplăcute s-au repetat de mai multe ori, părinții adresând petiții pe numele
direcției liceului. Situațiile descrise în petiții au fost discutate la ședințele Consiliului
de administrație din instituție, confirmă directorul liceului. Pentru a determina cazul de
violentă din data de 17 martie 2015, au fost gestionați elevii clasei a III- a „A” în
număr de 18 și s-au aplicat metodele: Gestionarul pentru depistarea pedepselor aplicate
elevilor; Testul proiectiv Învățătoarea mea”. în baza răspunsurilor elevilor se
4
determină că însemnările în tendă, tonalitatea vocii și notele insuficiente sunt metodele
de pedeapsă folosite de învățătoare față de elevi, dar nu se exclude și violența fizică și
psihică. Pentru întrebarea „Ați fost martori la incidentul dintre învățătoarea Tatiana
Cernega și eleva de clasă XXX la lecția de matematică? „77,77 % din elevi au
confirmat că au fost martori la acest incident, iar 22,22% au infirmat faptul dat. Dacă a
fost lovită cu capul de tablă XXX de către învățătoarea, Tatiana Cernega, 16.6% au
afirmat acest fapt, pe cînd 77,77% l-au infirmat. Pentru întrebarea „Dacă au fost
pedepsiți de dna învățătoare, ce pedeapsă ați primit?”, elevii au menționat: note
negative la purtare; tonalitatea vocii ridicată; însemnări în agendă: ne pune la proiectiv
„învățătoarea mea” se observă o stare de frică, anxietate și supunere a elevilor în
relația cu învățătoarea. În urma examinării s-a constatat actul de violență din partea
învățătoarei referitor la eleva, XXX. Acesta se reflectă și în răspunsurile oferite de
elevi și proiecțiile lor față de învățătoare, lucru care permite să se conchidă că cazul de
violență este un subiect tabu despre care nu se vorbește deschis, fiind resimțită o frică
din partea elevilor, dacă s-ar spune adevărul.
Rezumînd cele desprinse, instanța de apel notează că urmează a fi respins ca
neîntemeiat argumentul avocatului, Negru Olesea, de referință la faptul că în sentința
contestată nu s-a regăsit un careva argument al concluziei instanței, fiind doar inserate
textele declarațiilor „martorilor” audiați, fără a li se face o analiză și fără a li se da o
apreciere, or, aferent descrierii declarațiilor acestor martori, instanța de fond le-a dat
analiza de rigoare, cu atît mai mult în actul contestat se conține o coroborare a acestor
probe, care just și legal au dus la concluzia privind vinovăția lui Cernega Tatiana XXX
de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (2), lit. a) Cod penal.
În viziunea instanței de apel a fost neîntemeiat și argumentul apărătorului, Negru
Olesea, precum că în cadrul ședințelor de judecată au fost audiați martori care nu au
comunicat și nici nu ar fi putut să comunice careva circumstanțe privitor la fapta
incriminată inculpatei, acestea doar au fost prezentați instanței pentru a o caracteriza
pe inculpată - au comunicat cum are loc procesul didactic, care sunt relațiile în colectiv
și cît de indocilă este inculpata administrației instituției de învățămînt respective, or,
aferent relatărilor martorilor privind relațiile tensionate de serviciu ale inculpatei,
Cernega Tatiana XXX, martorii audiați au confirmat integral evenimentele descrise în
învinuire, iar în privința unor lacune, după caz neajunsuri din punct de vedere
probatoriu al relatărilor martorilor, urmează a se reține că acestea sunt înlăturate
datorită probelor materiale administrate la materialele cauzei penale.
În situația descrisă, instanța de apel a reiterat că în cadrul urmăririi penale și
cercetării judecătorești, martorii audiați, au descris amănunțit circumstanțele cunoscute
de referință la tratamentul inuman aplicat de către inculpata, Cernega Tatiana, față de
minora, XXX, astfel că martorii, Codjebaș Irina, Marandiuc Emilia și Cricovan
Ludmila, deși au relatat circumstanțele cunoscute din cele relatate de către minora,
XXX, dar și au caracterizat-o pe inculpată ca fiind o persoană care manifestă dispreț și
impune viziunea sa altor persoane, dar și că se află în relații conflictuale cu colegii de
serviciu, nemijlocit aceste circumstanțe descrise de către martori denotă existenta
laturii subiective în acțiunile inculpatei, fiind evident demonstrată intenția acesteia.
