1ra-937/2018 — Art. 217 1 alin. 4 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 14 decembrie 2015, Mișcoi Roman, Duminică Rodica, Nenița Aleftim și Mișcoi Zinaida au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, fiind stabilită pedeapsa lui: 1 - Mișcoi Roman de 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice în domeniul comercializării substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani; - Duminică Rodica de 15 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice în domeniul comercializării substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani; - Nenița Aleftim de 15 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice în domeniul comercializării substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani; - Mișcoi Zinaida de 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice în domeniul comecializării substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani. Prima instanță s-a expus și în privința corpurilor delicte. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Mișcoi Roman de comun acord și împreună cu Mișcoi Zinaida, Nenița Aleftim, Duminică Rodica și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică - extract din mac, pe care a păstrat-o la domiciliul situat pe str. xxxxxx, ap. x mun. Chișinău, până la 19 februarie 2013, când, o parte din cantitatea de substanță narcotică obținută i-a înstrăinat-o lui Harchevici Serghei, investigator sub acoperire la efectuarea măsurilor speciale de investigație - achiziția de control și controlul transmiterii banilor, la prețul de 15 mii lei, substanță care ulterior a fost ridicată de la ultimul și care conform raportului de expertiză nr. 812 din 25 februarie 2013 reprezintă extract din mac, obținut în condiții casnice, care se referă la substanțele narcotice, neutilizate în scopuri medicinale, cu masa totală de 8,32 grame. Tot el, Mișcoi Roman, continuându-și activitatea sa criminală, de comun acord și împreună cu Mișcoi Zinaida, Nenița Aleftim, Duminică Rodica și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică 2 - extract din mac, pe care a păstrat-o până la 26 februarie 2013, când, în cadrul percheziției corporale și în automobilul său, de model VW Getta, cu n/î XXXXXX, asupra acestuia s-au depistat sume bănești rezultate din vânzarea drogurilor, precum și două flacoane în care se conținea un lichid de culoare cafenie, care conform raportului de expertiză nr. 450 din 21 martie 2013, reprezintă soluție de extract din mac, obținut în condiții casnice, care se referă la substanțele narcotice, neutilizate în scopuri medicinale, cu masa totală de 38,67 grame. Astfel, prin acțiunile sale criminale Mișcoi Roman a înstrăinat ilegal substanța narcotică - extract din mac, în proporții deosebit de mari, cu masa totală de 46,99 grame. Prima instanță a încadrat acțiunile lui Mișcoi Roman în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal - circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, prin producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat. Mișcoi Zinaida de comun acord și împreună cu Mișcoi Roman, Nenița Aleftim, Duminică Rodica și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică - extract din mac, pe care a păstrat-o la domiciliul situat pe str. xxxxx mun. Chișinău până la 19 februarie 2013, când, o parte din cantitatea de substanță narcotică obținută a înstrăinat-o lui Harchevici Serghei, investigator sub acoperire la efectuarea măsurilor speciale de investigație - achiziția de control și controlul transmiterii banilor, la prețul de 15 mii lei, substanță care ulterior a fost ridicată de la ultimul și care conform raportului de expertiză nr. 812 din 25 februarie 2013 reprezintă extract din mac, căpătat în condiții casnice, care se referă la substanțele narcotice, neutilizate în scopuri medicinale, cu masa totală de 8,32 grame. Tot ea, Mișcoi Zinaida continuându-și activitatea sa criminală, de comun acord și împreună cu Mișcoi Roman, Nenița Aleftim, Duminică Rodica și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică 3 - extract din mac, pe care a păstrat-o până la 26 februarie 2013, când, în cadrul percheziției corporale și în automobilul de model VW Getta, cu n/î XXXXXX, asupra acesteia s-au depistat sume bănești rezultate din vânzarea drogurilor, precum și două flacoane în care se conținea un lichid de culoare cafenie, care conform raportului de expertiză nr. 450 din 21 martie 2013 reprezintă soluție de extract din mac, obținut în condiții casnice, care se referă la substanțele narcotice, neutilizate în scopuri medicinale, cu masa totală de 38,67 grame. Astfel, prin acțiunile sale criminale Mișcoi Zinaida a înstrăinat ilegal substanța narcotică - extract din mac, în proporții deosebit de mari, cu masa totală de 46,99 grame. Prima instanță a încadrat acțiunile lui Mișcoi Zinaida în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal - circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, prin producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat. Duminică Rodica, de comun acord și împreună cu Mișcoi Roman, Nenița Aleftim, Mișcoi Zinaida și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică - extract din mac, pe care a păstrat-o la domiciliul său situat pe str. xxxxxx, mun. Chișinău până la 19 februarie 2013, când, o parte din cantitatea de substanță narcotică obținută a înstrăinat-o lui Harchevici Serghei, investigator sub acoperire la efectuarea măsurilor speciale de investigație - achiziția de control și controlul transmiterii banilor, la prețul de 15 mii lei, substanță care ulterior a fost ridicată de la ultimul și care conform raportului de expertiză nr. 812 din 25 februarie 2013 reprezintă extract din mac, obținut în condiții casnice, care se referă la substanțele narcotice, neutilizate în scopuri medicale, cu masa totală de 8,32 grame. Tot ea, Duminică Rodica, continuându-și activitatea sa criminală, de comun acord și împreună cu Mișcoi Roman, Nenița Aleftim, Mișcoi Zinaida și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate le coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică - extract din 4 mac, pe care a păstrat-o până la 26 februarie 2013, când, în cadrul percheziției corporale și a automobilului de model VW Getta, cu n/î XXXXXX, asupra acesteia s-au depistat sume bănești rezultate din vânzarea drogurilor, precum și două flacoane în care se conținea un lichid de culoare cafenie, care conform raportului de expertiză nr. 450 din 21 martie 2013 reprezintă soluție de extract din mac, obținut în condiții casnice, care se referă la substanțele narcotice, neutilizate în scopuri medicinale, cu masa totală de 38,67 grame. Prima instanță a încadrat acțiunile lui Duminică Rodica în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal - circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, prin producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat. Nenița Aleftim, de comun acord și împreună cu Mișcoi Zinaida, Mișcoi Roman, Duminică Rodica și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică - extract din mac, pe care a păstrat-o la domiciliul său situat pe str. xxxxxx, mun. Chișinău până la 19 februarie 2013, când, o parte din cantitatea de substanță narcotică obținută a înstrăinat-o lui Harchevici Serghei, investigator sub acoperire la efectuarea măsurilor speciale de investigație - achiziția de control și controlul transmiterii banilor, la prețul de 15 mii lei, substanță care ulterior a fost ridicată de la ultimul și care conform raportului de expertiză nr. 812 din 25 februarie 2013 reprezintă extract din mac, căpătat în condiții casnice, care se referă la substanțele narcotice, neutilizate în scopuri medicinale, cu masa totală de 8,32 grame. Tot el, Nenița Aleftim, continuându-și activitatea sa criminală, de comun acord și împreună cu Mișcoi Zinaida, Mișcoi Roman, Duminică Rodica și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică - extract din mac, pe care a păstrat-o până la 26 februarie 2013 când, în cadrul percheziției corporale și a automobilului de model VW Getta, cu n/î XXXXXX s-au depistat sume bănești rezultate din vânzarea drogurilor, precum și două flacoane în 5 care se conținea un lichid de culoare cafenie, care conform raportului de expertiză nr. 450 din 21 martie 2013 reprezintă soluție de extract din mac, obținut în condiții casnice, care se referă la substanțele narcotice, neutilizate în scopuri medicinale, cu masa totală de 38,67 grame. Prima instanță a încadrat acțiunile lui Nenița Aleftim în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal - circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, prin producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către: 2.1. Avocații Maliga Lilian și Vîrlan Octavian în numele inculpaților Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida, prin care au solicitat casarea sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida, de sub învinuirea imputată, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpați. În argumentarea apelului, apelanții au invocat că: - instanța de judecată a apreciat greșit probele, administrate în cadrul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, nu a luat în considerare că vinovăția lui Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida nu a fost dovedită și că în acțiunile lor lipsesc elementele constituive a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal; - instanța de judecată a pus la baza sentinței de condamnare a lui Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida înregistrarea video și anume percheziția mijlocului de transport, care a fost interpretată de instanța de judecată ca probă veridică că, anume Mișcoi Zinaida și Mișcoi Roman