1ra-937/2018 — art. 217 1 alin. 4 lit. b, d CP

1ra-937/2018 — art. 217 1 alin. 4 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-937/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători - Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Maliga Lilian cu inculpații Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida, de către

inculpatul Nenița Aleftim și de către inculpata Duminică Rodica, prin care solicită

casarea sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 14 decembrie 2015 și a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, în cauza

penală privindu-i pe

Mișcoi Roman Xxxx, născut la xxxx, originar și

domiciliat în r-nul xxxx, s. xxx;

Mișcoi Zinaida xxxx, născută la xxxxxx, originară

din r-nul xxxxx, s. xxxxx și domiciliată în r-nul

xxxx, s. xxxxx;

Duminică Rodica xxxxx, născută la xxxx, originară

și domiciliată în r-nul xxxx, s. xxxx;

Nenița Aleftim xxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în or. xxxxx, str. xxxxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Mișcoi Roman, Duminică Rodica, Nenița Aleftim și Mișcoi Zinaida au fost

recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b),

d) Cod penal, fiind stabilită pedeapsa lui:

1

- Mișcoi Roman de 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis,

și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice în domeniul

comercializării substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen

de 5 ani;

- Duminică Rodica de 15 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

închis, și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice în domeniul

comercializării substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen

de 5 ani;

- Nenița Aleftim de 15 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis,

și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice în domeniul

comercializării substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen

de 5 ani;

- Mișcoi Zinaida de 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis,

și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice în domeniul

comecializării substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen

de 5 ani.

Prima instanță s-a expus și în privința corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Mișcoi Roman

de comun acord și împreună cu Mișcoi Zinaida, Nenița Aleftim, Duminică Rodica

și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul circulației

ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație sub

forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând

în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare și vânzare, în

circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică

- extract din mac, pe care a păstrat-o la domiciliul situat pe str. xxxxxx, ap. x mun.

Chișinău, până la 19 februarie 2013, când, o parte din cantitatea de substanță

narcotică obținută i-a înstrăinat-o lui Harchevici Serghei, investigator sub acoperire

la efectuarea măsurilor speciale de investigație - achiziția de control și controlul

transmiterii banilor, la prețul de 15 mii lei, substanță care ulterior a fost ridicată de

la ultimul și care conform raportului de expertiză nr. 812 din 25 februarie 2013

reprezintă extract din mac, obținut în condiții casnice, care se referă la substanțele

narcotice, neutilizate în scopuri medicinale, cu masa totală de 8,32 grame.

Tot el, Mișcoi Roman, continuându-și activitatea sa criminală, de comun

acord și împreună cu Mișcoi Zinaida, Nenița Aleftim, Duminică Rodica și alte

persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul circulației

ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație sub

forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând

în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare și vânzare, în

circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică

2

- extract din mac, pe care a păstrat-o până la 26 februarie 2013, când, în cadrul

percheziției corporale și în automobilul său, de model VW Getta, cu n/î XXXXXX,

asupra acestuia s-au depistat sume bănești rezultate din vânzarea drogurilor, precum

și două flacoane în care se conținea un lichid de culoare cafenie, care conform

raportului de expertiză nr. 450 din 21 martie 2013, reprezintă soluție de extract din

mac, obținut în condiții casnice, care se referă la substanțele narcotice, neutilizate în

scopuri medicinale, cu masa totală de 38,67 grame.

Astfel, prin acțiunile sale criminale Mișcoi Roman a înstrăinat ilegal substanța

narcotică - extract din mac, în proporții deosebit de mari, cu masa totală de 46,99

grame.

Prima instanță a încadrat acțiunile lui Mișcoi Roman în baza art. 2171 alin. (4)

lit. b), d) Cod penal - circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare,

prin producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea,

păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor

narcotice, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice

a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal

organizat.

Mișcoi Zinaida de comun acord și împreună cu Mișcoi Roman, Nenița

Aleftim, Duminică Rodica și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală,

urmărind scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare,

acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind

preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare,

păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire

penală a obținut substanța narcotică - extract din mac, pe care a păstrat-o la

domiciliul situat pe str. xxxxx mun. Chișinău până la 19 februarie 2013, când, o parte

din cantitatea de substanță narcotică obținută a înstrăinat-o lui Harchevici Serghei,

investigator sub acoperire la efectuarea măsurilor speciale de investigație - achiziția

de control și controlul transmiterii banilor, la prețul de 15 mii lei, substanță care

ulterior a fost ridicată de la ultimul și care conform raportului de expertiză nr. 812

din 25 februarie 2013 reprezintă extract din mac, căpătat în condiții casnice, care se

referă la substanțele narcotice, neutilizate în scopuri medicinale, cu masa totală de

8,32 grame.

Tot ea, Mișcoi Zinaida continuându-și activitatea sa criminală, de comun

acord și împreună cu Mișcoi Roman, Nenița Aleftim, Duminică Rodica și alte

persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul circulației

ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație sub

forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând

în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare și vânzare, în

circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică

3

- extract din mac, pe care a păstrat-o până la 26 februarie 2013, când, în cadrul

percheziției corporale și în automobilul de model VW Getta, cu n/î XXXXXX,

asupra acesteia s-au depistat sume bănești rezultate din vânzarea drogurilor, precum

și două flacoane în care se conținea un lichid de culoare cafenie, care conform

raportului de expertiză nr. 450 din 21 martie 2013 reprezintă soluție de extract din

mac, obținut în condiții casnice, care se referă la substanțele narcotice, neutilizate în

scopuri medicinale, cu masa totală de 38,67 grame.

Astfel, prin acțiunile sale criminale Mișcoi Zinaida a înstrăinat ilegal

substanța narcotică - extract din mac, în proporții deosebit de mari, cu masa totală

de 46,99 grame.

Prima instanță a încadrat acțiunile lui Mișcoi Zinaida în baza art. 2171 alin.

(4) lit. b), d) Cod penal - circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare, prin producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea,

procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a

substanțelor narcotice, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea

substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită

de un grup criminal organizat.

Duminică Rodica, de comun acord și împreună cu Mișcoi Roman, Nenița

Aleftim, Mișcoi Zinaida și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală,

urmărind scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare,

acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind

preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare,

păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire

penală a obținut substanța narcotică - extract din mac, pe care a păstrat-o la

domiciliul său situat pe str. xxxxxx, mun. Chișinău până la 19 februarie 2013, când,

o parte din cantitatea de substanță narcotică obținută a înstrăinat-o lui Harchevici

Serghei, investigator sub acoperire la efectuarea măsurilor speciale de investigație -

achiziția de control și controlul transmiterii banilor, la prețul de 15 mii lei, substanță

care ulterior a fost ridicată de la ultimul și care conform raportului de expertiză nr.

812 din 25 februarie 2013 reprezintă extract din mac, obținut în condiții casnice, care

se referă la substanțele narcotice, neutilizate în scopuri medicale, cu masa totală de

8,32 grame.

Tot ea, Duminică Rodica, continuându-și activitatea sa criminală, de comun

acord și împreună cu Mișcoi Roman, Nenița Aleftim, Mișcoi Zinaida și alte persoane

nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul circulației ilegale a

substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație sub forma

grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în

calitate le coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe

nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică - extract din

4

mac, pe care a păstrat-o până la 26 februarie 2013, când, în cadrul percheziției

corporale și a automobilului de model VW Getta, cu n/î XXXXXX, asupra acesteia

s-au depistat sume bănești rezultate din vânzarea drogurilor, precum și două flacoane

în care se conținea un lichid de culoare cafenie, care conform raportului de expertiză

nr. 450 din 21 martie 2013 reprezintă soluție de extract din mac, obținut în condiții

casnice, care se referă la substanțele narcotice, neutilizate în scopuri medicinale, cu

masa totală de 38,67 grame.

Prima instanță a încadrat acțiunile lui Duminică Rodica în baza art. 2171 alin.

(4) lit. b), d) Cod penal - circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare, prin producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea,

procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a

substanțelor narcotice, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea

substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită

de un grup criminal organizat.

Nenița Aleftim, de comun acord și împreună cu Mișcoi Zinaida, Mișcoi

Roman, Duminică Rodica și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală,

urmărind scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare,

acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind

preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare,

păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire

penală a obținut substanța narcotică - extract din mac, pe care a păstrat-o la

domiciliul său situat pe str. xxxxxx, mun. Chișinău până la 19 februarie 2013, când,

o parte din cantitatea de substanță narcotică obținută a înstrăinat-o lui Harchevici

Serghei, investigator sub acoperire la efectuarea măsurilor speciale de investigație -

achiziția de control și controlul transmiterii banilor, la prețul de 15 mii lei, substanță

care ulterior a fost ridicată de la ultimul și care conform raportului de expertiză nr.

812 din 25 februarie 2013 reprezintă extract din mac, căpătat în condiții casnice, care

se referă la substanțele narcotice, neutilizate în scopuri medicinale, cu masa totală

de 8,32 grame.

Tot el, Nenița Aleftim, continuându-și activitatea sa criminală, de comun

acord și împreună cu Mișcoi Zinaida, Mișcoi Roman, Duminică Rodica și alte

persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul circulației

ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație sub

forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând

în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare și vânzare, în

circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică

- extract din mac, pe care a păstrat-o până la 26 februarie 2013 când, în cadrul

percheziției corporale și a automobilului de model VW Getta, cu n/î XXXXXX s-au

depistat sume bănești rezultate din vânzarea drogurilor, precum și două flacoane în

5

care se conținea un lichid de culoare cafenie, care conform raportului de expertiză

nr. 450 din 21 martie 2013 reprezintă soluție de extract din mac, obținut în condiții

casnice, care se referă la substanțele narcotice, neutilizate în scopuri medicinale, cu

masa totală de 38,67 grame.