S-a respins și argumentul avocatului, Negru Olesea, precum că nu ar fi fost
audiați martorii oculari ai infracțiunii, în contextul în care pe marginea celor constatate
ca fiind comise de către inculpată, a fost audiată nemijlocit pătimită minoră, XXX,
care a descris modul în care dînsa era în permanență numită cu cuvinte urîte de către
5
inculpată, era lovită, drept urmare a greșelilor admise de către aceasta la rezolvarea
problemelor care li se dădeau de către inculpată în calitate de profesor.
În cazul dat, instanța a considerat că este inoportună audierea altor persoane, cum
ar fi colegii de clasă ai minorei, XXX, în situația în care a fost prezentată informația de
Direcția generală educație, tineret și sport al Consiliului municipal Chișinău cu nr.
0118/989 din 27 aprilie 2015, potrivit căreia s-a stabilit că în scopul soluționării
conflictului ce a luat amploare, în ultimul timp, între mama elevei, XXX, din clasa a
III-a „A” a IPLT „XXX” și învățătoarea clasei, Tatiana Cernega, au fost întreprinse
mai multe acțiuni.
În continuare, instanța de apel a considerat neîntemeiate și alegațiile apărătorului
Negru Olesea, precum că inculpatei, Cernega Tatiana, la faza urmăririi penale i s-au
încălcat grav drepturile procedurale, necomunicându-i-se despre acțiunile preconizate
precum efectuarea expertizelor, audierea victimei și altele, încălcări care ar fi putut fi
corectate de către instanța de judecată, or, reieșind din materialele cauzei penale se
atestă că de fapt, la fiecare etapă procesuală inculpatei i s-a adus la cunoștință
efectuarea acestora, astfel că la etapa dispunerii expertizelor, inculpatei, Cernega
Tatiana, i s-au comunicat rezultatele efectuării expertizelor, cu atît mai mult la
finalizarea urmăririi penale, atît inculpatei cît și apărătorului acesteia li s-au adus la
cunoștință materialele cauzei penale, fapt care se atestă prin procesele-verbale de
aducere la cunoștință a materialelor cauzei penale, înainte de întocmirea
rechizitoriului.
Cît privește audierea victimei minore, XXX, instanța de apel a notat că nu
constituie o încălcare a drepturilor inculpatei faptul că pătimită minoră a fost audiată în
absența inculpatei, Cernega Tatiana, în contextul neadmiterii revictimizării minorei și
nesupunerii acesteia la suferințe morale, dat fiind faptul că însuși minora a reiterat că
are frică de inculpata, Cernega Tatiana.
În cazul de față, instanța de apel a notat că pătimită minoră, XXX, a fost audiată
în condițiile speciale prevăzute de art. 1101 Cod de procedură penală, în vederea
neadmiterii revictimizării acesteia, iar în cele din urmă atît inculpata cît și apărătorul
acesteia au avut dreptul de a lua cunoștință de aceste declarații la finalizarea urmăririi
penale și nemijlocit în cadrul cercetării judecătorești.
De asemenea instanța de apel a menționat că, este neîntemeiată și solicitarea
inculpatei, Cernega Tatiana, privind audierea repetată a părții vătămate minore, XXX,
în ședința instanței de apel deoarece aceasta ar constitui o încălcare a drepturilor
minorei, și supunerea acesteia repetată suferințelor psihice suportate, cu atît mai mult
că în ședința instanței de apel reprezentantul părții vătămate minore, Timuș Oxana, a
relatat că atunci cînd fiica sa o vede pe inculpată este în stare de stres. S-a stresat fiica
sa și atunci cînd fiica inculpatei,Oana Cernega, a fost la școală și s-a apropiat de fiica
dînsei. Fiica a venit speriată și i-a spus că în vizită la ea la școală a fost Oana Cernega.