au vândut lui Duminică Rodica opium acetilat. În această înregistrare nu se vede presupusa transmitere a opiumului acetilat de către Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida lui Duminică Rodica, în această filmare se vede clar că, la momentul când au ieșit din automobil Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida pe banchetele automobilului nu se afla nimic, nici sticluțe și nici bani. Această înregistrare video adeverește pe deplin declarațiile lui Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida că nu au nici o atribuție la comercializarea substanțelor interzise de lege, iar rapoartele de expertiză adeveresc faptul că lichidul ridicat de la Harchevici Serghei constituie opium acetilat; - ce ține de declarațiile lui Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida, precum că, ei își recunosc vina, ce au fost puse la baza sentinței de condamnare, nu au nici un suport juridic din motivul că, nu coroborează cu alte probe prezentate de către acuzator în instanța de judecată. La momentul când ultimii au făcut declarațiile prin care și-au recunoscut vina au fost încălcate prevederile art. 264 alin. (1) Cod de procedură penală; 6 - învinuirea adusă lui Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida este abuzivă neîntemeiată și bazată doar pe presupuneri, ceea ce se confirmă și prin declarațiile martorilor acuzării; - nici un martor al acuzării nu a declarat că, au văzut ca Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida să fi vândut opium acetilat, ba mai mult să-1 fi preparat. Martorii acuzării, care sunt colaboratori de poliție: Savca Alexandru, Cîșlari Timur și Draguțan Victor au relatat instanței de judecată că, nu cunoșteau că soții Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida, au vândut opium acetilat lui Duminică Rodica sau Nenița Aleftim și nici nu au văzut, nici o tranzacție dintre ultimii și nici tranzacția din automobil la data de 26 februarie 2013, ei presupun că Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida comercializau opium acetilat lui Duminică Rodica. Ceilalți martori niciodată nu i-au văzut pe soții Mișcoi, pentru prima data văzându-i în instanța de judecată; - prima instanță a pronunțat o sentință de condamnare, în lipsa constatării, descrierii și probării acțiunilor concrete ale utlimilor; - prima instanță a încălcat principiul contradictorialității, ignorând argumentele invocate de partea apărării; - prima instanță a ignorat prevederile legale, punând la baza sentinței de condamnare probe contradictorii, constatând, în mod arbitrar că, ele coroborează între ele, iar toate contradicțiile le-a tratat în favoarea acuzării, fapt nepermis de lege. 2.2. Avocatul Nenița Svetlana în numele inculpaților Duminică Rodica și Nenița Aleftim, prin care a solicitat casarea sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații Duminică Rodica și Nenița Aleftim să fie achitați de sub învinuirea imputată și să le fie recunoscut dreptul la repararea prejudiciului material și moral. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - prima instanță la pronunțarea sentinței a încălcat principiile de bază ale drepturilor și libertăților cetățenilor Republicii Moldova și anume art. 8 Cod de procedură penală, art. 21 din Constituția RM și art. 6 alin. (2) din CEDO; - măsurile speciale de investigație au fost efectuate cu încălcări, or în demersul pentru autorizarea măsurilor speciale de investigație, prezentat de procuror judecătorului de instrucție, erau menționate un șir de persoane care nu au nici o legătură cu inculpata Duminică Rodica; - în lipsa cerințelor stipulate de art. 1328 alin. (2) Cod de procedură penală, înregistrarea convorbirilor nu a fost întemeiată legal, deoarece lipseau careva informații privind pregătirea sau săvârșirea infracțiunii; - informațiile prezentate de procuror, indicau la faptul că nu au fost obținute într-un mod pasiv, dar cu implicarea agentului și poliției la provocarea infracțiunii; 7 - prima instanță nu s-a expus la argumentele privind implicarea organelor de poliție în comiterea infracțiunii, și în privința admisibilității probelor prezentate de acuzare, în privința cărora nu a avut permisiunea de a le cerceta; - lipsa posibilității egale de a avea acces la probe - refuzul cercetării lor, necorespunderea probelor și contradictorialitatea, obținerea lor cu încălcarea drepturilor și libertăților inculpaților nu pune la dubii doar calitatea probelor aduse de învinuire, dar și face imposibilă utilizarea lor, deoarece încalcă prevederile art.6 alin. (1) CEDO; - refuzul de a avea acces la cercetarea probelor, a încălcat dreptul inculpaților de acces la justiție, prin ce s-a încălcat art. 13 din CEDO; - de către instanța de judecată a fost ignorată jurisprudența CtEDO pe cauze similare cu cea din speță. 2.

Inculpatul Nenița Aleftim, solicitând casarea sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat de sub învinuirea imputată, reabilitat și să-i fie recunoscut dreptul la repararea prejudiciului moral și material. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - sentința de condamnare în privința sa a fost pronunțată în lipsa cărorva probe ce ar demonstra implicarea sa la comiterea infracțiunii, fiind întemeiată doar pe presupuneri precum și prejudecăți în legătură cu proveniența sa etnică; - nu au fost prezentate probe ce ar demonstra înțelegerea prealabilă precum și coautoratul cu ceilalți inculpați la săvârșirea infracțiunii; - i-au fost încălcate drepturile garantate de art. 2, 6, 14 CEDO; - din probele materiale prezentate la dosar ca probe ce au tangență cu el sunt doar 10 pastile de „Tetraciclin” care conform raportului de expertiză nr. 450 din 21 martie 2013 nu conțin substanțe narcotice; - există motive întemeiate de a considera că, învinuirea adusă lui este nefondată, fiind un dosar fabricat, ceea ce este o încălcare gravă a drepturilor și libertăților fundamentale reglementate de art. 8 Cod de procedură penală (dreptul la viața privată) și art. 6 alin. (2) (prezumția nevinovăției), art. 2 (inviolabilitatea persoanei) din CEDO și art. 14 Pactul cu privire la drepturile politice și civile. El nu are și nici nu a avut atribuții la vânzarea substanțelor narcotice. 2.

Inculpata Duminică Rodica, solicitând casarea sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitată de sub învinuirea imputată, reabilitată și să-i fie recunoscut dreptul la repararea prejudiciului moral și material. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - sentința de condamnare a fost întemeiată pe probe, la care nu a avut acces contrar art. 24 Cod de procedură penală; - prin refuzul de a participa la cercetarea probelor, i s-a încălcat dreptul la apărare; 8 - prin probele administrate la materialele cauzei, se indică la încercarea de provocare la comiterea infracțiunii, ce contravine prevederilor art. 94 alin. (1) Cod de procedură penală; - lipsesc probe, ce ar demonstra că în privința sa a avut loc o cercetare pasivă și înregistrare a comunicărilor fără implicarea agentului, pe perioada dintre 28.01.2013 – 19.02.2013, ce ar dovedi participarea sa la comiterea infracțiunii; - lipsesc probe care ar demonstra deplasarea sa în or. Soroca la 19.02.2013, precum și procurarea de la Mișcoi Zinaida și Mișcoi Roman a substanțelor narcotice, planificarea, pregătirea și săvârșirea infracțiunii; - în prezenta cauză lipsesc probe care ar fi fost dobândite fără implicarea agentului sau poliției, or fără implicarea acestora infracțiunea nu ar fi fost săvârșită; - prin refuzul de a i se acorda acces la cercetarea probelor, i s-a încălcat drepturilor prevăzute de art. 24 alin. (4), 101, 93 Cod de procedură penală, art. 6, 13 CEDO; - a fost pronunțată o sentință la baza căreia nu au fost puse probe ce dovedesc vinovăția ei, dar s-a întemeiat pe presupuneri legate de originea ei etnică, ce indică refuzul la accces la justiție și anume la cercetarea probelor care stau la baza învinuirii. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința primei instanțe fără modificări. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și just a ajuns la concluzia că Mișcoi Roman, Duminică Rodica, Nenița Aleftim, Mișcoi Zinaida au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal. Totodată, instanța de apel a menționat că din motiv că inculpații Duminică Rodica, Mișcoi Zinaida și Mișcoi Roman în ședința instanței de apel au menționat că au fost maltratați de colaboratorii de poliție la momentul reținerii, instanța a dispus verificarea afirmațiilor inculpaților. Astfel, potrivit materialelor prezentate de procuror, prin ordonanța din 24 martie 2017 s-a dispus neînceperea urmăririi penale pe faptele reclamate de inculpații Mișcoi Roman, Mișcoi Zinaida și Duminică Rodica precum că, în cadrul reținerii au fost maltratați de colaboratorii de poliție, deoarece nu există faptul infracțiunii. În continuare, instanța de apel examinând probatoriul prezentat, audiind participanții la proces, a considerat că vina inculpaților Duminică Rodica, Mișcoi Roman, Mișcoi Zinaida și Nenița Aleftim în comiterea infracțiunii constatate în prima instanță a fost dovedită în afara dubiilor rezonabile prin următoarele probe cercetate în cadrul ședinței: 9 - declarațiile din prima instanță, verificate prin citire a martorilor Draguțan Victor, Harchevici Serghei, Savca Alexandru, Cîșlari Timur; - procesul-verbal privind autorizarea măsurilor speciale de investigații, din 13 februarie 2013, prin care procurorul a dispus de a desemna pe Harchevici Serghei, investigator sub acoperire, pentru efectuarea măsurii speciale de investigații (f.d. 28- 32, vol. I); - procesul-verbal privind instalarea mijloacelor tehnice moderne și controlul transmiterii