Prima instanță a încadrat acțiunile lui Nenița Aleftim în baza art. 2171 alin. (4)

lit. b), d) Cod penal - circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare,

prin producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea,

păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor

narcotice, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice

a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal

organizat.

2.1. Avocații Maliga Lilian și Vîrlan Octavian în numele inculpaților Mișcoi

Roman și Mișcoi Zinaida, prin care au solicitat casarea sentinței primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida, de

sub învinuirea imputată, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpați.

În argumentarea apelului, apelanții au invocat că:

- instanța de judecată a apreciat greșit probele, administrate în cadrul urmăririi

penale și a cercetării judecătorești, nu a luat în considerare că vinovăția lui Mișcoi

Roman și Mișcoi Zinaida nu a fost dovedită și că în acțiunile lor lipsesc elementele

constituive a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal;

- instanța de judecată a pus la baza sentinței de condamnare a lui Mișcoi

Roman și Mișcoi Zinaida înregistrarea video și anume percheziția mijlocului de

transport, care a fost interpretată de instanța de judecată ca probă veridică că, anume

Mișcoi Zinaida și Mișcoi Roman au vândut lui Duminică Rodica opium acetilat. În

această înregistrare nu se vede presupusa transmitere a opiumului acetilat de către

Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida lui Duminică Rodica, în această filmare se vede

clar că, la momentul când au ieșit din automobil Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida

pe banchetele automobilului nu se afla nimic, nici sticluțe și nici bani. Această

înregistrare video adeverește pe deplin declarațiile lui Mișcoi Roman și Mișcoi

Zinaida că nu au nici o atribuție la comercializarea substanțelor interzise de lege, iar

rapoartele de expertiză adeveresc faptul că lichidul ridicat de la Harchevici Serghei

constituie opium acetilat;

- ce ține de declarațiile lui Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida, precum că, ei își

recunosc vina, ce au fost puse la baza sentinței de condamnare, nu au nici un suport

juridic din motivul că, nu coroborează cu alte probe prezentate de către acuzator în

instanța de judecată. La momentul când ultimii au făcut declarațiile prin care și-au

recunoscut vina au fost încălcate prevederile art. 264 alin. (1) Cod de procedură

penală;

6

- învinuirea adusă lui Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida este abuzivă

neîntemeiată și bazată doar pe presupuneri, ceea ce se confirmă și prin declarațiile

martorilor acuzării;

- nici un martor al acuzării nu a declarat că, au văzut ca Mișcoi Roman și

Mișcoi Zinaida să fi vândut opium acetilat, ba mai mult să-1 fi preparat. Martorii

acuzării, care sunt colaboratori de poliție: Savca Alexandru, Cîșlari Timur și

Draguțan Victor au relatat instanței de judecată că, nu cunoșteau că soții Mișcoi

Roman și Mișcoi Zinaida, au vândut opium acetilat lui Duminică Rodica sau Nenița

Aleftim și nici nu au văzut, nici o tranzacție dintre ultimii și nici tranzacția din

automobil la data de 26 februarie 2013, ei presupun că Mișcoi Roman și Mișcoi

Zinaida comercializau opium acetilat lui Duminică Rodica. Ceilalți martori

niciodată nu i-au văzut pe soții Mișcoi, pentru prima data văzându-i în instanța de

judecată;

- prima instanță a pronunțat o sentință de condamnare, în lipsa constatării,

descrierii și probării acțiunilor concrete ale utlimilor;

- prima instanță a încălcat principiul contradictorialității, ignorând

argumentele invocate de partea apărării;

- prima instanță a ignorat prevederile legale, punând la baza sentinței de

condamnare probe contradictorii, constatând, în mod arbitrar că, ele coroborează

între ele, iar toate contradicțiile le-a tratat în favoarea acuzării, fapt nepermis de lege.

2.2. Avocatul Nenița Svetlana în numele inculpaților Duminică Rodica și

Nenița Aleftim, prin care a solicitat casarea sentinței primei instanțe, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care inculpații Duminică Rodica și Nenița Aleftim să fie

achitați de sub învinuirea imputată și să le fie recunoscut dreptul la repararea

prejudiciului material și moral.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- prima instanță la pronunțarea sentinței a încălcat principiile de bază ale

drepturilor și libertăților cetățenilor Republicii Moldova și anume art. 8 Cod de

procedură penală, art. 21 din Constituția RM și art. 6 alin. (2) din CEDO;

- măsurile speciale de investigație au fost efectuate cu încălcări, or în demersul

pentru autorizarea măsurilor speciale de investigație, prezentat de procuror

judecătorului de instrucție, erau menționate un șir de persoane care nu au nici o

legătură cu inculpata Duminică Rodica;

- în lipsa cerințelor stipulate de art. 1328 alin. (2) Cod de procedură penală,

înregistrarea convorbirilor nu a fost întemeiată legal, deoarece lipseau careva

informații privind pregătirea sau săvârșirea infracțiunii;

- informațiile prezentate de procuror, indicau la faptul că nu au fost obținute

într-un mod pasiv, dar cu implicarea agentului și poliției la provocarea infracțiunii;

7

- prima instanță nu s-a expus la argumentele privind implicarea organelor de

poliție în comiterea infracțiunii, și în privința admisibilității probelor prezentate de

acuzare, în privința cărora nu a avut permisiunea de a le cerceta;

- lipsa posibilității egale de a avea acces la probe - refuzul cercetării lor,

necorespunderea probelor și contradictorialitatea, obținerea lor cu încălcarea

drepturilor și libertăților inculpaților nu pune la dubii doar calitatea probelor aduse

de învinuire, dar și face imposibilă utilizarea lor, deoarece încalcă prevederile art.6

alin. (1) CEDO;

- refuzul de a avea acces la cercetarea probelor, a încălcat dreptul inculpaților

de acces la justiție, prin ce s-a încălcat art. 13 din CEDO;

- de către instanța de judecată a fost ignorată jurisprudența CtEDO pe cauze

similare cu cea din speță.

2.3. Inculpatul Nenița Aleftim, solicitând casarea sentinței primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat de sub învinuirea imputată,

reabilitat și să-i fie recunoscut dreptul la repararea prejudiciului moral și material.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- sentința de condamnare în privința sa a fost pronunțată în lipsa cărorva probe

ce ar demonstra implicarea sa la comiterea infracțiunii, fiind întemeiată doar pe

presupuneri precum și prejudecăți în legătură cu proveniența sa etnică;

- nu au fost prezentate probe ce ar demonstra înțelegerea prealabilă precum și

coautoratul cu ceilalți inculpați la săvârșirea infracțiunii;

- i-au fost încălcate drepturile garantate de art. 2, 6, 14 CEDO;

- din probele materiale prezentate la dosar ca probe ce au tangență cu el sunt

doar 10 pastile de „Tetraciclin” care conform raportului de expertiză nr. 450 din 21

martie 2013 nu conțin substanțe narcotice;

- există motive întemeiate de a considera că, învinuirea adusă lui este

nefondată, fiind un dosar fabricat, ceea ce este o încălcare gravă a drepturilor și

libertăților fundamentale reglementate de art. 8 Cod de procedură penală (dreptul la

viața privată) și art. 6 alin. (2) (prezumția nevinovăției), art. 2 (inviolabilitatea

persoanei) din CEDO și art. 14 Pactul cu privire la drepturile politice și civile. El nu

are și nici nu a avut atribuții la vânzarea substanțelor narcotice.

2.4. Inculpata Duminică Rodica, solicitând casarea sentinței primei instanțe,

cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitată de sub învinuirea imputată,

reabilitată și să-i fie recunoscut dreptul la repararea prejudiciului moral și material.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- sentința de condamnare a fost întemeiată pe probe, la care nu a avut acces

contrar art. 24 Cod de procedură penală;

- prin refuzul de a participa la cercetarea probelor, i s-a încălcat dreptul la

apărare;

8

- prin probele administrate la materialele cauzei, se indică la încercarea de

provocare la comiterea infracțiunii, ce contravine prevederilor art. 94 alin. (1) Cod

de procedură penală;

- lipsesc probe, ce ar demonstra că în privința sa a avut loc o cercetare pasivă

și înregistrare a comunicărilor fără implicarea agentului, pe perioada dintre

28.01.2013 – 19.02.2013, ce ar dovedi participarea sa la comiterea infracțiunii;

- lipsesc probe care ar demonstra deplasarea sa în or. Soroca la 19.02.2013,

precum și procurarea de la Mișcoi Zinaida și Mișcoi Roman a substanțelor narcotice,

planificarea, pregătirea și săvârșirea infracțiunii;

- în prezenta cauză lipsesc probe care ar fi fost dobândite fără implicarea

agentului sau poliției, or fără implicarea acestora infracțiunea nu ar fi fost săvârșită;

- prin refuzul de a i se acorda acces la cercetarea probelor, i s-a încălcat

drepturilor prevăzute de art. 24 alin. (4), 101, 93 Cod de procedură penală, art. 6, 13

CEDO;

- a fost pronunțată o sentință la baza căreia nu au fost puse probe ce dovedesc

vinovăția ei, dar s-a întemeiat pe presupuneri legate de originea ei etnică, ce indică

refuzul la accces la justiție și anume la cercetarea probelor care stau la baza

învinuirii.

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința primei instanțe

fără modificări.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la pronunțarea

sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și just a

ajuns la concluzia că Mișcoi Roman, Duminică Rodica, Nenița Aleftim, Mișcoi

Zinaida au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a menționat că din motiv că inculpații Duminică

Rodica, Mișcoi Zinaida și Mișcoi Roman în ședința instanței de apel au menționat

că au fost maltratați de colaboratorii de poliție la momentul reținerii, instanța a

dispus verificarea afirmațiilor inculpaților. Astfel, potrivit materialelor prezentate de

procuror, prin ordonanța din 24 martie 2017 s-a dispus neînceperea urmăririi penale

pe faptele reclamate de inculpații Mișcoi Roman, Mișcoi Zinaida și Duminică

Rodica precum că, în cadrul reținerii au fost maltratați de colaboratorii de poliție,

deoarece nu există faptul infracțiunii.