A găsit-o pe fiica sa la repaus și a început să o întrebe cum sunt profesorii la școală,
dacă e mai bine la școala nouă în care a fost transferată decît la școala anterioară. Oana
Cernega a întrebat-o pe fiica sa dacă știe că ea și Cernega Tatiana se judecă, iar fiica a
reacționat stresant.
Nu poate servi temei de pronunțare a unui act judecătoresc de achitare nici
motivul precum că atît inculpata cît și apărarea au înaintat un șir de cereri în acest sens,
cereri care au fost neglijate, în situația în care examinarea cererilor părții apărării și a
inculpatei sunt puse la dispoziția instanței judecătorești, care se expune pe marginea
temeiniciei în cele din urmă, astfel că în cazul în care sunt formulate și înaintate unele
6
cereri care nu au substrat factologic, respingerea lor nu constituie o încălcare, cu atît
mai mult că admiterea lor ar duce la încălcarea drepturilor altor părți la proces, dar și a
intereselor justiției.
Instanța de apel a notat că inculpata, Cernega Tatiana XXX, a pledat să se admită
citarea și audierea martorilor din partea apărării, însă în ședința instanței de apel deși
au fost formulate aceste cereri, instanța prin încheiere protocolară le-a respins, în
primul rînd avînd în vedere faptul că martorii solicitați spre audiere de către inculpată
și apărare, nu au fost audiați în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești în
instanța de fond, în al doilea rînd atît inculpata cît și apărarea nu au argumentat
necesitatea audierii acestor martori și care anume circumstanțe martorii în cauză le-ar
putea descrie, dar și importanța acestora în calitate de probatoriu.
La fel, inculpata a pledat ca să se contribuie la obținerea informației necesare de
la IPLT„Pr.N.Dadiani”, și Direcția Generală Educație,Tineret și Sport pentru
soluționarea corectă a cauzei penale, însă cerința dată este una neclară în contextul în
care inculpata nu a arătat care anume acte ar urma a fi interpelate și prezentate
instanței de judecată, dar și pertinența acestora.
Instanța de apel a respins și cerința ca să se considere nule înscrisurile ce nu au
atribuție la cauza penală și a căror veridicitate trezesc suspiciuni, or, asemenea
înscrisuri nu au fost identificate la materialele cauzei penale, cu atît mai mult că
instanța de fond a admis lista probelor prezentate de către acuzare și apărare și le-a
examinat, iar în cadrul ședinței instanței de apel aceste probe au fost supuse
reexaminării și verificării din nou.
Inoportună a fost și solicitarea inculpatei ca să se verifice, dacă părinții victimei
au avut antecedente penale, or, acest fapt nu are nicio relevanță la cazul dat, și va duce
la încălcarea dreptului familiei, Timuș, la viață privată, precum și la încălcarea
normelor legii privind protecția datelor cu caracter personal.
S-a respins și solicitarea inculpatei ca să se accepte audierea martorului apărării,
Nimerenco Svetlana, a cărei băiat a făcut studiile cu victima împreună în Gimnaziul
„Ion T. Costin”, din aceiași localitate și din greșeală a lovit-o pe XXX la cap, deoarece
instanța de fond a examinat chestiunea privind audierea acestui martor și a dispus
respingerea cererii date, cu atît mai mult această cerință nu are relevanță la caz,
deoarece conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1325/D din 10-15 iulie
2015, la XXX s-a constatat: traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție
cerebrală; contuzia țesuturilor moi frontal median manifestată prin echimoză, care au
fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur posibil în
timpul și circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea sănătății de scurtă
durată și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare ușoară. De stabilit
cu certitudine cîte lovituri au fost aplicate și care este consecutivitatea lor nu este
posibil. Luînd în considerație localizarea anatomică și caracterul morfologic a
leziunilor corporale depistate producerea lor în rezultatul căderii din poziția verticală,
în lipsa altor leziuni corporale pe părțile proeminente ale corpului, puțin probabilă;
prin automutilare - se exclude.