banilor din 19 februarie 2013, prin care este consemnat faptul că inspectorul principal al secției 2 a Direcției antidrog a DGSO a DP al MAI cu participarea șefului adjunct al Direcției Antidrog, șefului adjunct al secției nr. 2 a Direcției antidrog, cu participarea agentului sub acoperire Harchevici Serghei, s-a instalat la ultimul dispozitiv de înregistrare video-audio de model DVR-RS 51 cu cameră video camuflată, deasemenea au fost explicate posibilitățile tehnice și tactice de utilizare a tehnicii instalate. Totodată, au fost cercetate bancontele menite pentru utilizare pentru achiziția de control, dintre care 100 bancnote cu nominalul a câte 100 lei și 100 bancnote cu nominalul a câte 50 lei, în total 15 000 lei. La acțiunea de urmărire penală enunțată au fost aplicate mijloace tehcnice de fotografiat, iar participanții nu au prezentat careva obiecții sau observații (f.d 42-55, vol. I); - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație din 19 februarie 2013 (f.d. 56-57, vol. I); - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 20 februarie 2013, prin care este consemnat faptul că, examinării a fost supus dispozitivul de înregistrate video-audio de modelul DVR-RS 51 de culoare neagră, care se află la Harchevici Serghei. Ultimul a declarat că dispozitivul dat a înregistrat convorbirile între el și o persoană de gen femenin pe nume Rodica, care domiciliază în mun. Chișinău, str. xxxxxxx. Discuțiile înregistrate cu persoana pe nume Rodica sunt despre activitatea ilicită de comercializare a opiului acetilat (f.d. 61-62, vol. I); - raportul Inspectorului principal al s. 2 a Direcției Antidrog a DGSO a DP - maior de poliție - Draguțan Victor din 20 februarie 2013, prin care a raportat procurorului secției exercitarea și conducere a urmăririi penale a procuraturii mun. Chișinău, despre materialele acumulate privind identificarea persoanelor implicate în organizarea consumului, transportării, comercializării și introducerii prin contrabandă a stupefiantelor, în proporții deosebit de mari. În același context, s-a menționat că, în procesul efectuării măsurilor operative de investigație a fost identificat un membru activ al grupului, persoană de gen feminin, de origine romă, pe nume Rodica, cu domiciliul pe str. xxxxxx, mun. Chișinău (f.d 58-59, vol. I); - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 20 februarie 2013 (f.d. 61-62, vol. I); 10 - raportul Inspectorului principal al s. 2 a Direcției Antidrog a DGSO a DP — maior de poliție - Draguțan Victor din 20 februarie 2013 cu stenografierile fișierelor cu denumirea: 2013-02-20 8-34-22, 2013-02-19 18-34-22, 2013-02-19 10-45-34 recepționate de pe dispozitivul de înregistrare audio-video de model DVD-RS 51. Potrivit stenogramei anexate, discuțiile au fost înregistrate de către agentul sub acoperire Harchevici Serghei și Duminică Rodica, la 19 februarie 2013, referitor la livrarea substanțelor narcotice „pentru băieți, dar ceva mai de calitate”, la ce ultima a promis că, data viitoare va fi, deoarece partida anterioară s-a terminat. Totodată se discută despre procedura de achitare dimineața ca, seara să fie livrată substanța. Harchevici Serghei a promis totodată că, va procura o partidă mai mare, de 200 ml, la ce Duminică Rodica a precizat timpul când va procura, deoarece nu numai lui îi picură (f.d. 63-69, vol. I); - procesul-vebral de ridicare din 19 februarie 2013, prin care este consemnat faptul că de la investigatorul sub acoperire Harchevici Serghei, a fost ridicată o sticluță de culoare închisă, cu inscripția „peroxid de hidrogen”, cu un conținut de culoare cafenie închisă, procurată în cadrul efectuării achiziției de control de la o persoană pe nume Rodica (f.d. 74-75, vol. I); - raportul de expertiză nr. 812 din 25 februarie 2013, potrivit căruia lichidul (52 ml) din flaconul prezentat la examinare, achiziționat la 19 februarie 2013 de la o persoană cu numele Rodica, în rezultatul măsurilor speciale de investigații (achiziție de control autorizată), reprezintă extract din mac căpătat în condiții casnice, care conține alcaloizi activi ai opiului, din care motiv se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței narcotice (extract din mac) în lichidul din flaconul prezentat (52 ml) constituie în total 8,32 g (recalculare pentru masa uscată) (f.d. 81, vol. I); - procesul-verbal privind instalarea mijloacelor tehnice moderne și controlul transmiterii banilor din 26 februarie 2013, prin care este consemnat faptul că ofițerul de urmărire penală, acționând în baza ordonanței procurorului din 13 februarie 2013, cu participarea investigatorului sub acoperire Harchevici Serghei, a efectuat examinarea banilor în sumă de 15 000 lei, primiți în contul devizului cheltuielilor speciale ale MAI. Astfel, s-a purces la instalarea la investigatorul sub acoperire Harchevici Serghei, un dispozitiv de înregistrare video-audio de modelul DVR-RS 51 cu camera video camuflată. Ultimul a primit tehnica enumerată, și se obligă contra semnătură să o păstreze în stare funcțională cu predarea ulterioară colaboratorilor de poliție implicați în măsurile operative. Totodată au fost examinate 40 de bancnote cu nominalul a câte 200 lei, 20 de bancnote cu nominalul a câte 100 lei, și 100 de bancnote cu nominalul a câte 50 lei, care au fost enumerate în procesul verbal, și fotografiate. Mijloacele bănești examinate au fost transmise lui Harchevici Serghei, urmând a fi utilizați conform destinației. În procesul examinării bancnotelor 11 și instalării mijloacelor tehnice au fost aplicate mijloace tehnice de copiere, iar participanții nu au prezentat careva obiecții sau observații (f.d 87-96, vol. I); - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație din 27 februarie 2013, prin care este consemnat faptul că Harchevici Serghei, fiind în înțelegere prealabilă telefonică cu o persoană pe nume Rodica, s-a deplasat pe str. Sarmisigetuza, 43, unde a fost întâlnit de ultima, și invitat în odaia nr.

Astfel, cei doi au discutat referitor la transmiterea-primirea substanțelor narcotice, și anume ultima a explicat că întâi ia banii, apoi pleacă la nordul țării de unde va aduce drogurile. După care investigatorul sub acoperire a transmis banii în sumă de 15 000 lei, iar femeia i-a numărat, fiind sigură că suma este cea cerută, l-a asigurat că la întoarcere îl va suna, pentru a-i transmite drogurile. Apoi în continuare fiind urmărită vizual (măsură operativă de investigație) cetățeanca pe nume Rodica, în adiacentul gării auto Soroca, a fost reținută în flagrant în momentul transmiterii sumei bănești, (f.d 97-98, vol. I); - proces-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 27 februarie 2013, întocmit de către Inspectorul principal al s. 2 a Direcției Antidrog a DGSO a DP - maior de poliție - Draguțan Victor, cu stenografierile fișierelor cu denumirea: 2013-02-26, 10-54-53 , 2013-02-26, 09-32-49 de pe dispozitivul de înregistrare audio-video de model DVD-RS 51. Astfel, prin procesul vebral precitat este consemnat faptul că de la Harchevici Serghei a fost supus examinării dispozitivului de înregistrare video-audio de modelul DVR-51 de culoare neagră, ultimul declarând că a utilizat dispozitivul enunțat la înregistrarea convorbirii cu o femeie pe nume Rodica, pe str. Sarmizigetusa, 43, ap. 7, a căror discuții au fost audiate și stenografiate. În care investigatorul sub acoperire Harchevici Serghei a menționat că are nevoie de 200 mg, iar dacă persoanele doresc bine să câștige trebuie să o „fiarbă mai bine, or să o prepare calitativ”. La ce interlocutoarea pe nume Rodica a promis că acest preparat va fi calitativ și-1 va livra seara (f.d. 100-104, vol. I); - procesul-verbal de percheziție din 26 februarie 2013 efectuat la Mișcoi Roman, a.n. xxxxx, domiciliat în xxxx, xxxx, posesorul automobilului de model „ VW Jetta”, n/î XXXXXX, în care este consemnat faptul că la 26 februarie 2013, în rezultatul efectuării măsurilor operative de investigații, „achiziția de control”, în preajma gării auto „Soroca” a fost stopat automobilul de model „VW Jetta” cu nr/î XXXXXX, la volanul căruia se afla Mișcoi Roman, alături pe bancheta din față se afla Mișcoi Zinaida, pe bancheta din spate se afla Duminică Rodica, care în momentul stopării și staționării automobilului efectua numărarea sumelor bănești și verificarea cantității de droguri aflate în două sticluțe. Până la desfășurarea acțiunii de urmărire penală, percheziția, colaboratorii au adus la cunoștința persoanelor vizate conținutul ordananței, demersului și a încheierii judecătorului de instrucție 12 privind autorizarea acestora. Astfel, percheziția a fost efectuată la domiciliul lui Mișcoi Roman din com. xxxx, r-1 xxxx, în automobilul acestuia și percheziția corporală. În automobilul la volanul căruia era Mișcoi Roman, de modelul „VW Jetta”, cu n/î XXXXXX, pe bancheta din față, în partea pasagerului au fost depistate mijloace bănești, - bancnote cu nominalul de 100 lei - 22 bucăți, bancnote cu nominalul de 50 lei - 99 bucăți, bancnote cu nominalul de 200 lei - 30 bucăți. Mijloacele bănești enunțate nu au fost numărate și cercetate, din lipsa de timp, însă ei au fost împachetați în prezența participanților enumerați, într-un plic, sigilați, aplicată ștampila pentru pachete și semnăturile participanților, subscris „plicul nr. 1”. Pe aceeași banchetă au mai fost depistate și ridicate: o sticluță cu inscripția „peroxid de hidrogen”, cu volumul de 40 ml., a.n. 2014, cu un conținut sub formă de lichid de culoare întunecată; o sticluță cu inscripția de „flavamed”, care conținea un lichid de culoare întunecată, 10 pastile împachetate cu inscripția „Tetraciclină 250 mg”, care au fost introduse într-un plic de culoare galben cafenie, pe