În continuare, instanța de apel examinând probatoriul prezentat, audiind

participanții la proces, a considerat că vina inculpaților Duminică Rodica, Mișcoi

Roman, Mișcoi Zinaida și Nenița Aleftim în comiterea infracțiunii constatate în

prima instanță a fost dovedită în afara dubiilor rezonabile prin următoarele probe

cercetate în cadrul ședinței:

9

- declarațiile din prima instanță, verificate prin citire a martorilor Draguțan

Victor, Harchevici Serghei, Savca Alexandru, Cîșlari Timur;

- procesul-verbal privind autorizarea măsurilor speciale de investigații, din 13

februarie 2013, prin care procurorul a dispus de a desemna pe Harchevici Serghei,

investigator sub acoperire, pentru efectuarea măsurii speciale de investigații (f.d. 28-

32, vol. I);

- procesul-verbal privind instalarea mijloacelor tehnice moderne și controlul

transmiterii banilor din 19 februarie 2013, prin care este consemnat faptul că

inspectorul principal al secției 2 a Direcției antidrog a DGSO a DP al MAI cu

participarea șefului adjunct al Direcției Antidrog, șefului adjunct al secției nr. 2 a

Direcției antidrog, cu participarea agentului sub acoperire Harchevici Serghei, s-a

instalat la ultimul dispozitiv de înregistrare video-audio de model DVR-RS 51 cu

cameră video camuflată, deasemenea au fost explicate posibilitățile tehnice și tactice

de utilizare a tehnicii instalate. Totodată, au fost cercetate bancontele menite pentru

utilizare pentru achiziția de control, dintre care 100 bancnote cu nominalul a câte

100 lei și 100 bancnote cu nominalul a câte 50 lei, în total 15 000 lei. La acțiunea de

urmărire penală enunțată au fost aplicate mijloace tehcnice de fotografiat, iar

participanții nu au prezentat careva obiecții sau observații (f.d 42-55, vol. I);

- procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație din 19

februarie 2013 (f.d. 56-57, vol. I);

- procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 20

februarie 2013, prin care este consemnat faptul că, examinării a fost supus

dispozitivul de înregistrate video-audio de modelul DVR-RS 51 de culoare neagră,

care se află la Harchevici Serghei. Ultimul a declarat că dispozitivul dat a înregistrat

convorbirile între el și o persoană de gen femenin pe nume Rodica, care domiciliază

în mun. Chișinău, str. xxxxxxx. Discuțiile înregistrate cu persoana pe nume Rodica

sunt despre activitatea ilicită de comercializare a opiului acetilat (f.d. 61-62, vol. I);

- raportul Inspectorului principal al s. 2 a Direcției Antidrog a DGSO a DP -

maior de poliție - Draguțan Victor din 20 februarie 2013, prin care a raportat

procurorului secției exercitarea și conducere a urmăririi penale a procuraturii mun.

Chișinău, despre materialele acumulate privind identificarea persoanelor implicate

în organizarea consumului, transportării, comercializării și introducerii prin

contrabandă a stupefiantelor, în proporții deosebit de mari. În același context, s-a

menționat că, în procesul efectuării măsurilor operative de investigație a fost

identificat un membru activ al grupului, persoană de gen feminin, de origine romă,

pe nume Rodica, cu domiciliul pe str. xxxxxx, mun. Chișinău (f.d 58-59, vol. I);

- procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 20

februarie 2013 (f.d. 61-62, vol. I);

10

- raportul Inspectorului principal al s. 2 a Direcției Antidrog a DGSO a DP —

maior de poliție - Draguțan Victor din 20 februarie 2013 cu stenografierile fișierelor

cu denumirea: 2013-02-20 8-34-22, 2013-02-19 18-34-22, 2013-02-19 10-45-34

recepționate de pe dispozitivul de înregistrare audio-video de model DVD-RS 51.

Potrivit stenogramei anexate, discuțiile au fost înregistrate de către agentul sub

acoperire Harchevici Serghei și Duminică Rodica, la 19 februarie 2013, referitor la

livrarea substanțelor narcotice „pentru băieți, dar ceva mai de calitate”, la ce ultima

a promis că, data viitoare va fi, deoarece partida anterioară s-a terminat. Totodată se

discută despre procedura de achitare dimineața ca, seara să fie livrată substanța.

Harchevici Serghei a promis totodată că, va procura o partidă mai mare, de 200 ml,

la ce Duminică Rodica a precizat timpul când va procura, deoarece nu numai lui îi

picură (f.d. 63-69, vol. I);

- procesul-vebral de ridicare din 19 februarie 2013, prin care este consemnat

faptul că de la investigatorul sub acoperire Harchevici Serghei, a fost ridicată o

sticluță de culoare închisă, cu inscripția „peroxid de hidrogen”, cu un conținut de

culoare cafenie închisă, procurată în cadrul efectuării achiziției de control de la o

persoană pe nume Rodica (f.d. 74-75, vol. I);

- raportul de expertiză nr. 812 din 25 februarie 2013, potrivit căruia lichidul

(52 ml) din flaconul prezentat la examinare, achiziționat la 19 februarie 2013 de la

o persoană cu numele Rodica, în rezultatul măsurilor speciale de investigații

(achiziție de control autorizată), reprezintă extract din mac căpătat în condiții

casnice, care conține alcaloizi activi ai opiului, din care motiv se atribuie la substanțe

narcotice. Cantitatea substanței narcotice (extract din mac) în lichidul din flaconul

prezentat (52 ml) constituie în total 8,32 g (recalculare pentru masa uscată) (f.d. 81,

vol. I);

- procesul-verbal privind instalarea mijloacelor tehnice moderne și controlul

transmiterii banilor din 26 februarie 2013, prin care este consemnat faptul că ofițerul

de urmărire penală, acționând în baza ordonanței procurorului din 13 februarie 2013,

cu participarea investigatorului sub acoperire Harchevici Serghei, a efectuat

examinarea banilor în sumă de 15 000 lei, primiți în contul devizului cheltuielilor

speciale ale MAI. Astfel, s-a purces la instalarea la investigatorul sub acoperire

Harchevici Serghei, un dispozitiv de înregistrare video-audio de modelul DVR-RS

51 cu camera video camuflată. Ultimul a primit tehnica enumerată, și se obligă

contra semnătură să o păstreze în stare funcțională cu predarea ulterioară

colaboratorilor de poliție implicați în măsurile operative. Totodată au fost examinate

40 de bancnote cu nominalul a câte 200 lei, 20 de bancnote cu nominalul a câte 100

lei, și 100 de bancnote cu nominalul a câte 50 lei, care au fost enumerate în procesul

verbal, și fotografiate. Mijloacele bănești examinate au fost transmise lui Harchevici

Serghei, urmând a fi utilizați conform destinației. În procesul examinării bancnotelor

11

și instalării mijloacelor tehnice au fost aplicate mijloace tehnice de copiere, iar

participanții nu au prezentat careva obiecții sau observații (f.d 87-96, vol. I);

- procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație din 27

februarie 2013, prin care este consemnat faptul că Harchevici Serghei, fiind în

înțelegere prealabilă telefonică cu o persoană pe nume Rodica, s-a deplasat pe str.

Sarmisigetuza, 43, unde a fost întâlnit de ultima, și invitat în odaia nr. 8. Astfel, cei

doi au discutat referitor la transmiterea-primirea substanțelor narcotice, și anume

ultima a explicat că întâi ia banii, apoi pleacă la nordul țării de unde va aduce

drogurile. După care investigatorul sub acoperire a transmis banii în sumă de 15 000

lei, iar femeia i-a numărat, fiind sigură că suma este cea cerută, l-a asigurat că la

întoarcere îl va suna, pentru a-i transmite drogurile. Apoi în continuare fiind urmărită

vizual (măsură operativă de investigație) cetățeanca pe nume Rodica, în adiacentul

gării auto Soroca, a fost reținută în flagrant în momentul transmiterii sumei bănești,

(f.d 97-98, vol. I);

- proces-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 27

februarie 2013, întocmit de către Inspectorul principal al s. 2 a Direcției Antidrog a

DGSO a DP - maior de poliție - Draguțan Victor, cu stenografierile fișierelor cu

denumirea: 2013-02-26, 10-54-53 , 2013-02-26, 09-32-49 de pe dispozitivul de

înregistrare audio-video de model DVD-RS 51. Astfel, prin procesul vebral precitat

este consemnat faptul că de la Harchevici Serghei a fost supus examinării

dispozitivului de înregistrare video-audio de modelul DVR-51 de culoare neagră,

ultimul declarând că a utilizat dispozitivul enunțat la înregistrarea convorbirii cu o

femeie pe nume Rodica, pe str. Sarmizigetusa, 43, ap. 7, a căror discuții au fost

audiate și stenografiate. În care investigatorul sub acoperire Harchevici Serghei a

menționat că are nevoie de 200 mg, iar dacă persoanele doresc bine să câștige trebuie

să o „fiarbă mai bine, or să o prepare calitativ”. La ce interlocutoarea pe nume

Rodica a promis că acest preparat va fi calitativ și-1 va livra seara (f.d. 100-104, vol.