Mai mult ca atît și minora, XXX, și reprezentantul acestuia, Timus Oxana, au
relatat clar că anterior minora nu a avut careva incidente și nu a avut de suferit
careva leziuni corporale, și nu i s-a cauzat careva prejudicii sănătății.
Neîntemeiată a fost și solicitarea inculpatei de a chema în judecată expertul
judiciar medico-legal, Ecaterina Gancioglo, or, acest fapt este inoportun, dar și nu este
necesar, deoarece în cazul de față a fost efectuată expertiza medico-legală a părții
7
vătămate minore, XXX, care a identificat prezența traumei cranio-cerebrală închisă
manifestată prin comoție cerebrală; contuzia țesuturilor moi frontal median manifestată
prin echimoză, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui
obiect contondent.
De asemenea, conform art. 148 alin. (2) Cod de procedură penală, dacă
concluziile expertului sînt neclare, contradictorii, neîntemeiate, dacă există îndoieli în
privința veridicității lor și dacă aceste deficiențe nu pot fi înlăturate prin audierea
expertului sau dacă a fost încălcată ordinea procesuală de efectuare a expertizei
judiciare, poate fi dispusă efectuarea unei expertize judiciare repetate de către un alt
expert sau o altă comisie de experți.
În cazul de față însă, nu s-au identificat faptul ca concluziile expertului să fie
neclare, contradictorii sau neîntemeiate, precum și nu s-au constatat careva îndoieli în
ceia ce privește veridicitatea concluziilor expertului, motiv pentru care audierea
repetată a expertului este neîntemeiată și nu este necesară.
Instanța de apel a respins și alegația inculpatei precum că reprezentantul părții
vătămate a depus declarații contradictorii, cu ale martorului, Cricovan Ludmila, în
situația în care urmare a contrapunerii relatărilor reprezentantului părții vătămate, cu
relatările martorului, Cricovan Ludmila, careva contradicții nu au fost identificate, cu
atît mai mult că martorul, Cricovan Ludmila, a confirmat de fapt comportamentul
degradant al inculpatei față de elevi, precum și nemijlocit circumstanțele descrise
de către minora, XXX, dar și faptul adresării cu plîngere de către părinții minorei către
administrația Instituției Publice Liceul Teoretic „XXX”.
Nu s-a admis nici motivul invocat de către inculpata precum că minora, XXX, a
avut anterior o traumă la cap, fapt confirmat prin caracteristica eliberată de la Liceul
din XXX, din aceasta din urmă nu se constată existența de careva traume la cap a
minorei, XXX, în situația în care nu a fost prezentată o concluzie medicală, sau careva
acte medicale confirmatorii în acest sens.
Instanța de apel a respins și argumentul precum că de la bun început instanța de
fond a ocupat poziția învinuirii, deoarece au fost respinse toate cererile apărării,
deoarece respingerea unei cereri, care nu are temei faptic și juridic, nu constituie temei
pentru a constata cele invocate de către inculpată, or, argumentul dat este unul de
intenție a inducerii instanței de apel în eroare, și creării unei poziții de apărare.
S-a respins și alegația precum că nu au fost înregistrate toate cele menționate în
procesul-verbal al ședinței de judecată, motiv pentru care au fost înaintate recuzări
judecătorului, or, cererile de recuzare înaintate de către inculpată și apărătorul acesteia
au fost respinse din lipsă de temei, totodată inculpata cît și apărătorul acesteia nu au
înaintat obiecții asupra procesului-verbal al ședinței de judecată.
Instanța de apel a apreciat critic și argumentul inculpatei precum că administrația
IPLT „XXX”, are interes direct în acest proces, deoarece doreau să scape de ea, or,
careva date confirmative în contextul dat nu au fost prezentate instanței, cu atît mai
mult că inculpata a menționat că activează în cadrul instituției de învățământ vizate din
anul 1991, totodată din relatările martorilor audiați s-a constatat și faptul că aceasta
avea un comportament inadecvat în raport cu colegii de serviciu și ilegală față de copii.