care a fost aplicată ștampila și contrasemnat de toți participanții, prezenți, numerotat plicul nr. 2. Mișcoi Roman în procesul efectuării percheziției a recunoscut că, mijloacele bănești au fost aduse de către Duminică Rodica, pentru sticluțele ridicate. Menționând că substanța din stilcuțe reprezintă substanțe narcotice, a căror proveniență a refuzat să o dezvăluie. Din automobilul percheziționat au mai fost depistate și ridicate două telefoane mobile, și un portmoneu de culoare neagră, în care erau acte ce aparțineau lui Mișcoi Roman, care de asemenea au fost puse într- un plic, sigilate, și numerotate, anexă disc cu denumirea „percheziție Soroca”, capacitatea de 60 GB. În procesul verbal de percheziție (f.d. 117-121, vol. I); - raportul de expertiză nr. 450 din 21 martie 2013 potrivit căruia lichidul de culoare cafenie cu volumul total de 112 ml (43 ml + 69 ml) conținut în cele 2 flacoane, ridicate la data de 26 februarie 2013, în baza măsurilor speciale de investigație (achiziție de control autorizată de către Procurorul Procuraturii mun. Chișinău - Vinițchi Pavel) în automobilul de model „VW Jetta” cu n/î XXXXXX, reprezintă soluție de extract din mac. Extractul din mac se referă la substanțele narcotice, neutilizate în scopuri medicinale. Greutatea totală a substanțelor narcotice (în stare uscată )- extract din mac în soluția I examinată, cu volumul total de 112 ml în urma recalculului constituie 38,67 g ( 13,97 g + 24,70 g, respectiv). Cele 10 pastile de culoare galbenă în blister, ridicate tot acolo, la careva substanțe narcotice, psihotrope sau precursorii nu se atribuie (f.d. 129-130, vol. I); - procesul-verbal de percheziție din 28 februarie 2013, efectuat în camera nr. 8, amplasată pe str. xxxxxx, în care locuiește Duminică Rodica, a.n. xxxx unde la intrare, în partea stângă, sub pat a fost depistată o bancnotă cu nominalul 50 lei cu seria E 0076, nr. 274588, care a fost plasată într-un plic de culoare galbenă sigilat și 13 contrasemnat de către participanți, careva obiecte interzise în cadrul percheziției nu au fost depistate (f.d. 135-142, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectelor din 11 martie 2013, începută la ora 16:50 și încheiată la ora 17:20, prin care este consemnat faptul că examinării au fost supuse un telefon mobil de modelul „LG” cu IMEI 359933-03-693612-7, cartelă SIM nr. 0410009421292, tempo; telefon mobil de model Motorola (fără date caracteristice), cartelă SIM nr. 121089751777 Orange. Cercetarea a fost efectuată de organul de urmărire penală în prezența inculpaților Mișcoi Roman, Mișcoi Zinaida, Duminică Rodica, Nenița Aleftim cu participarea avocaților acestora Nenița Svetlana și Maliga Lilian, în prezența cărora a fost desigilat plicul de culoare galbenă, cu inscripția: „plicul nr. 3”, în care au fost împachetate obiecte ridicate în procesul percheziției efectuate în automobilul de modelul „VW Jetta”, cu nr/î XXXXXX, ce aparține lui Mișcoi Roman, la 26 februarie 2013. Participanții la examinarea obiectelor au obiectat că semnăturile de pe plicul prezentat nu le aparține, or că, au fost sigilate în absența lor (f.d 44-45, vol. II); - procesul-verbal de examinare a obiectelor din 11 martie 2013, începută la ora 15:30 și încheiată la ora 16:30, care a fost întreruptă și reluată la ora 16:50 și încheiată la 17:20, prin care este consemnat faptul că în temeiul art. 118, 124, 260, 261 Cod de procedură penală, organul de urmărire penală cu participarea inculpaților Mișcoi Roman, Mișcoi Zinaida, Duminică Rodica și Nenița Aleftim, au supus examinării obiectele depistate și ridicate la 26 februarie 2013, în cadrul percheziției efectuate în automobilul de model „VW Jetta”, n/î XXXXXX, care aparține lui Mișcoi Roman și respectiv obiectele ridicate la 26 februarie 2013 în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Mișcoi Roman, amplasat în satul Bădiceni, r- 1 Soroca (f.d 46-53, vol. II); - ordonanța de recunoaștere și atașare a corpurilor delicte la cauza penală din 26 martie 2013 (f.d. 56-59, vol. II). Mai mult, instanța de apel a menționat că în ședința de judecată de prima instanță au fost audiați și martorii apărării, declarațiile cărora au fost cercetare și în ședința de judecată a instanței de apel, cum ar fi: - declarațiile martorilor Preida Piotr, Preida Raisa, Bahrev Domnica, Kim Galina, Lepădatu Rodica, Șarban Veaceslav. În acest sens, instanța de apel a indicat că prima instanță a apreciat corect că declarațiile martorilor apărării nu sunt pertinente la examinarea cauzei penale, iar martorii menționați l-au caracterizat pe Nenița Aleftim în viața sa cotidiană. Martorul Kim Galina a văzut doar momentul reținerii fără a cunoaște motivele acesteia. Astfel, declarațiile martorilor sunt generale și nu au relevanță la speța examinată. 14 Totodată, s-a reținut că prima instanță întemeiat a conchis că probatoriul apărării, adică declarațiile martorilor nu pot fi considerate ca elemente de fapt care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorilor, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei. De asemenea ele nu au prezentat careva circumstanțe ce ar dezvinovăți inculpații sau combate probatoriul părții acuzării, sau răsturna versiunea confirmată. Instanța de apel examinând cauza prin prisma argumentelor apelurilor, a considerat că în speța dată, de către prima instanță au fost examinate minuțios toate probele și argumentele părților, cu respectarea principiului contradictorialității, egalității armelor în procesul penal, dreptul la un proces echitabil și la apărare, etc. Subsidiar, instanța de apel a specificat că obiectul material al infracțiunii îl constituie lichidul 52 ml, lichidul de culoare cafenie cu volumul total de 112 ml ( 43 ml+69 ml) conținut în cele 2 flacoane, ridicate la data de 26 februarie 2013, în baza măsurilor speciale de investigație (achiziție de control autorizată de către Procurorul Procuraturii mun. Chișinău - Vinițchi Pavel) în automobilul de model „VW Jetta” cu n/î XXXXXX, care reprezintă soluție de extract din mac, conform rapoartelor de expertiză. Mai mult, s-a precizat că fiind infracțiune formală, infracțiunea specificată la art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, s-a consumat din momentul realizării: producerii, preparării, extragerii, prelucrării, transformării, procurării, păstrării, expedierii, transportării, distribuirii și înstrăinării ilegale a substanțelor narcotice. De asemenea, instanța de apel a conchis că latura subiectivă a infracțiunii incriminate se caracterizează prin intenție directă, prezentă la caz la inculpații Mișcoi Roman, Mișcoi Zinaida, Nenița Aleftim, Duminică Rodica, care au conștientizat caracterul prejudiciabil și ilegal al acțiunilor sale, însă conștient au comis infracțiunea. La fel, s-a reținut că infracțiunea a fost comisă în scop de înstrăinare a substanțelor narcotice. Despre acest fapt mărturisește circumstanța cantității deosebit de mari a substanțelor narcotice și psihotrope depistate și ridicate la 25 februarie 2013 și la data de 26 februarie 2013, în baza măsurilor speciale de investigație (achiziție de control autorizată) a flaconului prezentat la examinare, și în automobilul de model „VW Jetta” cu n/î XXXXXX, reprezintă soluție de extract din mac. În speța examinată cert s-a dovedit faptul că, în acțiunile lui Mișcoi Roman, Mișcoi Zinaida, Nenița Aleftim, Duminică Rodica, se conțin toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal. Totodată, instanța de apel a stabilit că din materialele cauzei, este cert faptul că Mișcoi Roman, Mișcoi Zinaida, Nenița Aleftim, Duminică Rodica constituiau 15 grup criminal organizat în realizarea unei scheme de circulație a substanțelor narcotice cu scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari, fapt confirmat prin declarațiile martorilor audiați în ședința de judecată Draguțan Victor, Harchevici Serghei, Savca Alexandru, Cîșlari Timur în coraborare cu rapoartele de expertiză nr. 812 din 25 februarie 2013 și nr. 450 din 21 martie 2013. La același capitol, instanța de apel a notat că prima instanță de asemenea a statuat în mod justificat precum că coparticiparea tuturor inculpaților la comiterea infracțiunii - „grup criminal organizat” a fost probată pe deplin, deoarece este dovedit faptul că, având legături strânse între ei, precum și cu alte persoane nestabilite de OUP, ce țineau de producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice pe teritoriul RM, conform schemei infracționale și reflectată în probatoriul administrat, ce atestă acțiunile în ansamblu și în parte ale inculpaților la comiterea infracțiunii, în cadrul grupului criminal organizat, cu împărțirea între ei a rolurilor, și anume fiind relevant inclusiv din depozițiile martorului Harchevici Serghei ce se află în coroborare cu celelalte probe cercetate și examinate în cadrul examinării cauzei. În acest sens, instanța de apel a constatat că este demonstrată comiterea infracțiunii de către inculpați în cadrul structurii de grup criminal organizat, fiind demonstrat indubitabil că, Mișcoi Zinaida, Mișcoi Roman, Nenița Aleftim, Duminică Rodica reprezintă o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite infracțiunea, fiecare având rolul său bine determinat, precum Nenița Aleftim, care supraveghea desfășurarea activității, a întâlnirilor, iar ceilalți activ înstrăinau substanțele narcotice, în proporții deosebit de mari, etc. Astfel, s-a conchis că acțiunile lui Mișcoi Roman, Mișcoi Zinaida, Nenița Aleftim, Duminică Rodica s-au manifestat ca, fiind determinate cu intenție directă, îndreptată spre circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, prin producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat. În