I);

- procesul-verbal de percheziție din 26 februarie 2013 efectuat la Mișcoi

Roman, a.n. xxxxx, domiciliat în xxxx, xxxx, posesorul automobilului de model „

VW Jetta”, n/î XXXXXX, în care este consemnat faptul că la 26 februarie 2013, în

rezultatul efectuării măsurilor operative de investigații, „achiziția de control”, în

preajma gării auto „Soroca” a fost stopat automobilul de model „VW Jetta” cu nr/î

XXXXXX, la volanul căruia se afla Mișcoi Roman, alături pe bancheta din față se

afla Mișcoi Zinaida, pe bancheta din spate se afla Duminică Rodica, care în

momentul stopării și staționării automobilului efectua numărarea sumelor bănești și

verificarea cantității de droguri aflate în două sticluțe. Până la desfășurarea acțiunii

de urmărire penală, percheziția, colaboratorii au adus la cunoștința persoanelor

vizate conținutul ordananței, demersului și a încheierii judecătorului de instrucție

12

privind autorizarea acestora. Astfel, percheziția a fost efectuată la domiciliul lui

Mișcoi Roman din com. xxxx, r-1 xxxx, în automobilul acestuia și percheziția

corporală. În automobilul la volanul căruia era Mișcoi Roman, de modelul „VW

Jetta”, cu n/î XXXXXX, pe bancheta din față, în partea pasagerului au fost depistate

mijloace bănești, - bancnote cu nominalul de 100 lei - 22 bucăți, bancnote cu

nominalul de 50 lei - 99 bucăți, bancnote cu nominalul de 200 lei - 30 bucăți.

Mijloacele bănești enunțate nu au fost numărate și cercetate, din lipsa de timp, însă

ei au fost împachetați în prezența participanților enumerați, într-un plic, sigilați,

aplicată ștampila pentru pachete și semnăturile participanților, subscris „plicul nr.

1”. Pe aceeași banchetă au mai fost depistate și ridicate: o sticluță cu inscripția

„peroxid de hidrogen”, cu volumul de 40 ml., a.n. 2014, cu un conținut sub formă

de lichid de culoare întunecată; o sticluță cu inscripția de „flavamed”, care conținea

un lichid de culoare întunecată, 10 pastile împachetate cu inscripția „Tetraciclină

250 mg”, care au fost introduse într-un plic de culoare galben cafenie, pe care a fost

aplicată ștampila și contrasemnat de toți participanții, prezenți, numerotat plicul nr.

bănești au fost aduse de către Duminică Rodica, pentru sticluțele ridicate.

Menționând că substanța din stilcuțe reprezintă substanțe narcotice, a căror

proveniență a refuzat să o dezvăluie. Din automobilul percheziționat au mai fost

depistate și ridicate două telefoane mobile, și un portmoneu de culoare neagră, în

care erau acte ce aparțineau lui Mișcoi Roman, care de asemenea au fost puse într-

un plic, sigilate, și numerotate, anexă disc cu denumirea „percheziție Soroca”,

capacitatea de 60 GB. În procesul verbal de percheziție (f.d. 117-121, vol. I);

- raportul de expertiză nr. 450 din 21 martie 2013 potrivit căruia lichidul de

culoare cafenie cu volumul total de 112 ml (43 ml + 69 ml) conținut în cele 2

flacoane, ridicate la data de 26 februarie 2013, în baza măsurilor speciale de

investigație (achiziție de control autorizată de către Procurorul Procuraturii mun.

Chișinău - Vinițchi Pavel) în automobilul de model „VW Jetta” cu n/î XXXXXX,

reprezintă soluție de extract din mac. Extractul din mac se referă la substanțele

narcotice, neutilizate în scopuri medicinale. Greutatea totală a substanțelor narcotice

(în stare uscată )- extract din mac în soluția I examinată, cu volumul total de 112 ml

în urma recalculului constituie 38,67 g ( 13,97 g + 24,70 g, respectiv). Cele 10 pastile

de culoare galbenă în blister, ridicate tot acolo, la careva substanțe narcotice,

psihotrope sau precursorii nu se atribuie (f.d. 129-130, vol. I);

- procesul-verbal de percheziție din 28 februarie 2013, efectuat în camera nr.

8, amplasată pe str. xxxxxx, în care locuiește Duminică Rodica, a.n. xxxx unde la

intrare, în partea stângă, sub pat a fost depistată o bancnotă cu nominalul 50 lei cu

seria E 0076, nr. 274588, care a fost plasată într-un plic de culoare galbenă sigilat și

13

contrasemnat de către participanți, careva obiecte interzise în cadrul percheziției nu

au fost depistate (f.d. 135-142, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectelor din 11 martie 2013, începută la

ora 16:50 și încheiată la ora 17:20, prin care este consemnat faptul că examinării au

fost supuse un telefon mobil de modelul „LG” cu IMEI 359933-03-693612-7, cartelă

SIM nr. 0410009421292, tempo; telefon mobil de model Motorola (fără date

caracteristice), cartelă SIM nr. 121089751777 Orange. Cercetarea a fost efectuată

de organul de urmărire penală în prezența inculpaților Mișcoi Roman, Mișcoi

Zinaida, Duminică Rodica, Nenița Aleftim cu participarea avocaților acestora Nenița

Svetlana și Maliga Lilian, în prezența cărora a fost desigilat plicul de culoare

galbenă, cu inscripția: „plicul nr. 3”, în care au fost împachetate obiecte ridicate în

procesul percheziției efectuate în automobilul de modelul „VW Jetta”, cu nr/î

XXXXXX, ce aparține lui Mișcoi Roman, la 26 februarie 2013. Participanții la

examinarea obiectelor au obiectat că semnăturile de pe plicul prezentat nu le

aparține, or că, au fost sigilate în absența lor (f.d 44-45, vol. II);

- procesul-verbal de examinare a obiectelor din 11 martie 2013, începută la

ora 15:30 și încheiată la ora 16:30, care a fost întreruptă și reluată la ora 16:50 și

încheiată la 17:20, prin care este consemnat faptul că în temeiul art. 118, 124, 260,

261 Cod de procedură penală, organul de urmărire penală cu participarea inculpaților

Mișcoi Roman, Mișcoi Zinaida, Duminică Rodica și Nenița Aleftim, au supus

examinării obiectele depistate și ridicate la 26 februarie 2013, în cadrul percheziției

efectuate în automobilul de model „VW Jetta”, n/î XXXXXX, care aparține lui

Mișcoi Roman și respectiv obiectele ridicate la 26 februarie 2013 în cadrul

percheziției efectuate la domiciliul lui Mișcoi Roman, amplasat în satul Bădiceni, r-

1 Soroca (f.d 46-53, vol. II);

- ordonanța de recunoaștere și atașare a corpurilor delicte la cauza penală din

26 martie 2013 (f.d. 56-59, vol. II).

Mai mult, instanța de apel a menționat că în ședința de judecată de prima

instanță au fost audiați și martorii apărării, declarațiile cărora au fost cercetare și în

ședința de judecată a instanței de apel, cum ar fi:

- declarațiile martorilor Preida Piotr, Preida Raisa, Bahrev Domnica, Kim

Galina, Lepădatu Rodica, Șarban Veaceslav.

În acest sens, instanța de apel a indicat că prima instanță a apreciat corect că

declarațiile martorilor apărării nu sunt pertinente la examinarea cauzei penale, iar

martorii menționați l-au caracterizat pe Nenița Aleftim în viața sa cotidiană.

Martorul Kim Galina a văzut doar momentul reținerii fără a cunoaște motivele

acesteia. Astfel, declarațiile martorilor sunt generale și nu au relevanță la speța

examinată.

14

Totodată, s-a reținut că prima instanță întemeiat a conchis că probatoriul

apărării, adică declarațiile martorilor nu pot fi considerate ca elemente de fapt care

servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea

făptuitorilor, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări

importante pentru justa soluționare a cauzei. De asemenea ele nu au prezentat careva

circumstanțe ce ar dezvinovăți inculpații sau combate probatoriul părții acuzării, sau

răsturna versiunea confirmată.

Instanța de apel examinând cauza prin prisma argumentelor apelurilor, a

considerat că în speța dată, de către prima instanță au fost examinate minuțios toate

probele și argumentele părților, cu respectarea principiului contradictorialității,

egalității armelor în procesul penal, dreptul la un proces echitabil și la apărare, etc.

Subsidiar, instanța de apel a specificat că obiectul material al infracțiunii îl

constituie lichidul 52 ml, lichidul de culoare cafenie cu volumul total de 112 ml ( 43

ml+69 ml) conținut în cele 2 flacoane, ridicate la data de 26 februarie 2013, în baza

măsurilor speciale de investigație (achiziție de control autorizată de către Procurorul

Procuraturii mun. Chișinău - Vinițchi Pavel) în automobilul de model „VW Jetta”

cu n/î XXXXXX, care reprezintă soluție de extract din mac, conform rapoartelor de

expertiză.

Mai mult, s-a precizat că fiind infracțiune formală, infracțiunea specificată la

art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, s-a consumat din momentul realizării:

producerii, preparării, extragerii, prelucrării, transformării, procurării, păstrării,

expedierii, transportării, distribuirii și înstrăinării ilegale a substanțelor narcotice.

De asemenea, instanța de apel a conchis că latura subiectivă a infracțiunii

incriminate se caracterizează prin intenție directă, prezentă la caz la inculpații Mișcoi

Roman, Mișcoi Zinaida, Nenița Aleftim, Duminică Rodica, care au conștientizat

caracterul prejudiciabil și ilegal al acțiunilor sale, însă conștient au comis

infracțiunea.

La fel, s-a reținut că infracțiunea a fost comisă în scop de înstrăinare a

substanțelor narcotice. Despre acest fapt mărturisește circumstanța cantității

deosebit de mari a substanțelor narcotice și psihotrope depistate și ridicate la 25

februarie 2013 și la data de 26 februarie 2013, în baza măsurilor speciale de

investigație (achiziție de control autorizată) a flaconului prezentat la examinare, și

în automobilul de model „VW Jetta” cu n/î XXXXXX, reprezintă soluție de extract

din mac.

În speța examinată cert s-a dovedit faptul că, în acțiunile lui Mișcoi Roman,

Mișcoi Zinaida, Nenița Aleftim, Duminică Rodica, se conțin toate elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a stabilit că din materialele cauzei, este cert faptul

că Mișcoi Roman, Mișcoi Zinaida, Nenița Aleftim, Duminică Rodica constituiau

15

grup criminal organizat în realizarea unei scheme de circulație a substanțelor

narcotice cu scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari, fapt confirmat prin

declarațiile martorilor audiați în ședința de judecată Draguțan Victor, Harchevici

Serghei, Savca Alexandru, Cîșlari Timur în coraborare cu rapoartele de expertiză nr.