Mai mult ca atît, conform ordinului cu privire la sancționare nr. 60-p din 23
martie 2015, emis de Directorul-interimar al Instituției Publice Liceul Teoretic
„XXX”, se atestă că în legătură cu nerespectarea Regulamentului Intern al Instituției
Publice Liceul Teoretic „XXX”, cu aplicarea violenței fizice și verbale asupra
colectivului de elevi ai clasei a III-a „A”, profil artă teatrală, analizei plîngerii depuse
8
de părinții elevei, XXX, și sistărilor atitudinilor de acest gen din partea cadrelor
didactice, a fost aplicat mustrare aspră învățătoarei claselor primare, d-na Tatiana
Cernega, primare, conform art. 86, lit. n) și art. 301 Cod muncii.
La capitolul dat, instanța de apel a respins ca nefondat argumentul inculpatei
precum că a contestat ordinul prin care dînsa a fost sancționată disciplinar, în situația
în care contestarea acestui ordin de sancționare disciplinară, și chiar eventuala anularea
a acestuia, nu exclude caracterul penal al faptei comise de către inculpata, Cernega
Tatiana XXX.
Instanța de apel a considerat formal și convențional și argumentul inculpatei
precum că informația prezentată de către Direcția generală educație tineret și sport a
CMC, urmează a fi considerată nulă, deoarece avocatul, F. Druță, a înaintat o
interpelare privind prezentarea materialelor în baza cărora a fost întocmită această
informație, însă un careva răspuns nu a fost prezentat, deoarece conform informației
date, a fost analizată informația prezentată de administrația instituției de învățămînt,
petiția înaintată de către Timuș Oxana, cît și alte acte, totodată pentru a determina
cazul de violentă din data de 17 martie 2015, au fost chestionați elevii clasei a III - a
„A” în număr de 18 și s-au aplicat metodele: Chestionarul pentru depistarea pedepselor
aplicate elevilor; Testul proiectiv „învățătoarea mea”.
Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatei, Cernega Tatiana, pentru
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (2), lit. a) Cod penal, verificînd
legalitatea sentinței primei instanțe în privința ultimei constată că, instanța de fond a
acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, art. 61 și art. 75 Cod penal și la stabilirea
categoriei și mărimii pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de
motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care
atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia
precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.
Pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel
încît inculpata să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor
a săvîrșirii unor fapte similare.
Astfel, la stabilirea pedepsei penale, instanța de apel a ținut cont de gravitatea
infracțiunii săvîrșite, că a fost comisă o infracțiune gravă, de persoana inculpatei, care
nu are antecedente penale, de asemenea inculpata a recunoscut integral vina, a
recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune, a contribuit activ la descoperirea
circumstanțelor comiterii faptei infracționale, nu figurează la evidența medicului
narcolog și psihiatru, circumstanțe care evidențiază concluzia de a aplica în privința lui
Cernega Tatiana o pedeapsă în limitele prevăzute de norma de sancționare, or,
pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încît
inculpata să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a
săvîrșirii unor fapte similare.
În speță, instanța de apel a reținut că inculpata, Cernega Tatiana, nu este
căsătorită, are la întreținere un copil minor, are studii superioare, este angajată în
calitate de învățător a claselor primare în Instituția Publică Liceul Teoretic „XXX”,
anterior nu a fost condamnată.
Așa fiind, apreciind totalitatea împrejurărilor de ordin obiectiv și subiectiv,
instanța de apel a considerat că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în
cauza penală dată în privința inculpatei,Cernega Tatiana, poate fi atinsă prin
aplicarea pedepsei penale neprivative de libertate.
9
Rezumînd circumstanțele identificate la caz, instanța de apel a ajuns la concluzia
că instanța de fond just a numit inculpatei sancțiunea penală în formă de închisoare pe
un termen de 3 ani, fără a aplica față de inculpata, Cernega Tatiana, sancțiunea
privativă de libertate, avînd în vedere conglomeratul de circumstanțe descrise supra,
dar și faptul că această sancțiune penală este inoportună și neproporțională infracțiunii
comise, cît și urmărilor prejudiciabile survenite.
Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că scopul prestabilit al legii penale
privind corectarea și reeducarea inculpatei, Cernega Tatiana, va fi pe deplin atins,
prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, cu suspendarea executării acesteia în
baza art. 90 Cod penal, pe un termen de probațiune de 3 ani, or, aplicarea pedepsei
privative de libertate, nu va fi nici rațională și nici proporțională acțiunilor comise de
către aceasta.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Diana Panov în
numele inculpatei Cernega Tatiana, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct.
5), 6) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea
acesteia cu transmiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de
judecată. Recurentul invocă aceleași motive menționate în cererea de apel. Totodată, se
invocă dezacordul cu decizia instanței de apel motivînd că, apărarea a solicitat
achitarea inculpate, însă fără a audia din nou martorii acuzării și partea vătămată. Nu s-
a luat în considerare caracteristica a părții vătămate. Cauza a fost examinată unilateral.
5.1. În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11 ) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință asupra recursului declarat, menționând că acesta
urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
raport cu motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din
următoarele considerente
Potrivit art.432 alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală instanța de recurs,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității
acestuia în cazul în care constată că este declarat peste termen.
În conformitate cu prevederile art.422 Cod de procedură penală, termenul de
recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din
08 februarie 2018 (f.d.56-65 vol. III), inculpata și avocatul acesteia au fost prezenți în
penultima ședință. Tot în aceiași zi a fost pronunțat dispozitivul deciziei, unde li s-a
comunicat despre data și ora desfășurării următoarei ședințe și anume despre data
pronunțării deciziei motivate pe 07 martie 2018 ora 1400 , iar potrivit prevederilor art.
319 alin. (2) Cod de procedură penală, partea prezentă la un termen de judecată nu mai
este citată pentru termenele ulterioare, chiar dacă va lipsi la unul din aceste termene.
Așadar, următoarea ședință după data de 08 februarie 2018 a fost fixată pentru 07
martie 2018, dată când a fost amânată pronunțarea deciziei motivate pentru ziua de 22
martie 2018 ora 1400, decizia motivată fiind pronunțată la data respectivă, (f.d.65-103
vol. III).
Având în vedere că inculpata și avocatul acesteia au fost prezenți la ședința din 08
februarie 2018 și au fost înștiințați despre desfășurarea ședinței de judecată pentru data
de 07 martie 2018, impedimente în vederea prezentării acestora în ședința de judecată,
instanța de recurs nu a depistat.
10
Totodată, instanța de recurs menționează că potrivit procesului-verbal al ședinței
de judecată, procurorul a fost prezent și în aceeași zi a primit copia deciziei integrale,
fapt ce se confirmă prin recipisa anexată (f.d.103 vol. III).
Reieșind din faptul că inculpata nu a fost prezentă la pronunțarea deciziei
integrale, cu toate că a cunoscut despre data și ora desfășurării, instanța de apel a
expediat copia deciziei integrale inculpatei la 26 martie 2018, fapt ce se confirmă prin
scrisoare de însoțire (f.d. 104 vol. III).
În atare împrejurări, Colegiul penal accentuează că, în speța dată, termenul de
declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțate la 22 martie 2018
a expirat la 23 aprilie 2018.
Aceste date certifică faptul că termenul de 30 zile de contestare cu recurs a
deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a fost
respectat, deoarece recursul în cauză a fost declarat la data de 26 aprilie 2018 (f.d.110-
114 vol. III) și prin urmare, Colegiul penal consideră că recursul în cauză a fost depus
peste termen.
La acest capitol, instanța de recurs reamintește că termenul de recurs este absolut
și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a
exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca
tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării
recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.
Raportând situația reținută în cauză la prevederile art. art. 422, 432 alin.(2) pct.2)
Cod de procedură penală, rezultă că recursul declarat de avocatul Diana Panov în
numele inculpatei Cernega Tatiana este inadmisibil, fiind declarat peste termen.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Diana Panov în numele
inculpatei Cernega Tatiana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 08 februarie 2018, în cauza penală în privința lui Cernega Tatiana
XXX, deoarece recursul este declarat peste termen.
Decizia este irevocabilă.
Publicată integral la 11 iulie 2018.
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
11