continuare, instanța de apel a respins argumentele invocate în cererile de apel precum că, a fost o provocare la comiterea infracțiunii - indicând că, investigatorul sub acoperire, efectuând achizițiile de control, doar a confirmat informația parvenită despre unele persoane care se ocupă cu comercializarea opiului acetilat, fapt de la care a pornit investigația, prin infiltrarea agentului sub acoperire, observând și stabilind acțiunile concrete ale inculpaților, or din probele administrate s-a concluziont că, în cazul în care se abstractizează intervenirea investigatorului sub 16 acoperire, adică se exclude, existența infracțiunilor în sarcina inculpaților este dovedită indubitabil, or instanța de apel a indicat că potrivit interceptărilor convorbirilor telefonice autorizate prin încheierea din 28 ianuarie 2013 (f.d. 22, vol. I), se dovedește dincolo de orice îndoială rezonabilă că, Rodica este complice în activitatea de trafic ilicit de droguri. În același context, s-a precizat de instanța de apel că inculpata Duminică Rodica, până al cunoaște pe investigatorul sub acoperire, Harchevici Serghei în timpul cât 1-a cunoscut, desfășura o activitate, împreună cu Nenița Aleftim, în cadrul unui grup criminal bine organizat, compus din soții Mișcoi Zinaida și Mișcoi Roman, și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, care produceau, preparau, extrăgeau, prelucrau, transformau, procurau, păstrau, expediau, transportau, distribuiau și înstrăinau ilegal substanțe narcotice, în proporții deosebit de mari. Totodată, s-a stabilit că activitatea investigatorului sub acoperire în speța examinată, nu poate fi calificată drept instigare la comiterea infracțiunii incriminate inculpaților, deoarece probatoriul dovedește indubitabil faptul că, acesta prin acțiuni procesuale, autorizate de organele statului, în cadrul unui proces penal a contribuit la descoperirea grupului, rolul fiecărui membru, și supunerea acestora răspunderii și pedepsei penale pentru faptele comise. În altă ordine de idei instanța de apel precum și cea de fond obiectiv au constatat că (Harchevici Serghei) prin anumite surse cunoscute doar de el, a luat legătura cu Duminică Rodica, de la care a procurat substațe narcotice, opiu acetilat, stabilind cu aceasta o relație de „amiciție”, în contextul căreia a aflat procedura de intrare a acesteia în posesia Substanțelor respective, or le aducea personal din nordul țării, iar aplicarea măsurilor operative de investigații, urmărirea fizică, a și făcut posibil reținerea grupului în flagrant. Instanța de apel a respins ca fiind nejustificate argumentele apelanților precum că, hotărârea de condamnare nu se poate întemeia, în măsură determinantă, pe declarațiile martorilor protejați sau pe probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații, deoarece concluziile nu se bazează pe declarațiile martorului protejat, cei trei ofițeri de investigație fiind audiați în strictă conformitate cu prevederile art. 90 Cod de procedură penală, deoarece declarațiile martorilor se confirmă și coroborează integral atât cu probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații, precum și cu celelalte acte procesuale efectuate în cadrul procesului penal care nu constituie măsuri speciale de investigație (percheziții, rapoarte de expertiză, corpuri delicte). În același sens, instanța de apel a respins argumentele invocate în apelurile declarate, precum că, permisiunea pentru operațiunea de interceptare a convorbirilor telefonice s-a bazat doar pe enumerarea persoanelor printre care era Duminică Rodica și cu care nu are nici o legătură și acordul la efectuarea operațiunilor de 17 investigație față de ea nu putea fi emis, deoarece potrivit art. 1321 alin. (2) Cod de procedură penală: Măsurile speciale de investigații se dispun și se efectuează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: 1) pe altă cale este imposibilă realizarea scopului procesului penal și/sau poate fi prejudiciată considerabil activitatea de administrare a probelor; 2) există o bănuială rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, cu excepțiile stabilite de lege; 3) acțiunea este necesară și proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Astfel, de către organul de urmărire penală a fost stabilit precum că Rodica, cetățeancă de origine romă este un eventual complice în traficul ilicit de droguri, iar acțiunea de interceptare a fost necesară în vederea descoperirii persoanelor implicate în schema infracțională. Astfel, încheierea judecătorului de instrucție din 28 ianuarie 2013 a fost emisă conform prevederilor legale. Conform încheierii din 28 februarie 2013 (f.d. 109-110, vol. I) efectuarea măsurii speciale de investigație, interceptarea și înregistrarea comunicărilor între Rodica și Harchevici Serghei de către organul de urmărire penală au fost respectate prevederile Codului de procedură penală. La fel, instanța de apel a respins alegațiile precum că, în filmarea video si anume percheziția mijlocului de transport, care a fost interpretată de instanța de judecată ca probă veridică că, anume Mișcoi Zinaida și Mișcoi Roman au vândut lui Duminică Rodica opium acetilat, nu se vede presupusa transmitere a opiumului acetilat de către Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida lui Duminică Rodica, în această filmare se vede clar că, la momentul când au ieșit din automobil Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida pe banchetele automobilului nu se afla nimic, nici sticluțe și nici bani, deoarece potrivit procesului verbal de percheziție din 26 februarie 2013 (f.d. 217-218) în care este indicat că, în timpul stopării automobilului Mișcoi Roman, Mișcoi Zinaida și Duminică Rodica înfaptuiau tranzacția de numărare a sumelor bănești și verificau cantitatea de droguri aflate în două sticluțe. Mișcoi Roman a confirmat că, banii au fost aduși de către Duminică Rodica în schimbul substanței lichide aflate în sticluțele depistate în mașină. În același context, s-a notat că potrivit stenogramelor convorbirilor telefonice dintre investigatorul sub acoperire Harchevici Serghei și Duminică Rodica, este evident că, se cunosc de o perioadă mai îndelungată, or până la atribuirea acestuia calitatea procesuală de investigator sub acoperire, deoarece acesta pretinde că, a încercat produsele înstrăinate de aceasta „opiumul acetilat”, iar în una din discuții a solicitat pentru așa preț, un produs mai calitativ (f.d. 102, vol. I). Mai mult, s-a menționat că la 19 februarie 2013, investigatorul sub acoperire Harchevici Serghei a efectuat o achiziție de control a 52 ml de opiu acetilat de la Duminică Rodica, iar toate acțiunile de urmărire penală și investigație s-au efectuat în conformitate cu legea fiind autorizate conform legii, iar alegațiile părții apărăriii sunt combătute, ad 18 integrum, prin probatoriul prezentat de acuzator, și examinat în prima instanță și de apel. Subsidiar, s-a specificat că în instanța de apel, la cererea inculpaților Duminică Rodica, Mișcoi Zinaida, Mișcoi Roman s-a verificat versiunea acestora de aplicare din partea colaboratorilor de poliție în momentul reținerii, și după a forței fizice și psihice în privința acestora, care nu s-a confirmat. Astfel, vizionând înregistrarea video-audio efectuată în timpul reținerii inculpaților la 26 februarie 2013, în or. Soroca, instanța de apel a atestat că este evident că, ei nu prezintă careva urme de agresiune fizică, iar după efectuarea percheziției în automobil, acestea erau liberi, s- au deplasat pe teritoriul pieții, unde femeile Mișcoi Zinaida și Duminică Rodica, au intrat într-o încăpere pentru efectuarea percheziției corporale, etc. Mai mult, s-a notat că prin ordonanța procurorului din 24 martie 2017, versiunea enunțată a fost verificată, în cadrul unui proces, concluzionând de a nu începe urmărirea penală pe cazul dat, deoarece lipsesc elementele căreiva infracțiuni, (f.d. 72-73, vol. X). Cu referire la pedeapsa stabilită inculpaților Mișcoi Roman, Mișcoi Zinaida, Nenița Aleftim, Duminică Rodica instanța de apel a considerat că prima instanță a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei stipulate la art. 75 Cod penal, anume: limitele speciale ale pedepsei prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. lit. b) și d) Cod penal, gravitatea infracțiunii săvârșite, care se califică conform art. 16 Cod penal, ca infracțiune deosebit de gravă, de motivul acestora, ce constituie motiv material dar și de satisfacere a unor necesități ce constituie vicii interzise de lege, de persoanele celor vinovați, de circumstanțele cauzei, în care reflectă acțiunile și rolurile fiecăruia dintre mebrii grupului, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților, precum și de condițiile de viață ale familiilor acestora. Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a aplicat o pedeapsă echitabilă inculpaților, neexistând careva temeiuri de casare a sentinței. 4. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către: 4.1. Avocatul Maliga Lilian cu inculpații Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida, fără a indica nici un temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpaților Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida de sub învinuirea imputată, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpați. În argumentarea recursului, recurentul invocă aceleași motive ca în cererea de apel descrise la pct. 2.1. a prezentei decizii, și anume că: - instanța de judecată a apreciat greșit probele, administrate în cadrul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, nu a luat în considerare că vinovția lui Mișcoi 19 Roman și Mișcoi Zinaida nu a fost dovedită și că în acțiunile lor lipsesc elementele constituive a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal; - instanța de judecată a pus la baza sentinței de condamnare a lui Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida înregistrarea video și anume percheziția mijlocului de transport, care a fost interpretată de instanța de judecată ca probă veridică că, anume Mișcoi Zinaida și Mișcoi Roman au vândut lui Duminică Rodica opium acetilat. În această înregistrare nu se vede presupusa transmitere a opiumului acetilat de către Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida lui Duminică Rodica, în această filmare se vede clar că, la momentul când au ieșit din automobil Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida pe banchetele automobilului nu se afla nimic, nici sticluțe și nici bani. Această înregistrare video adeverește pe deplin declarațiile lui Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida că, nu au nici o atribuție la comercializarea substanțelor interzise de lege, iar rapoartele de expertiză adeveresc faptul că, lichidul ridicat de la Harchevici Serghei constituie opium acetilat; - ce ține de declarațiile lui Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida, precum că, ei își recunosc vina, ce au fost puse la baza sentinței de condamnare, nu au nici un suport juridic din motivul că, nu coroborează cu alte probe prezentate de către acuzator în instanța de judecată. La momentul când ultimii au făcut declarațiile prin care și-au recunoscut vina au fost încălcate prevederile art. 264 alin. (1) Cod de procedură penală; - învinuirea adusă lui Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida este abuzivă neîntemeiată și bazată doar pe presupuneri, ceea ce se confirmă și prin declarațiile martorilor acuzării; - nici un martor al acuzării nu a declarat că a văzut ca Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida să fi vândut opium acetilat, ba mai mult să-1 fi preparat. Martorii acuzării, care sunt colaboratori de poliție: Savca Alexandru, Cîșlari Timur și Draguțan Victor au relatat instanței de judecată că, nu cunoșteau că soții Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida, au vândut opium acetilat lui Duminică Rodica sau Nenița Aleftim și nici nu au văzut, nici o tranzacție dintre ultimii și nici tranzacția din automobil la data de 26 februarie 2013, ei presupun că Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida comercializau opium acetilat lui Duminică Rodica. Ceilalți martori niciodată nu i-au văzut pe soții Mișcoi, pentru prima data văzându-i în instanța de judecată; - prima instanță a pronunțat o sentință de condamnare, în lipsa constatării, descrierii și probării acțiunilor concrete ale utlimilor; - prima instanță a încălcat principiul contradictorialității, ignorând argumentele invocate de partea apărării; - prima instanță a ignorat prevederile legale, punând la baza sentinței de condamnare probe contradictorii, constatând, în mod arbitrar că, ele coroborează între ele, iar toate contradicțiile le-a tratat în favoarea acuzării, fapt nepermis de lege. 20 4.2. Inculpatul Nenița Aleftim, la 23.06.2017, prin care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 15), 16) Cod de procedură penală, și referire la încălcarea art. 2, 6, 8, 14 CEDO, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în privința sa, sau cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată: În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - instanța de judecată i-a imputat participarea în coautorat la săvârșirea infracțiunii împreună cu niște persoane pe care el înainte de reținere nu le cunoaștea; - în privința lui nu se face nici o referire în actele procesuale înainte de reținerea sa; - bancnota de 50 lei găsită în camera sa, nu-i aparține, ori în circumstanțele speței la el urmau să fie găsite sume mai mari de bani; - instanța de apel nu a luat în considerare că la transmiterea banilor de către agent în bancnote de 50 lei, trei bancote de 50 lei lipsesc; - probele administrate în speță nu demonstrează vinovăția sa în comiterea infracțiunii, iar singurul martor al acuzării Harchevici Sergiu, a indicat că pe inculpat nu-l cunoaște, nimic nu ia transmis și nimic nu a cumpărat de la acesta; - inculpații Mișcoi Zinaida și Mișcoi Roman prin declarațiile lor au confirmat că nu-l cunoșteau pe inculpatul Nenița Aleftim până la momentul reținerii; - condamnarea în privința sa este ilegală, fapt ce este demonstrat prin eschivarea și aprecierea greșită de organul de urmărire penală a probelor, precum și refuzul primei instanțe de a le cerceta; - în prima instanță, împreună cu Domnică Rodica au declarat că colaboratori de poliție i-au impus să semneze procesul-verbal de percheziție și celelalte acte procesuale, corpurile delicte și i-au amenințat cu răfuială fizică; - prima instanța l-a privat de dreptul la egalitatea armelor în proces la cercetarea probelor acuzării; - sentința primei instanțe este întemeiată pe presupunerile părții acuzării; - în instanța de judecată au fost ignorate solicitările sale privind schimbarea măsurii preventive; - declarațiile martorilor polițiști sunt contradictorii și nu demonstrează vinovăția sa la comiterea infracțiunii imputate; - la baza sentinței de condamnare nu puteau fi puse acte procesuale obținute cu încălcarea art. 16, 94 Cod de procedură penală, art. 118 din Constituție și art. 6 pct. 3 din CEDO, dreptul la traducător a participantului la proces, cum ar fi actele procesuale întocmite la urmărirea penală, cu participarea agentului care în ședința instanței de judecată a fost asistat de traducător și a dat declarații în limba rusă; 21 - atât prima instanță cât și instanța de apel au interepretat toate dubiile în favoarea acuzării; - instanța de judecată nu a apreciat corect circumstanțele cauzei și probele prezentate de partea acuzării, nu s-a expus asupra motivelor invocate în prima instanță și în cererea de apel; - prin admiterea probelor administrate cu încălcări a normelor procesual penale și a drepturilor și libertăților la proces, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, inclusiv în instanța de apel, precum și a fost ignorată jurisprudența CtEDO cu referire la dreptul la un proces echitabil și admisibilitatea probelor; - au fost admise încălcări a drepturilor și libertăților persoanei, în privința cărora CtEDO a constatat încălcarea art. 6 § 1 CEDO, ce au putut fi reparate de instanța de apel, care însă le-a ignorat; - în ședința de judecată, apărătorului nu i s-a permis să se expună în privința actelor procesuale ce confirmă versiunea inculpatului, fiind astfel încălcat art. 6 § 3 lit. c) CEDO; - a fost încălcat art. 13 CEDO, prin faptul administrarea probelor cu încălcărea dreptului și libertăților sale, precum și refuzul în cercetarea acestora; - instanța de apel a ignorat dispozițiile art. 94 alin. (1) pct. 11, 136 Cod de procedură penală, precum și constatările CtEDO în cauzele Vanyan vs. Rusia, Khudobin vs. Rusia, Teixeiro de Castro vs Portugalia, Pareniuk vs Moldova, decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție nr. 1rh-1/2015 din 07 aprilie 2015, în spețe similare privind provocarea; - instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor invocate în apărare, precum și în privința probelor prezentate de apărare, precum sunt harta topografică a or. Soroca, solicitarea avocatului la MOLDAC, și răspunsul de la aceasta, care indică că laboratoarele de expertiză a MAI nu sunt acreditate, respectiv rezultatele obținute nu corespund standardelor internționale, solicitarea avocatului în Agenția de presă, Moldpres, precum și răspunsul de la ultima, prin care se indică că singurul regulament de atestare a experților nr. 394 din 28.12.2004, aprobat de Ministerul Justiției, până în prezent nu a fost publicat, respectiv conform Constituție Republicii Moldova, la momentul efectuării cercetărilor chimice, nu era în vigoare; - instanța de apel nu s-a expus în privința temeiniciei refuzului de a fi cercetate înregistrările audio-video în lipsa descifrării tipărite a sunetelor de intrare și ieșire a companiei de telefonie; - au fost ignorate declarațiile martorilor, care au confirmat că inculpatul comercializa cu telefoane mobile; - înregistrările audio conțin multe zgomote și e imposibil de descifrat cine și ce vorbește; 22 - cauza penală este bazată pe probele obținute cu implicarea agentului sub acoperire, fără a fi prezente careva probe obținute cu implicarea pasivă a acestuia; - sentința în prezenta cauza este întemeiată pe probele obținute în urma acțiunilor de urmărire penală, la cercetarea cărora nu a avut acces, ce a dus la încălcarea dreptului la un proces echitabil. 4.3. Inculpata Duminică Rodică, la 23.06.2017, care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 15), 16) Cod de procedură penală, și încălcarea art. 6 CEDO, și solicită casarea sentinței primei instanțe și a instanței de apel, cu pronunțarea în privința sa a unei hotărâri de achitare, sau să fie dispusă rejudecarea cauzei de instanța de apel în alt complet de judecată. În argumentarea recursului, recurentul invocă motive similare cu cele invocate de inculpatul Nenița Aleftim descrise la pct. 4.2. a prezentei decizii. 