812 din 25 februarie 2013 și nr. 450 din 21 martie 2013.

La același capitol, instanța de apel a notat că prima instanță de asemenea a

statuat în mod justificat precum că coparticiparea tuturor inculpaților la comiterea

infracțiunii - „grup criminal organizat” a fost probată pe deplin, deoarece este

dovedit faptul că, având legături strânse între ei, precum și cu alte persoane

nestabilite de OUP, ce țineau de producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea,

transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și

înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice pe teritoriul RM, conform schemei

infracționale și reflectată în probatoriul administrat, ce atestă acțiunile în ansamblu

și în parte ale inculpaților la comiterea infracțiunii, în cadrul grupului criminal

organizat, cu împărțirea între ei a rolurilor, și anume fiind relevant inclusiv din

depozițiile martorului Harchevici Serghei ce se află în coroborare cu celelalte probe

cercetate și examinate în cadrul examinării cauzei. În acest sens, instanța de apel a

constatat că este demonstrată comiterea infracțiunii de către inculpați în cadrul

structurii de grup criminal organizat, fiind demonstrat indubitabil că, Mișcoi

Zinaida, Mișcoi Roman, Nenița Aleftim, Duminică Rodica reprezintă o reuniune

stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite infracțiunea,

fiecare având rolul său bine determinat, precum Nenița Aleftim, care supraveghea

desfășurarea activității, a întâlnirilor, iar ceilalți activ înstrăinau substanțele

narcotice, în proporții deosebit de mari, etc.

Astfel, s-a conchis că acțiunile lui Mișcoi Roman, Mișcoi Zinaida, Nenița

Aleftim, Duminică Rodica s-au manifestat ca, fiind determinate cu intenție directă,

îndreptată spre circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, prin

producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea,

păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor

narcotice, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice

a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal

organizat.

În continuare, instanța de apel a respins argumentele invocate în cererile de

apel precum că, a fost o provocare la comiterea infracțiunii - indicând că,

investigatorul sub acoperire, efectuând achizițiile de control, doar a confirmat

informația parvenită despre unele persoane care se ocupă cu comercializarea opiului

acetilat, fapt de la care a pornit investigația, prin infiltrarea agentului sub acoperire,

observând și stabilind acțiunile concrete ale inculpaților, or din probele administrate

s-a concluziont că, în cazul în care se abstractizează intervenirea investigatorului sub

16

acoperire, adică se exclude, existența infracțiunilor în sarcina inculpaților este

dovedită indubitabil, or instanța de apel a indicat că potrivit interceptărilor

convorbirilor telefonice autorizate prin încheierea din 28 ianuarie 2013 (f.d. 22, vol.

I), se dovedește dincolo de orice îndoială rezonabilă că, Rodica este complice în

activitatea de trafic ilicit de droguri.

În același context, s-a precizat de instanța de apel că inculpata Duminică

Rodica, până al cunoaște pe investigatorul sub acoperire, Harchevici Serghei în

timpul cât 1-a cunoscut, desfășura o activitate, împreună cu Nenița Aleftim, în cadrul

unui grup criminal bine organizat, compus din soții Mișcoi Zinaida și Mișcoi

Roman, și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, care produceau,

preparau, extrăgeau, prelucrau, transformau, procurau, păstrau, expediau,

transportau, distribuiau și înstrăinau ilegal substanțe narcotice, în proporții deosebit

de mari.

Totodată, s-a stabilit că activitatea investigatorului sub acoperire în speța

examinată, nu poate fi calificată drept instigare la comiterea infracțiunii incriminate

inculpaților, deoarece probatoriul dovedește indubitabil faptul că, acesta prin acțiuni

procesuale, autorizate de organele statului, în cadrul unui proces penal a contribuit

la descoperirea grupului, rolul fiecărui membru, și supunerea acestora răspunderii și

pedepsei penale pentru faptele comise. În altă ordine de idei instanța de apel precum

și cea de fond obiectiv au constatat că (Harchevici Serghei) prin anumite surse

cunoscute doar de el, a luat legătura cu Duminică Rodica, de la care a procurat

substațe narcotice, opiu acetilat, stabilind cu aceasta o relație de „amiciție”, în

contextul căreia a aflat procedura de intrare a acesteia în posesia Substanțelor

respective, or le aducea personal din nordul țării, iar aplicarea măsurilor operative

de investigații, urmărirea fizică, a și făcut posibil reținerea grupului în flagrant.

Instanța de apel a respins ca fiind nejustificate argumentele apelanților precum

că, hotărârea de condamnare nu se poate întemeia, în măsură determinantă, pe

declarațiile martorilor protejați sau pe probele obținute în urma efectuării măsurilor

speciale de investigații, deoarece concluziile nu se bazează pe declarațiile martorului

protejat, cei trei ofițeri de investigație fiind audiați în strictă conformitate cu

prevederile art. 90 Cod de procedură penală, deoarece declarațiile martorilor se

confirmă și coroborează integral atât cu probele obținute în urma efectuării măsurilor

speciale de investigații, precum și cu celelalte acte procesuale efectuate în cadrul

procesului penal care nu constituie măsuri speciale de investigație (percheziții,

rapoarte de expertiză, corpuri delicte).

În același sens, instanța de apel a respins argumentele invocate în apelurile

declarate, precum că, permisiunea pentru operațiunea de interceptare a convorbirilor

telefonice s-a bazat doar pe enumerarea persoanelor printre care era Duminică

Rodica și cu care nu are nici o legătură și acordul la efectuarea operațiunilor de

17

investigație față de ea nu putea fi emis, deoarece potrivit art. 1321 alin. (2) Cod de

procedură penală: Măsurile speciale de investigații se dispun și se efectuează dacă

sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: 1) pe altă cale este imposibilă

realizarea scopului procesului penal și/sau poate fi prejudiciată considerabil

activitatea de administrare a probelor; 2) există o bănuială rezonabilă cu privire la

pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de

grave, cu excepțiile stabilite de lege; 3) acțiunea este necesară și proporțională cu

restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Astfel, de către

organul de urmărire penală a fost stabilit precum că Rodica, cetățeancă de origine

romă este un eventual complice în traficul ilicit de droguri, iar acțiunea de

interceptare a fost necesară în vederea descoperirii persoanelor implicate în schema

infracțională. Astfel, încheierea judecătorului de instrucție din 28 ianuarie 2013 a

fost emisă conform prevederilor legale. Conform încheierii din 28 februarie 2013

(f.d. 109-110, vol. I) efectuarea măsurii speciale de investigație, interceptarea și

înregistrarea comunicărilor între Rodica și Harchevici Serghei de către organul de

urmărire penală au fost respectate prevederile Codului de procedură penală.

La fel, instanța de apel a respins alegațiile precum că, în filmarea video si

anume percheziția mijlocului de transport, care a fost interpretată de instanța de

judecată ca probă veridică că, anume Mișcoi Zinaida și Mișcoi Roman au vândut lui

Duminică Rodica opium acetilat, nu se vede presupusa transmitere a opiumului

acetilat de către Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida lui Duminică Rodica, în această

filmare se vede clar că, la momentul când au ieșit din automobil Mișcoi Roman și

Mișcoi Zinaida pe banchetele automobilului nu se afla nimic, nici sticluțe și nici

bani, deoarece potrivit procesului verbal de percheziție din 26 februarie 2013 (f.d.

217-218) în care este indicat că, în timpul stopării automobilului Mișcoi Roman,

Mișcoi Zinaida și Duminică Rodica înfaptuiau tranzacția de numărare a sumelor

bănești și verificau cantitatea de droguri aflate în două sticluțe. Mișcoi Roman a

confirmat că, banii au fost aduși de către Duminică Rodica în schimbul substanței

lichide aflate în sticluțele depistate în mașină.

În același context, s-a notat că potrivit stenogramelor convorbirilor telefonice

dintre investigatorul sub acoperire Harchevici Serghei și Duminică Rodica, este

evident că, se cunosc de o perioadă mai îndelungată, or până la atribuirea acestuia

calitatea procesuală de investigator sub acoperire, deoarece acesta pretinde că, a

încercat produsele înstrăinate de aceasta „opiumul acetilat”, iar în una din discuții a

solicitat pentru așa preț, un produs mai calitativ (f.d. 102, vol. I). Mai mult, s-a

menționat că la 19 februarie 2013, investigatorul sub acoperire Harchevici Serghei

a efectuat o achiziție de control a 52 ml de opiu acetilat de la Duminică Rodica, iar

toate acțiunile de urmărire penală și investigație s-au efectuat în conformitate cu

legea fiind autorizate conform legii, iar alegațiile părții apărăriii sunt combătute, ad

18

integrum, prin probatoriul prezentat de acuzator, și examinat în prima instanță și de

apel.

Subsidiar, s-a specificat că în instanța de apel, la cererea inculpaților Duminică

Rodica, Mișcoi Zinaida, Mișcoi Roman s-a verificat versiunea acestora de aplicare

din partea colaboratorilor de poliție în momentul reținerii, și după a forței fizice și

psihice în privința acestora, care nu s-a confirmat. Astfel, vizionând înregistrarea

video-audio efectuată în timpul reținerii inculpaților la 26 februarie 2013, în or.

Soroca, instanța de apel a atestat că este evident că, ei nu prezintă careva urme de

agresiune fizică, iar după efectuarea percheziției în automobil, acestea erau liberi, s-

au deplasat pe teritoriul pieții, unde femeile Mișcoi Zinaida și Duminică Rodica, au

intrat într-o încăpere pentru efectuarea percheziției corporale, etc.

