1re-70/2018 — art. 264-1 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1re-70/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului în anulare împotriva sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 28

decembrie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27

februarie 2018, declarat de avocatul Corneliu Pleșca, în numele condamnatului

Prutean Vladimir XXXXX, născut la

XX XXXXX XXXX, originar și locuitor al s. XXXXX, r-

nul XXXXX, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 06.10.2017 – 28.12.2017,

instanța de recurs: 30.01.2018 – 27.02.2018,

instanța de recurs

în anulare: 10.05.2018 – 13.06.2018.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

Vladimir a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la amendă în

mărime de 800 unități convenționale, ce constituie 40.000 lei, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare a fost respinsă

ca neîntemeiată.

1

Prutean V., fiind în stare de ebrietate alcoolică, se deplasa pe drumul din s. Calfa

Nouă, r-nul Anenii Noi, cu autoturismul „VAZ 21063”, n.î. XXXXX. În rezultatul

examenului medical s-a constatat că, la acel moment, era în stare de ebrietate cu

grad avansat, iar în sânge avea concentrația de alcool în volum de 2,10 g/l, care

conform prevederilor art. 13412 Cod penal, se atribuie la stare de ebrietate alcoolică

cu grad avansat.

Instanța a reținut că inculpatul nu și-a recunoscut vina și a declarat că, fiind

singur în automobil, în timp ce staționa, a consumat alcool din sticla pe care o avea

la el. Fiind în stare de ebrietate, i-a telefonat fiicei sale, să vină să-l ia acasă. În

timp ce se afla în mașină, s-a apropiat poliția rutieră și i-au spus că lor li s-a

comunicat că el e în stare de ebrietate alcoolică. A recunoscut că a consumat alcool

și a nu a considerat necesară efectuarea alcooltestului.

Conform procesului-verbal al examinării medicale de constatare a faptului

consumului de alcool, stării de ebrietate și naturii ei nr. 141 din 17.07.2017,

inculpatul era în stare de ebrietate alcoolică avansată, concentrația de alcool în

aerul expirat fiind de 1,16 mg/l, iar în sânge – 2,10 mg/l.

Or, vina inculpatului a fost dovedită prin probele administrate, inclusiv

declarațiile martorilor Bogatu L. și Dorogan P., potrivit căror, în timp ce se

deplasau în direcția s. Calfa Nouă, r-nul Anenii Noi, au observat automobilul la

volanul căruia se afla inculpatul. Au aprins girofarul, au ieșit din mașină și au

stopat automobilul, în care se aflau 6 persoane, iar inculpatul era la volan.

Afirmațiile inculpatului că nu a condus automobilul în stare de ebrietate,

sunt irelevante, fiind constatat, din înregistrarea video prezentată, că la 17.07.2017

inculpatul, fiind în stare de ebrietate alcoolică, se afla la volanul automobilului

„VAZ 21063”. Acesta a fost înlăturat de la volanul autovehiculului, împreună cu

ceilalți pasageri, care au fost audiați în calitate de martori.

Instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal,

ca conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite și de motivul acesteia, de comportamentul inculpatului până și după

săvârșirea infracțiunii, că acesta se caracterizează pozitiv, nu se află la evidența

medicului psihiatru, fiind la evidența medicului narcolog cu diagnoza „XXXXX

XXXXX XXXXX XXXXX”, că lipsesc circumstanțe atenuante și agravante,

concluzionând ca fiind rezonabilă aplicarea în privința ultimului a unei pedepse

sub formă de amendă, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

recurs, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care să fie încasate de la inculpat cheltuielile judiciare în beneficiul statului.

Recurentul a invocat că potrivit art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală,

instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul

dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației

materiale a persoanelor care se află la întreținerea lui.

2

Fiind stabilit că inculpatul nu este o persoană vulnerabilă, încasarea

cheltuielilor judiciare în sumă de 259,46 lei nu-i va influența substanțial situația

materială.

3.1. A declarat recurs și avocatul Corneliu Pleșca, solicitând casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, din

motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii.

Recurentul a indicat că instanța de fond nu a elucidat toate circumstanțele și

nu a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, în sentința de condamnare fiind citat rechizitoriul

acuzării.

Or, între declarațiile martorilor Creciun A., Neteda G., Prutean L., Perciun

A., Palienco I. și Carauș S., pe de o parte și ale lui Bogatu L. și Dorogan P., pe de

altă parte, sunt divergențe esențiale ce pun la îndoială faptul că depozițiile agenților

constatatori Bogatu L. și Dorogan P. sunt veridice, iar instanța de fond neîntemeiat

a omis declarațiile primilor martori, acestea corespunzând realității.

februarie 2018, ambele recursuri au fost respinse, ca nefondate.

Instanța de recurs a reținut că, deși inculpatul nu a recunoscut vina, aceasta a

fost dovedită pe deplin prin probe concludente, utile și veridice, care coroborează

între ele.

Astfel, este corectă concluzia instanței de fond că sunt verosimile

declarațiile martorilor Bogatu L. și Dorogan P., potrivit căror automobilul „VAZ

21063”, la volanul căruia se afla inculpatul și în care se mai aflau încă 5 persoane,

a fost stopat prin gest de mână.