4.4. Inculpata Duminică Rodica, la 05.09.2017, prin care fără a indica nici un temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, se referă la încălcarea art. 6, 8, 13, 14 CEDO și solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, precum și a încheierilor adoptate la urmărirea penală și în prima instanță, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința sa, sau cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată. În argumentare recursului, recurentul invocă că: - instanța de apel și-a întemeiat decizia pe aceleași motive ca și prima instanță, ignorând probele administrate de partea apărării; - instanța de apel la aprecierea probelor a distorsionat declarațiile inculpaților; - instanța de apel nu s-a expus la obiecțiile părții apărării privind admisibilitatea probelor, fiind lipsită astfel de dreptul de a contesta probele administrate de partea acuzării, prin ce s-a încălcat dreptul la apărare; - sentința de condamnare în privința ei este întemeiată pe presupuneri și dubii care nu au fost înlăturate; - probele administrate nu demonstrează că au fost întrunite elementele infracțiunii; - instanțele de judecată eronat au apreciat probele administrate în cauza penală, iar examinarea cauzei a avut loc cu încălcarea dreptului la proces echitabil; - sentința de condamnare este întemeiată pe un raport de expertiză din altă cauză penală; - în speță a fost provocată săvârșirea infracțiunii incriminate; - măsurile speciale de investigație privind interceptarea comunicărilor au fost dispuse în momentul când nu era pornit procesul penal, fără a fi justificată pe careva temeiuri legale; - nu a avut nici o legătură cu persoanele nominalizate privind dispunerea măsurilor speciale de investigație; 23 - nu sunt prezente careva probe ce ar demonstra că pregătea săvârșirea infracțiunii; - deși partea acuzării a autorizat interceptările audio și video, aceste interceptări nu sunt prezente la materialele cauzei, prin ce rezultă că a fost încălcat art. 8 CEDO; - instanța de judecată urma să excludă probele obținute cu implicarea agentului sub acoperire; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal; - expertiza a fost efectuată cu încălcarea art. 142, 144, 145, 149 Cod de procedură penală; - rapoartele de expertiză nu au putere probatorie, or instituțiile care au efectuat aceste rapoarte nu au fost acreditate conform prevederilor legale; - în prezenta cauză nu a fost demonstrată săvârșirea infracțiunii de un grup criminal organizat, nefiind demonstrat că a existat înțelegere prealabilă între inculpați privind procurarea sau înstrăinarea substanțelor narcotice și care a fost rolul fiecărui inculpat; - instanța de judecată a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile martorilor contradictorii și divergente a martorilor polițiști și a ignorat declarațiile celorlalți martori; - de către instanțele de judecată a fost ignorat faptul maltratării și amenințării soților Mișcoi; - la prezenta cauză penală nu au fost administrate probe care confirma vinovăția sa în comiterea infracțiunii imputate, la baza sentinței de condamnare fiind puse probe contradictorii și divergente, obținute cu încălcarea normelor procesual penale, precum și drepturilor inculpaților; - în prezenta cauză instanța nu a fost imparțială, fiind încălcat și principiul egalității armelor în proces; - în privința sa a fost încălcat art. 14 CEDO, or urmărirea penală în privința sa a fost pornită în legătură cu originea sa etnică. 4.5. Inculpatul Nenița Aleftim, la 21.03.2018, indică ca temeiuri de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 15), 16) Cod de procedură penală, invocă încălcarea art. 6, 13 CEDO și solicită casarea sentinței primei instanțe și a instanței de apel, precum și a încheierilor adoptate pe parcursul procesului penal, cu pronunțarea în privința sa a unei hotărâri de achitare, sau să fie dispusă rejudecarea cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului, recurentul invocă argumente similare cu cele descrise la pct. 4.2, precum și cele invocate de inculpata Duminică Rodica descrise la pct. 4.4 a prezentei decizii, mai menționând că: 24 - la baza sentinței de condamnare nu au fost puse careva probe care i-ar demonstra vinovăția în comiterea infracțiunii imputate; - instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor invocate în apel; - în privința sa au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale garantate de legislația națională și internațională; - la baza sentinței de condamnare au fost puse declarațiile martorilor polițiști, care nu au confirmat declarațiile agentului sub acoperire; - apărătorului său în instanța de apel nu i s-a permis să-și expună poziția, fiind întrerupt de instanță; - de către instanța de apel au fost ingnorate încălcările art. 94 alin. (1) pct. 11), 136 Cod de procedură penală, precum și jurisprudența CtEDO invocată; - i-a fost încălcat dreptul la apărare, or a avut acces la avocat după 10 ore de la reținere, iar actele procesuale privind drepturile și obligațiile ce i-au fost înmânate erau în limba română pe care nu o cunoaște, și pe care nu le-a putut citi având probleme cu vederea; - instanța de apel a apreciat greșit probele, care au administrate cu încălcarea prevederilor Codului de procedură penală și CEDO; - instanța de apel nu a motivat care a fost legătura sa cu faptele ce i-au fost incriminate; - nici prima instanță, nici instanța de apel nu s-au expus în privința legalității probelor administrate la cauza penală, or acestea au fost obținute doar în urma măsurilor speciale de investigație, iar inculpații nu au avut acces la ele. 5. La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, motivând că instanța de apel judecând cauza s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, just a constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, corespunzător a încadrat acțiunile făptuitorilor, iar faptul nerecunoașterii vinovăției și dezacordul cu calificarea juridică a acțiunilor făptuitorilor, este o modalitate de apărare și nu constituie temei pentru casarea hotărârilor contestate. Totodată, indică că din conținutul recursurilor declarate rezultă că acestea sunt întemeiate pe dezacordul cu aprecierea probelor ce nu este temei de recurs. Mai mult, notează că instanțele inferioare, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de prcocedură penală, au verificat, s-au pronunțat și au apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor. Cât privește temeiurile de declarare a recursului prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 15), 16) Cod de procedură penală, a precizat că nu sunt incidente în prezenta speță. 25 6. Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, se reține potrivit recursurilor ordinare declarate că inculpații Nenița Aleftim și Duminică Rodică invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 15), 16) Cod de procedură penală, sub aspectele că: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză; norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. ”, precum și încălcarea art. 2, 6, 8, 13, 14 CEDO. Totodată, Colegiul penal atestă, că deși în recursul declarat de avocatul Maliga Lilian în numele inculpaților Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida nu se indică concret pe care temei este declarat recursul, din conținutul acestuia se reflectă argumente privind lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile inculpaților menționați, motive ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că alegațiile și temeiurile invocate de recurenți nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele considerente. 6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Maliga Lilian în numele inculpaților Mișcoi Zinaida și Mișcoi Roman; Analizând textul recursului ordinar declarat, (f.d. 80-89, vol. XII), descris și la pct. 4.1. a prezentei decizii, Colegiul penal conchide că se invocă aceleași motive 26 din cererea de apel declarată de avocații Maliga Lilian și Vîrlan Octavian în numele acelorași inculpați (f.d. 102-112, vol. IX), redate și la pct. 2.1. din prezenta decizie, privind lipsa probelor care ar demonstra că în acțiunile inculpaților Mișcoi Zinaida și Mișcoi Roman se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal și că sentința de condamnare a fost întemeiată doar pe presupuneri. Prin urmare, verificând partea descriptivă a deciziei instanței de apel (f.d. 124- 167, vol. X), Colegiul penal stabilește că instanța de apel s-a expus argumentat și detaliat în privința prezenței elementelor infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, întemeindu-și just soluția de menținere a sentinței de condamnare în urma verificării și aprecierii prin prisma prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, a unui cumul de probe suficient și administrat legal, descris și analizat minuțios în decizia instanței de apel, iar instanța de recurs ordinar nu constată incidență căruiva temei de recurs, ce ar justifica intervenirea în decizia instanței de apel. 6.2. Cu referire la recursurile ordinare declarate de inculpații Nenița Aleftim și Duminică Rodica descrise la pct. 4.2, 4.3, 4.4, 4.5; Colegiul penal atestă că în textul recursurilor declarate, se reflectă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, fiind specificat cazul stipulat în acest temei, că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel”, precum și motivele descrise la pct. 4.2., 4.3., 4.4, 4.5., în privința ilegalității acțiunilor procesual penale și măsurilor speciale de investigație efectuate la faza de urmărire penală, or în ordonanțele de urmărire penală erau reflectate numele a mai multor persoane care nu au nici o legătură cu inculpații, pe care ultimii nu-i cunoșteau, existența provocării din partea colaboratorilor de poliție la comiterea infracțiunii imputate, precum și lipsa unui cumul de probe administrat legal ce ar confirma vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate, maltratarea inculpaților de către colabortorii de poliție, relatate în susținerea temeiului de recurs invocat, în privința cărora instanța de recurs stabilește că în urma cercetării materialelor cauzei nu-și găsesc confirmarea reprezetând doar opinia