Mai mult, s-a notat că prin ordonanța procurorului din 24 martie 2017,

versiunea enunțată a fost verificată, în cadrul unui proces, concluzionând de a nu

începe urmărirea penală pe cazul dat, deoarece lipsesc elementele căreiva infracțiuni,

(f.d. 72-73, vol. X).

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpaților Mișcoi Roman, Mișcoi Zinaida,

Nenița Aleftim, Duminică Rodica instanța de apel a considerat că prima instanță a

ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei stipulate la art. 75 Cod

penal, anume: limitele speciale ale pedepsei prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. lit. b)

și d) Cod penal, gravitatea infracțiunii săvârșite, care se califică conform art. 16 Cod

penal, ca infracțiune deosebit de gravă, de motivul acestora, ce constituie motiv

material dar și de satisfacere a unor necesități ce constituie vicii interzise de lege, de

persoanele celor vinovați, de circumstanțele cauzei, în care reflectă acțiunile și

rolurile fiecăruia dintre mebrii grupului, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării inculpaților, precum și de condițiile de viață ale familiilor

acestora.

Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a aplicat o pedeapsă

echitabilă inculpaților, neexistând careva temeiuri de casare a sentinței.

4.1. Avocatul Maliga Lilian cu inculpații Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida,

fără a indica nici un temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpaților Mișcoi Roman și Mișcoi

Zinaida de sub învinuirea imputată, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de

inculpați.

În argumentarea recursului, recurentul invocă aceleași motive ca în cererea de

apel descrise la pct. 2.1. a prezentei decizii, și anume că:

- instanța de judecată a apreciat greșit probele, administrate în cadrul urmăririi

penale și a cercetării judecătorești, nu a luat în considerare că vinovția lui Mișcoi

19

Roman și Mișcoi Zinaida nu a fost dovedită și că în acțiunile lor lipsesc elementele

constituive a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal;

- instanța de judecată a pus la baza sentinței de condamnare a lui Mișcoi

Roman și Mișcoi Zinaida înregistrarea video și anume percheziția mijlocului de

transport, care a fost interpretată de instanța de judecată ca probă veridică că, anume

Mișcoi Zinaida și Mișcoi Roman au vândut lui Duminică Rodica opium acetilat. În

această înregistrare nu se vede presupusa transmitere a opiumului acetilat de către

Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida lui Duminică Rodica, în această filmare se vede

clar că, la momentul când au ieșit din automobil Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida

pe banchetele automobilului nu se afla nimic, nici sticluțe și nici bani. Această

înregistrare video adeverește pe deplin declarațiile lui Mișcoi Roman și Mișcoi

Zinaida că, nu au nici o atribuție la comercializarea substanțelor interzise de lege,

iar rapoartele de expertiză adeveresc faptul că, lichidul ridicat de la Harchevici

Serghei constituie opium acetilat;

- ce ține de declarațiile lui Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida, precum că, ei își

recunosc vina, ce au fost puse la baza sentinței de condamnare, nu au nici un suport

juridic din motivul că, nu coroborează cu alte probe prezentate de către acuzator în

instanța de judecată. La momentul când ultimii au făcut declarațiile prin care și-au

recunoscut vina au fost încălcate prevederile art. 264 alin. (1) Cod de procedură

penală;

- învinuirea adusă lui Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida este abuzivă

neîntemeiată și bazată doar pe presupuneri, ceea ce se confirmă și prin declarațiile

martorilor acuzării;

- nici un martor al acuzării nu a declarat că a văzut ca Mișcoi Roman și Mișcoi

Zinaida să fi vândut opium acetilat, ba mai mult să-1 fi preparat. Martorii acuzării,

care sunt colaboratori de poliție: Savca Alexandru, Cîșlari Timur și Draguțan Victor

au relatat instanței de judecată că, nu cunoșteau că soții Mișcoi Roman și Mișcoi

Zinaida, au vândut opium acetilat lui Duminică Rodica sau Nenița Aleftim și nici nu

au văzut, nici o tranzacție dintre ultimii și nici tranzacția din automobil la data de 26

februarie 2013, ei presupun că Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida comercializau

opium acetilat lui Duminică Rodica. Ceilalți martori niciodată nu i-au văzut pe soții

Mișcoi, pentru prima data văzându-i în instanța de judecată;

- prima instanță a pronunțat o sentință de condamnare, în lipsa constatării,

descrierii și probării acțiunilor concrete ale utlimilor;

- prima instanță a încălcat principiul contradictorialității, ignorând

argumentele invocate de partea apărării;

- prima instanță a ignorat prevederile legale, punând la baza sentinței de

condamnare probe contradictorii, constatând, în mod arbitrar că, ele coroborează

între ele, iar toate contradicțiile le-a tratat în favoarea acuzării, fapt nepermis de lege.

20

4.2. Inculpatul Nenița Aleftim, la 23.06.2017, prin care indică temeiurile de

recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 15), 16) Cod de procedură

penală, și referire la încălcarea art. 2, 6, 8, 14 CEDO, solicită casarea sentinței primei

instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare

în privința sa, sau cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt

complet de judecată:

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de judecată i-a imputat participarea în coautorat la săvârșirea

infracțiunii împreună cu niște persoane pe care el înainte de reținere nu le cunoaștea;

- în privința lui nu se face nici o referire în actele procesuale înainte de

reținerea sa;

- bancnota de 50 lei găsită în camera sa, nu-i aparține, ori în circumstanțele

speței la el urmau să fie găsite sume mai mari de bani;

- instanța de apel nu a luat în considerare că la transmiterea banilor de către

agent în bancnote de 50 lei, trei bancote de 50 lei lipsesc;

- probele administrate în speță nu demonstrează vinovăția sa în comiterea

infracțiunii, iar singurul martor al acuzării Harchevici Sergiu, a indicat că pe inculpat

nu-l cunoaște, nimic nu ia transmis și nimic nu a cumpărat de la acesta;

- inculpații Mișcoi Zinaida și Mișcoi Roman prin declarațiile lor au confirmat

că nu-l cunoșteau pe inculpatul Nenița Aleftim până la momentul reținerii;

- condamnarea în privința sa este ilegală, fapt ce este demonstrat prin

eschivarea și aprecierea greșită de organul de urmărire penală a probelor, precum și

refuzul primei instanțe de a le cerceta;

- în prima instanță, împreună cu Domnică Rodica au declarat că colaboratori

de poliție i-au impus să semneze procesul-verbal de percheziție și celelalte acte

procesuale, corpurile delicte și i-au amenințat cu răfuială fizică;

- prima instanța l-a privat de dreptul la egalitatea armelor în proces la

cercetarea probelor acuzării;

- sentința primei instanțe este întemeiată pe presupunerile părții acuzării;

- în instanța de judecată au fost ignorate solicitările sale privind schimbarea

măsurii preventive;

- declarațiile martorilor polițiști sunt contradictorii și nu demonstrează

vinovăția sa la comiterea infracțiunii imputate;

- la baza sentinței de condamnare nu puteau fi puse acte procesuale obținute

cu încălcarea art. 16, 94 Cod de procedură penală, art. 118 din Constituție și art. 6

pct. 3 din CEDO, dreptul la traducător a participantului la proces, cum ar fi actele

procesuale întocmite la urmărirea penală, cu participarea agentului care în ședința

instanței de judecată a fost asistat de traducător și a dat declarații în limba rusă;

21

- atât prima instanță cât și instanța de apel au interepretat toate dubiile în

favoarea acuzării;

- instanța de judecată nu a apreciat corect circumstanțele cauzei și probele

prezentate de partea acuzării, nu s-a expus asupra motivelor invocate în prima

instanță și în cererea de apel;

- prin admiterea probelor administrate cu încălcări a normelor procesual

penale și a drepturilor și libertăților la proces, i-a fost încălcat dreptul la un proces

echitabil, inclusiv în instanța de apel, precum și a fost ignorată jurisprudența CtEDO

cu referire la dreptul la un proces echitabil și admisibilitatea probelor;

- au fost admise încălcări a drepturilor și libertăților persoanei, în privința

cărora CtEDO a constatat încălcarea art. 6 § 1 CEDO, ce au putut fi reparate de

instanța de apel, care însă le-a ignorat;

- în ședința de judecată, apărătorului nu i s-a permis să se expună în privința

actelor procesuale ce confirmă versiunea inculpatului, fiind astfel încălcat art. 6 § 3

lit. c) CEDO;

- a fost încălcat art. 13 CEDO, prin faptul administrarea probelor cu încălcărea

dreptului și libertăților sale, precum și refuzul în cercetarea acestora;

- instanța de apel a ignorat dispozițiile art. 94 alin. (1) pct. 11, 136 Cod de

procedură penală, precum și constatările CtEDO în cauzele Vanyan vs. Rusia,

Khudobin vs. Rusia, Teixeiro de Castro vs Portugalia, Pareniuk vs Moldova, decizia

Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție nr. 1rh-1/2015 din 07 aprilie 2015, în

spețe similare privind provocarea;

- instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor invocate în apărare, precum

și în privința probelor prezentate de apărare, precum sunt harta topografică a or.

Soroca, solicitarea avocatului la MOLDAC, și răspunsul de la aceasta, care indică

că laboratoarele de expertiză a MAI nu sunt acreditate, respectiv rezultatele obținute

nu corespund standardelor internționale, solicitarea avocatului în Agenția de presă,

Moldpres, precum și răspunsul de la ultima, prin care se indică că singurul

regulament de atestare a experților nr. 394 din 28.12.2004, aprobat de Ministerul

Justiției, până în prezent nu a fost publicat, respectiv conform Constituție Republicii

Moldova, la momentul efectuării cercetărilor chimice, nu era în vigoare;

- instanța de apel nu s-a expus în privința temeiniciei refuzului de a fi cercetate

înregistrările audio-video în lipsa descifrării tipărite a sunetelor de intrare și ieșire a

companiei de telefonie;

- au fost ignorate declarațiile martorilor, care au confirmat că inculpatul

comercializa cu telefoane mobile;

- înregistrările audio conțin multe zgomote și e imposibil de descifrat cine și

ce vorbește;

22

- cauza penală este bazată pe probele obținute cu implicarea agentului sub

acoperire, fără a fi prezente careva probe obținute cu implicarea pasivă a acestuia;

- sentința în prezenta cauza este întemeiată pe probele obținute în urma

acțiunilor de urmărire penală, la cercetarea cărora nu a avut acces, ce a dus la

încălcarea dreptului la un proces echitabil.