Totodată, alegațiile apărării că instanța de fond nu a elucidat pe deplin

circumstanțele cauzei și nu a apreciat probele din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, invocând divergențe între declarațiile

martorilor Bogatu L., Dorogan P. și ale martorilor Palienco I., Carauș S., Creciun

A., Netida G. și Prutean L. sunt irelevante or, declarațiile acestor martori nu sunt

unicele probe care dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

imputate, vina acestuia fiind confirmată, inclusiv prin înregistrarea video din care

rezultă că șoferul Prutean V., la 17.07.2017, se afla la volanul autovehiculului

„VAZ 21063”, n.î. XXXXX, fiind deja în stare de ebrietate alcoolică ce a fost

stabilită prin testul „Drager Alcotest 6810”, iar ulterior a fost înlăturat de la volanul

autovehiculului împreună cu toți pasagerii - martori în cadrul procesului penal.

Potrivit declarațiilor martorilor Palienco I., Carauș S., Creciun A. și Netida

G., inculpatul nu a consumat vin cu ei când au ajuns lângă bar, însă fiind supus

testării alcoolscopice, s-a constatat starea de ebrietate a acestuia, circumstanță ce

denotă că el a condus automobilul în stare de ebrietate alcoolică, iar afirmația

inculpatului că a consumat de unul singur, în timp ce a staționat, o sticlă de băutură

alcoolică, fără să-l fi văzut cineva, nu este probată, fiind invocată cu scopul de a

evita răspunderea penală.

La fel, sunt neîntemeiate și criticile apărării privind înregistrarea video

cercetată în instanța de fond or, acestea au fost supuse cercetării și în cadrul

3

urmăririi penale, rezultatele examinării fiind consemnate în procesul-verbal de

examinare a obiectului din 15.08.2017, din conținutul căruia rezultă că „...Tot în

acest moment se aude muzică, pe care șoferul o face la volum mai mic și se mai

aude un sunet specific motorului automobilului în funcțiune și șoferul comunică că

nu are acte și coboară din automobil (....)”.

Or, prima instanță corect a apreciat declarațiile martorilor Bogatu L. și

Dorogan P. în cumul cu alte probe, iar acestea nu prezintă dubii, martorii fiind

audiați sub jurământ, fiind preîntâmpinați pentru răspunderea penală în cazul dării

unor declarații mincinoase.

În același timp, instanța de fond just a respins declarațiile martorilor

Palienco I., Carauș S. și Creciun A., date în susținerea versiunii inculpatului

precum că ultimul nu ar fi consumat băuturi alcoolice și că automobilul staționa la

momentul sosirii poliției, aceste declarații prezentând un grad redus de

credibilitate, fiind stabilit că martorii sunt pasagerii ce se aflau în automobil, fiind

rude și amici ai inculpatului, iar mărturiile acestora contravin probelor

administrate, care combat în totalitate afirmația inculpatului că nu a condus

automobilul în stare de ebrietate.

judecătorești au devenit irevocabile.

hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie

achitat.

Recurentul a indicat că instanța de fond a conchis asupra vinovăției

inculpatului doar în baza declarațiilor martorilor Bogatu L. și Dorogan P., fiind

ignorate celelalte probe administrate.

Totodată, nu au fost elucidate pe deplin toate circumstanțele cauzei, iar

probele nu au fost apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității, în hotărârile de condamnare adoptate fiind citată învinuirea

înaintată de acuzare.

În drept, recursul în anulare este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta

este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța a pronunțat o hotărâre

de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub

învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei

legi mai blânde.

pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot

fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la

4

judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată. Conform art. 6 pct. 44), 22 alin. (3) Cod de

procedură penală, art. 4 din protocolul nr. 7 CEDO, viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcare

esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenita pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de

Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Hotărârea judecătorească

definitivă, împiedică redeschiderea, reluarea examinării procesului penal în

privința aceleiași persoane pentru aceeași faptă, cu excepția cazului în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea pronunțată.

Însă, conform art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare

este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în articolul 453 Cod

de procedură penală. Potrivit art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală,

cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului în

anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea

ilegalității hotărârii atacate.

Totodată, în pofida acestor prevederi legale, în recursul vizat nu sunt

invocate circumstanțe concrete, considerate a fi un viciu fundamental, raportate la

circumstanțele de fapt și de drept conținute în hotărârile contestate, cu indicarea

normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate,

denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la

normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale,

modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărârile atacate, astfel

încât acestea să obțină natura unui viciu fundamental capabil să genereze temeiul

desființării hotărârii irevocabile atacate, omițându-se completamente argumentarea

ilegalității hotărârilor contestate în acest sens și indicarea unor concrete erori de

drept la capitolul dat (pct. 6. din decizie).

Mai mult, soluția de achitare propusă de recurent în temeiul art. 427 alin. (1)

pct. 6) și 8) Cod de procedură penală este improprie procedurii de examinare a

recursului în anulare prevăzute la art. 452-457 Cod de procedură penală, această

normă fiind aplicabilă în cazul examinării cauzelor în procedura recursului ordinar

(pct. 5. din decizie).

Rezultă, că recursul în anulare nu întrunește condițiile de conținut prevăzute

în articolele specificate, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din

oficiu recursul în anulare al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar

justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de

recurent.

Or, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a

apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța decide inadmisibilitatea recursului în anulare, dacă se constată că acesta nu

îndeplinește cerințele legale de conținut.

5

Prin urmare, dat fiind că recursul în anulare de pe rol nu îndeplinește

cerințele legale de conținut, el urmează a fi declarat inadmisibil.

alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Corneliu Pleșca,

împotriva sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 28 decembrie 2017 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2018, în privința

condamnatului Prutean Vladimir XXXXX, deoarece nu îndeplinește cerințele de

conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 iulie 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

6