subiectivă a recurenților, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată, și motivarea acesteia (f.d. 124-167, vol. XII) s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra tuturor acestor motive relevante invocate în apelurile declarate de către avocatul Nenița Svetlana în numele inculpaților Nenița Aleftim și Duminică Rodică, precum și de către ultimii, întemeindu-și just soluția de menținere a sentinței de condamnare în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, motivarea soluției 27 fiind în corespundere cu dispozitivul deciziei, fără a fi admisă vreo eroare gravă de fapt ce ar afecta legalitatea deciziei instanței de apel. Totodată, instanța de recurs ordinar în virtutea corectitudinii motivării instanței de apel, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Mai mult, ce ține de argumentele recurenților precum că le-au fost încălcate drepturile garantate de CEDO, prevăzute de art. 2 – dreptul la viață, art. 6 – dreptul la un proces echitabil prin îngrădirea dreptului de a face cunoștință cu probele din cauza penală și existența provocării din partea agenților statului, prezumția nevinovăței, art. 8 – dreptul la viața privată și secretul corespondenței prin autorizarea neîntemeiată a dispunerii măsurilor speciale de investigație în privința lor, art. 13 – dreptul la un recurs efectiv că nu au avut posibilitatea de a contesta acțiunile organului de urmărire penală, art. 14 – interzicerea discriminării, deoarece cauza penală în privința lor a fost pornită în legătură cu originea lor etnică, Colegiul penal conchide că sunt invocate declarativ, fără a-și găsi confirmarea în prezenta speță, or din materialele cauzei rezultă cu certitudine că acțiunile întreprinse de organul de urmărire penală au fost efectuate cu respectarea normelor procesual penale, cu verificarea legalității măsurilor speciale de investigație de către judecătorul de instrucție, cu asigurarea asistenței de către avocați a inculpaților, fără a fi indetificate careva circumstanțe care ar confirma încălcărea acestor drepturi indicate de recurenți. Totodată, cu referire la alegațiile recurenților precum că le-a fost încălcat dreptul la egalitatea armelor, fiindu-le refuzată cercetarea probelor solicitate și dispunerea expertizelor grafoscopice și tehnice în prima instanță, precum și că instanța a fost imparțială la examinarea cauzei, Colegiul penal constată că prima instanță prin încheierea din 20.03.2014 (f.d. 209-210, vol. IV), și-a expus argumentat soluția privind respingerea cererii de efectuare a acestor expertize, menționând în privința expertizei grafoscopice că este irelevantă pentru speță, iar cea tehnică că a fost invocată prematur, totodată fiind admise cererile de audiere a martorilor depuse de avocatul Nenița Svetlana în numele inculpaților (f.d. 63, 227, vol. IV), iar pe parcursul procesului penal inculpații Nenița Aleftim și Duminică Rodica împreună cu avocatul lor Nenița Svetlana, au avut acces la cercetarea probelor examinate în prima instanță, inclusiv și la audierea martorilor pe caz, având posibilitatea de a-și 28 expune poziția, după cum rezultă din procesul-verbal al ședinței de judecată din prima instanță și din instanța de apel, cu respectarea principiului contradictorialitățiii și egalității armelor, or instanțele au admis și au respins corect cererile părții apărării sau acuzării în dependență de temeinicia lor. De asemenea, ce ține de alegația recurentului Nenița Aleftim, precum că „i-a fost încălcat dreptul la apărare, or a avut acces la avocat după 10 ore de la reținere, iar actele procesuale privind drepturile și obligațiile ce i-au fost înmânate erau în limba română pe care nu o cunoaște, și pe care nu le-a putut citi având probleme cu vederea”, Colegiul penal conchide că este neîntemeiată, or conform procesului- verbal de reținere din 27 februarie 2013 și procesul-verbal de aducere la cunoștință și de explicare a persoanei reținute a drepturilor și obligațiilor bănuitului, inculpatul Nenița Aleftim a fost asistat de apărător și translator în acceași perioadă de timp cuprinsă între ora 00:30-00:40, potrivit semnăturilor acestor participanți pe aceste acte procesuale (f.d. 178-179, 181-182, vol. I). Mai mult, Colegiul penal atestă că din analiza textului recursurilor declarate de recurenți, prin restul criticilor descrise în pct. 4.2, 4.3, 4.4, 4.5 a prezentei decizii, aceștia își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor - (declarațiile martorilor Harchevici Serghei, Draguțan Victor, Savca Alexandru, Cîșlari Timur, procesele- verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigație și de percheziție, rapoartelor de expertiză nr. 812, 450, precum și a celorlalte probe în temeiul cărora instanțele de judecată au conchis asupra vinovăției inculpaților Nenița Aleftim și Duminică Rodica în comiterea infracțiunii imputatede către instanțele ierarhic inferioare, impunându-și propria apreciere și interpretare subiectivă a probelor administrate în prezenta cauză penală, iar Colegiul penal în privința acestor alegații, notează că nu pot fi acceptate din considerentul că acestea nu cad sub incidența temeiurilor de recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu poate da o nouă apreciere probelor administrate în speță, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei. La fel, cât privește la argumentele recurenților, precum că concluziile rapoartelor de expertiză nr. 812 și 540 nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, or laboroatoarele care le-au efectuat nu au fost acreditate conform prevederilor legii, Colegiul penal atestă că nu pot fi acceptate, or aceste rapoarte de expertiză (f.d. 81, 129-130, vol. I) au fost efectuate de către experți din cadrul Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare din cadrul Ministerului Afacerilor de Interne al Republicii Moldova, în conformitate cu art. 142-151 Cod de 29 procedură penală și Legea Nr. 68 din 14.04.2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, iar instanța de recurs ordinar nu identifică nici un temei de a pune la dubiu veridicitatea și legalitatea acestor rapoarte de expertiză. Totodată, ce ține de temeiul de recurs menționat de recurenți, stipulat în art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, precum și criticile redate în susținerea acestui temei descris la pct. 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, Colegiul penal atestă că nu pot fi admise, or se reține din analiza sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, că ambele instanțe au constatat just în temeiul probelor administrate la urmărirea penală, cercetate de prima instanță, și verificate de instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, că în acțiunile inculpaților Nenița Aleftim și Duminică Rodica sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute anume de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, concluzionând corect că în speță a fost demonstrată vinovăția acestora în comiterea infracțiunii incriminate, expunându-se simultan asupra argumentelor și chestiunilor esențiale invocate de partea apărării în acest aspect. Cât privește temeiul de recurs, specificat de recurenți, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, în sensul că „faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”, Colegiul penal analizând textul recursurilor declarate, conchide că este invocat declarativ, fără a fi menționate careva argumente în susținerea acestui temei de recurs, iar instanța de recurs ordinar verificând materialele cauzei penale nu identifică nici o circumstanță ce ar justifica incidența acestui temei de recurs în prezenta speță. Cu referire la temeiurile de recurs, invocate de recurenți prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 15), 16) Cod de procedură penală, ce stipulează că: „instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză, norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție”, indicând în acest context hotărârile CtEDO în cauzele Vanyan vs. Rusia, Khudobin vs. Rusia, Teixeiro de Castro vs Portugalia, Sandu vs Moldova, Pareniuk vs Moldova, decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție nr. 1rh-1/2015 din 07 aprilie 2015, Colegiul penal stabilește că cauzele invocate nu sunt similare cu circumstanțele prezente în speța deferită judecății, nefiind relevante pentru prezenta speță, or instanța de apel just a constatat că acțiunile agentului sub acoperire nu au avut caracter de instigare a inculpaților în comiterea infracțiunii, deoarece inculpații până al cunoaște, defășurau activitate în cadrul unui grup criminal organizat, în vederea producerii, prepărării, extragerii, prelucrării, transformării, procurării, păstrării, expedierii, transportării, distribuirii și înstrăinării ilegale a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, iar probele dobândite cu implicarea acestui 30 agent sub acoperire au fost dobândite într-o manieră pasivă, ce determină lipsa provocării la comiterea infracțiunii în prezenta speță, motivare din decizia atacată (f.d. 162-163, vol. X), ce se acceptă și se însușește de instanța de recurs ordinar. 7. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate. 8. Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Maliga Lilian cu inculpații Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida, de către inculpatul Nenița Aleftim și de către inculpata Duminică Rodica, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, în cauza penală privindu-i pe Mișcoi Roman Xxxx, Mișcoi Zinaida Xxxxx, Duminică Rodica Xxxxx, Nenița Aleftim Xxxxx ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 06 iulie 2018. Președinte Toma Nadejda Judecători Timofti Vladimir Țurcan Anatolie 31