4.3. Inculpata Duminică Rodică, la 23.06.2017, care indică temeiurile de

recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 15), 16) Cod de procedură

penală, și încălcarea art. 6 CEDO, și solicită casarea sentinței primei instanțe și a

instanței de apel, cu pronunțarea în privința sa a unei hotărâri de achitare, sau să fie

dispusă rejudecarea cauzei de instanța de apel în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă motive similare cu cele invocate

de inculpatul Nenița Aleftim descrise la pct. 4.2. a prezentei decizii.

4.4. Inculpata Duminică Rodica, la 05.09.2017, prin care fără a indica nici un

temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, se referă la

încălcarea art. 6, 8, 13, 14 CEDO și solicită casarea sentinței primei instanțe și a

deciziei instanței de apel, precum și a încheierilor adoptate la urmărirea penală și în

prima instanță, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința sa, sau cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată.

În argumentare recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel și-a întemeiat decizia pe aceleași motive ca și prima instanță,

ignorând probele administrate de partea apărării;

- instanța de apel la aprecierea probelor a distorsionat declarațiile inculpaților;

- instanța de apel nu s-a expus la obiecțiile părții apărării privind

admisibilitatea probelor, fiind lipsită astfel de dreptul de a contesta probele

administrate de partea acuzării, prin ce s-a încălcat dreptul la apărare;

- sentința de condamnare în privința ei este întemeiată pe presupuneri și dubii

care nu au fost înlăturate;

- probele administrate nu demonstrează că au fost întrunite elementele

infracțiunii;

- instanțele de judecată eronat au apreciat probele administrate în cauza

penală, iar examinarea cauzei a avut loc cu încălcarea dreptului la proces echitabil;

- sentința de condamnare este întemeiată pe un raport de expertiză din altă

cauză penală;

- în speță a fost provocată săvârșirea infracțiunii incriminate;

- măsurile speciale de investigație privind interceptarea comunicărilor au fost

dispuse în momentul când nu era pornit procesul penal, fără a fi justificată pe careva

temeiuri legale;

- nu a avut nici o legătură cu persoanele nominalizate privind dispunerea

măsurilor speciale de investigație;

23

- nu sunt prezente careva probe ce ar demonstra că pregătea săvârșirea

infracțiunii;

- deși partea acuzării a autorizat interceptările audio și video, aceste

interceptări nu sunt prezente la materialele cauzei, prin ce rezultă că a fost încălcat

art. 8 CEDO;

- instanța de judecată urma să excludă probele obținute cu implicarea

agentului sub acoperire;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit.

b), d) Cod penal;

- expertiza a fost efectuată cu încălcarea art. 142, 144, 145, 149 Cod de

procedură penală;

- rapoartele de expertiză nu au putere probatorie, or instituțiile care au efectuat

aceste rapoarte nu au fost acreditate conform prevederilor legale;

- în prezenta cauză nu a fost demonstrată săvârșirea infracțiunii de un grup

criminal organizat, nefiind demonstrat că a existat înțelegere prealabilă între

inculpați privind procurarea sau înstrăinarea substanțelor narcotice și care a fost rolul

fiecărui inculpat;

- instanța de judecată a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile

martorilor contradictorii și divergente a martorilor polițiști și a ignorat declarațiile

celorlalți martori;

- de către instanțele de judecată a fost ignorat faptul maltratării și amenințării

soților Mișcoi;

- la prezenta cauză penală nu au fost administrate probe care confirma

vinovăția sa în comiterea infracțiunii imputate, la baza sentinței de condamnare fiind

puse probe contradictorii și divergente, obținute cu încălcarea normelor procesual

penale, precum și drepturilor inculpaților;

- în prezenta cauză instanța nu a fost imparțială, fiind încălcat și principiul

egalității armelor în proces;

- în privința sa a fost încălcat art. 14 CEDO, or urmărirea penală în privința sa

a fost pornită în legătură cu originea sa etnică.

4.5. Inculpatul Nenița Aleftim, la 21.03.2018, indică ca temeiuri de recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 15), 16) Cod de procedură penală, invocă

încălcarea art. 6, 13 CEDO și solicită casarea sentinței primei instanțe și a instanței

de apel, precum și a încheierilor adoptate pe parcursul procesului penal, cu

pronunțarea în privința sa a unei hotărâri de achitare, sau să fie dispusă rejudecarea

cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă argumente similare cu cele

descrise la pct. 4.2, precum și cele invocate de inculpata Duminică Rodica descrise

la pct. 4.4 a prezentei decizii, mai menționând că:

24

- la baza sentinței de condamnare nu au fost puse careva probe care i-ar

demonstra vinovăția în comiterea infracțiunii imputate;

- instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor invocate în apel;

- în privința sa au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale garantate

de legislația națională și internațională;

- la baza sentinței de condamnare au fost puse declarațiile martorilor polițiști,

care nu au confirmat declarațiile agentului sub acoperire;

- apărătorului său în instanța de apel nu i s-a permis să-și expună poziția, fiind

întrerupt de instanță;

- de către instanța de apel au fost ingnorate încălcările art. 94 alin. (1) pct. 11),

136 Cod de procedură penală, precum și jurisprudența CtEDO invocată;

- i-a fost încălcat dreptul la apărare, or a avut acces la avocat după 10 ore de

la reținere, iar actele procesuale privind drepturile și obligațiile ce i-au fost înmânate

erau în limba română pe care nu o cunoaște, și pe care nu le-a putut citi având

probleme cu vederea;

- instanța de apel a apreciat greșit probele, care au administrate cu încălcarea

prevederilor Codului de procedură penală și CEDO;

- instanța de apel nu a motivat care a fost legătura sa cu faptele ce i-au fost

incriminate;

- nici prima instanță, nici instanța de apel nu s-au expus în privința legalității

probelor administrate la cauza penală, or acestea au fost obținute doar în urma

măsurilor speciale de investigație, iar inculpații nu au avut acces la ele.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează

pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, motivând că instanța

de apel judecând cauza s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri,

just a constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, corespunzător a încadrat

acțiunile făptuitorilor, iar faptul nerecunoașterii vinovăției și dezacordul cu

calificarea juridică a acțiunilor făptuitorilor, este o modalitate de apărare și nu

constituie temei pentru casarea hotărârilor contestate.

Totodată, indică că din conținutul recursurilor declarate rezultă că acestea sunt

întemeiate pe dezacordul cu aprecierea probelor ce nu este temei de recurs.

Mai mult, notează că instanțele inferioare, în strictă conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de prcocedură penală, au verificat, s-au pronunțat și au

apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor.

Cât privește temeiurile de declarare a recursului prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 15), 16) Cod de procedură penală, a precizat că nu sunt incidente în prezenta

speță.

25

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile,

fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, se reține potrivit recursurilor ordinare declarate că inculpații Nenița

Aleftim și Duminică Rodică invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin.

(1) pct. 6), 8), 12), 15), 16) Cod de procedură penală, sub aspectele că: „instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri; nu au fost

întrunite elementele infracțiunii; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită; instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat

o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi

reparată și în această cauză; norma de drept aplicată în hotărârea atacată

contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea

Supremă de Justiție. ”, precum și încălcarea art. 2, 6, 8, 13, 14 CEDO.

Totodată, Colegiul penal atestă, că deși în recursul declarat de avocatul Maliga

Lilian în numele inculpaților Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida nu se indică concret

pe care temei este declarat recursul, din conținutul acestuia se reflectă argumente

privind lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile inculpaților menționați, motive ce

cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală.

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că alegațiile și temeiurile invocate de recurenți nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, din următoarele considerente.

6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Maliga Lilian în

numele inculpaților Mișcoi Zinaida și Mișcoi Roman;

Analizând textul recursului ordinar declarat, (f.d. 80-89, vol. XII), descris și

la pct. 4.1. a prezentei decizii, Colegiul penal conchide că se invocă aceleași motive

26

din cererea de apel declarată de avocații Maliga Lilian și Vîrlan Octavian în numele

acelorași inculpați (f.d. 102-112, vol. IX), redate și la pct. 2.1. din prezenta decizie,

privind lipsa probelor care ar demonstra că în acțiunile inculpaților Mișcoi Zinaida

și Mișcoi Roman se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4)

lit. b), d) Cod penal și că sentința de condamnare a fost întemeiată doar pe

presupuneri.

Prin urmare, verificând partea descriptivă a deciziei instanței de apel (f.d. 124-

167, vol. X), Colegiul penal stabilește că instanța de apel s-a expus argumentat și

detaliat în privința prezenței elementelor infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4)

lit. b), d) Cod penal, întemeindu-și just soluția de menținere a sentinței de

condamnare în urma verificării și aprecierii prin prisma prevederilor art. 101 alin.

(1) Cod de procedură penală, a unui cumul de probe suficient și administrat legal,

descris și analizat minuțios în decizia instanței de apel, iar instanța de recurs ordinar

nu constată incidență căruiva temei de recurs, ce ar justifica intervenirea în decizia

instanței de apel.

6.2. Cu referire la recursurile ordinare declarate de inculpații Nenița

Aleftim și Duminică Rodica descrise la pct. 4.2, 4.3, 4.4, 4.5;

Colegiul penal atestă că în textul recursurilor declarate, se reflectă temeiul de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, fiind specificat

cazul stipulat în acest temei, că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel”, precum și motivele descrise la pct. 4.2., 4.3., 4.4, 4.5.,

în privința ilegalității acțiunilor procesual penale și măsurilor speciale de

investigație efectuate la faza de urmărire penală, or în ordonanțele de urmărire

penală erau reflectate numele a mai multor persoane care nu au nici o legătură cu

inculpații, pe care ultimii nu-i cunoșteau, existența provocării din partea

colaboratorilor de poliție la comiterea infracțiunii imputate, precum și lipsa unui

cumul de probe administrat legal ce ar confirma vinovăția inculpaților în comiterea

infracțiunii imputate, maltratarea inculpaților de către colabortorii de poliție,

relatate în susținerea temeiului de recurs invocat, în privința cărora instanța de recurs

stabilește că în urma cercetării materialelor cauzei nu-și găsesc confirmarea

reprezetând doar opinia subiectivă a recurenților, dat fiind faptul că, instanța de apel,

la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8),

419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată, și motivarea acesteia (f.d.

124-167, vol. XII) s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra tuturor acestor motive

relevante invocate în apelurile declarate de către avocatul Nenița Svetlana în numele

inculpaților Nenița Aleftim și Duminică Rodică, precum și de către ultimii,

întemeindu-și just soluția de menținere a sentinței de condamnare în baza probelor

verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, iar decizia

instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, motivarea soluției

27

fiind în corespundere cu dispozitivul deciziei, fără a fi admisă vreo eroare gravă de

fapt ce ar afecta legalitatea deciziei instanței de apel.

Totodată, instanța de recurs ordinar în virtutea corectitudinii motivării

instanței de apel, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine

în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Mai mult, ce ține de argumentele recurenților precum că le-au fost încălcate

drepturile garantate de CEDO, prevăzute de art. 2 – dreptul la viață, art. 6 – dreptul

la un proces echitabil prin îngrădirea dreptului de a face cunoștință cu probele din

cauza penală și existența provocării din partea agenților statului, prezumția

nevinovăței, art. 8 – dreptul la viața privată și secretul corespondenței prin

autorizarea neîntemeiată a dispunerii măsurilor speciale de investigație în privința

lor, art. 13 – dreptul la un recurs efectiv că nu au avut posibilitatea de a contesta

acțiunile organului de urmărire penală, art. 14 – interzicerea discriminării, deoarece

cauza penală în privința lor a fost pornită în legătură cu originea lor etnică, Colegiul

penal conchide că sunt invocate declarativ, fără a-și găsi confirmarea în prezenta

speță, or din materialele cauzei rezultă cu certitudine că acțiunile întreprinse de

organul de urmărire penală au fost efectuate cu respectarea normelor procesual

penale, cu verificarea legalității măsurilor speciale de investigație de către

judecătorul de instrucție, cu asigurarea asistenței de către avocați a inculpaților, fără

a fi indetificate careva circumstanțe care ar confirma încălcărea acestor drepturi

indicate de recurenți.

Totodată, cu referire la alegațiile recurenților precum că le-a fost încălcat

dreptul la egalitatea armelor, fiindu-le refuzată cercetarea probelor solicitate și

dispunerea expertizelor grafoscopice și tehnice în prima instanță, precum și că

instanța a fost imparțială la examinarea cauzei, Colegiul penal constată că prima

instanță prin încheierea din 20.03.2014 (f.d. 209-210, vol. IV), și-a expus argumentat

soluția privind respingerea cererii de efectuare a acestor expertize, menționând în

privința expertizei grafoscopice că este irelevantă pentru speță, iar cea tehnică că a

fost invocată prematur, totodată fiind admise cererile de audiere a martorilor depuse

de avocatul Nenița Svetlana în numele inculpaților (f.d. 63, 227, vol. IV), iar pe

parcursul procesului penal inculpații Nenița Aleftim și Duminică Rodica împreună

cu avocatul lor Nenița Svetlana, au avut acces la cercetarea probelor examinate în

prima instanță, inclusiv și la audierea martorilor pe caz, având posibilitatea de a-și

28

expune poziția, după cum rezultă din procesul-verbal al ședinței de judecată din

prima instanță și din instanța de apel, cu respectarea principiului contradictorialitățiii

și egalității armelor, or instanțele au admis și au respins corect cererile părții apărării

sau acuzării în dependență de temeinicia lor.

De asemenea, ce ține de alegația recurentului Nenița Aleftim, precum că „i-a

fost încălcat dreptul la apărare, or a avut acces la avocat după 10 ore de la reținere,

iar actele procesuale privind drepturile și obligațiile ce i-au fost înmânate erau în

limba română pe care nu o cunoaște, și pe care nu le-a putut citi având probleme

cu vederea”, Colegiul penal conchide că este neîntemeiată, or conform procesului-

verbal de reținere din 27 februarie 2013 și procesul-verbal de aducere la cunoștință

și de explicare a persoanei reținute a drepturilor și obligațiilor bănuitului, inculpatul

Nenița Aleftim a fost asistat de apărător și translator în acceași perioadă de timp

cuprinsă între ora 00:30-00:40, potrivit semnăturilor acestor participanți pe aceste

acte procesuale (f.d. 178-179, 181-182, vol. I).

Mai mult, Colegiul penal atestă că din analiza textului recursurilor declarate

de recurenți, prin restul criticilor descrise în pct. 4.2, 4.3, 4.4, 4.5 a prezentei decizii,

aceștia își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor - (declarațiile martorilor

Harchevici Serghei, Draguțan Victor, Savca Alexandru, Cîșlari Timur, procesele-

verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigație și de percheziție,

rapoartelor de expertiză nr. 812, 450, precum și a celorlalte probe în temeiul cărora

instanțele de judecată au conchis asupra vinovăției inculpaților Nenița Aleftim și

Duminică Rodica în comiterea infracțiunii imputatede către instanțele ierarhic

inferioare, impunându-și propria apreciere și interpretare subiectivă a probelor

administrate în prezenta cauză penală, iar Colegiul penal în privința acestor alegații,

notează că nu pot fi acceptate din considerentul că acestea nu cad sub incidența

temeiurilor de recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs

ordinar nu poate da o nouă apreciere probelor administrate în speță, ce este de

competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs

ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței

erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei.

La fel, cât privește la argumentele recurenților, precum că concluziile

rapoartelor de expertiză nr. 812 și 540 nu pot fi puse la baza unei sentințe de

condamnare, or laboroatoarele care le-au efectuat nu au fost acreditate conform

prevederilor legii, Colegiul penal atestă că nu pot fi acceptate, or aceste rapoarte de

expertiză (f.d. 81, 129-130, vol. I) au fost efectuate de către experți din cadrul

Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare din cadrul Ministerului

Afacerilor de Interne al Republicii Moldova, în conformitate cu art. 142-151 Cod de

29

procedură penală și Legea Nr. 68 din 14.04.2016 cu privire la expertiza judiciară și

statutul expertului judiciar, iar instanța de recurs ordinar nu identifică nici un temei

de a pune la dubiu veridicitatea și legalitatea acestor rapoarte de expertiză.

Totodată, ce ține de temeiul de recurs menționat de recurenți, stipulat în art.

427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul că „nu au fost întrunite

elementele infracțiunii”, precum și criticile redate în susținerea acestui temei descris

la pct. 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, Colegiul penal atestă că nu pot fi admise, or se reține din

analiza sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, că ambele instanțe au

constatat just în temeiul probelor administrate la urmărirea penală, cercetate de

prima instanță, și verificate de instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod

de procedură penală, că în acțiunile inculpaților Nenița Aleftim și Duminică Rodica

sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute anume de art. 2171 alin. (4) lit. b), d)

Cod penal, concluzionând corect că în speță a fost demonstrată vinovăția acestora în

comiterea infracțiunii incriminate, expunându-se simultan asupra argumentelor și

chestiunilor esențiale invocate de partea apărării în acest aspect.

Cât privește temeiul de recurs, specificat de recurenți, prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, în sensul că „faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită”, Colegiul penal analizând textul recursurilor declarate,

conchide că este invocat declarativ, fără a fi menționate careva argumente în

susținerea acestui temei de recurs, iar instanța de recurs ordinar verificând

materialele cauzei penale nu identifică nici o circumstanță ce ar justifica incidența

acestui temei de recurs în prezenta speță.

Cu referire la temeiurile de recurs, invocate de recurenți prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 15), 16) Cod de procedură penală, ce stipulează că: „instanța de

judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel

național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această

cauză, norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de

aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție”,

indicând în acest context hotărârile CtEDO în cauzele Vanyan vs. Rusia, Khudobin

vs. Rusia, Teixeiro de Castro vs Portugalia, Sandu vs Moldova, Pareniuk vs

Moldova, decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție nr. 1rh-1/2015 din

07 aprilie 2015, Colegiul penal stabilește că cauzele invocate nu sunt similare cu

circumstanțele prezente în speța deferită judecății, nefiind relevante pentru prezenta

speță, or instanța de apel just a constatat că acțiunile agentului sub acoperire nu au

avut caracter de instigare a inculpaților în comiterea infracțiunii, deoarece inculpații

până al cunoaște, defășurau activitate în cadrul unui grup criminal organizat, în

vederea producerii, prepărării, extragerii, prelucrării, transformării, procurării,

păstrării, expedierii, transportării, distribuirii și înstrăinării ilegale a substanțelor

narcotice în proporții deosebit de mari, iar probele dobândite cu implicarea acestui

30

agent sub acoperire au fost dobândite într-o manieră pasivă, ce determină lipsa

provocării la comiterea infracțiunii în prezenta speță, motivare din decizia atacată

(f.d. 162-163, vol. X), ce se acceptă și se însușește de instanța de recurs ordinar.

invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Maliga

Lilian cu inculpații Mișcoi Roman și Mișcoi Zinaida, de către inculpatul Nenița

Aleftim și de către inculpata Duminică Rodica, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, în cauza penală privindu-i pe Mișcoi

Roman Xxxx, Mișcoi Zinaida Xxxxx, Duminică Rodica Xxxxx, Nenița Aleftim

Xxxxx ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 06 iulie 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

31