1ra-710/2018 — art. 42 alin. 2, 3, 46, 248 alin. 5 lit. b, d Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 42 alin. 2, 3, 46, 248 alin. 5 lit. b, d Cod penal
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-710/2018 — art. 42 alin. 2, 3, 46, 248 alin. 5 lit. b, d Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-710/2018
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
19 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Țurcan Anatolie, Boico
Victor
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, prin care
solicită casarea parțială a sentinței Judecătoriei Edineț (sediul Central) din 03
octombrie 2017 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20
decembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe
Caraiman Roman Xxxxx, născut la xxxxx, originar
din r-nul xxxx, s. xxxxx și domiciliat în or. xxxx, str.
xxxxx, ap. x.
Schițco Ruslan Xxxxxx, născut la xxxxx, originar
din r-nul xxxx, s. xxx, domiciliat în or. xxxstr. xxxx,
ap. xx.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
29.08.2017 – 03.10.2017 (prima instanță);
25.10.2017 – 20.12.2017 (instanța de apel);
28.02.2018 – 19.06.2018 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor
din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Edineț, /sediul Central/ din 03 octombrie 2017,
cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de
procedură penală, Caraiman Roman a fost recunoscut vinovat de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, fiindu-
i stabilită pedeapsa de 4 ani închisoare.
În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea
condiționată a executării pedepsei cu închisoarea stabilite lui Caraiman Roman, pe
o perioadă de probațiune de 4 ani.
Prin aceeași sentință, Schițco Ruslan a fost recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal,
fiindu-i stabilită pedeapsa de 4 ani închisoare.
1
În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea
condiționată a executării pedepsei cu închisoarea stabilită lui Shițco Ruslan, pe o
perioadă de probațiune de 4 ani.
De asemenea, s-a dispus încasarea din contul lui Caraiman Roman și Schițco
Ruslan, în mod solidar în beneficiul statului, cheltuielile judiciare în sumă de 5040
lei.
Prima instanță s-a expus și în privința soartei corpurilor delicte.
1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că în perioada de
timp, iarna anului 2017-luna iulie 2017, Schițco Ruslan și Caraiman Roman, o
persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă și împreună cu altă persoană
în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, urmărind scopul de profit, au
constituit un grup criminal organizat, adică a unei reuniuni stabile de persoane care
s-au organizat în prealabil în vederea trecerii prin contrabandă a cantității de 45 kg
de substanță otrăvitoare - Mercur, având un plan bine determinat de activitate
infracțională, caracterizat printr-un înalt grad de coordonare între membrii săi, cu
caracter retras și nivel de izolare în societate, cu regulile sale de comunicare,
disciplină, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, unde Schițco
Ruslan, având rolul de identificare a cumpărătorului și realizarea a substanțelor
otrăvitoare - Mercur peste hotarele Republicii Moldova, persoană în privința căreia
cauza penală este disjunsă și se află la etapa de judecare, având rolul de identificare
a sursei de obținere, adică a vânzătorului substanței otrăvitoare - Mercur și de a-1
face cunoscut, Schițco Ruslan și Caraiman Roman, având rolul de distribuire a
substanței otrăvitoare - Mercur către membrii grupului criminal, iar persoana în
privința căreia cauza penală a fost disjunsă, având rolul de curier, adică de trecere
prin contrabandă peste frontiera de stat a Republicii Moldova cu Ucraina, a
substanței otrăvitoare - Mercur în proporții deosebit de mari și de realizarea acesteia.
Astfel, în una din zile, în anotimpul de iarnă a anului 2017, persoana în
privința căreia cauza este disjunsă și se află la etapa de judecare, aflându-se într-un
bar din regiunea gării auto din or. Ocnița, acționând potrivit rolurilor stabilite,
urmărind realizarea unui scop infracțional unic, comunicându-i lui Schițco Ruslan,
că este o cantitate impunătoare de mercur și este posibilitatea de a câștiga bani ușor,
i-a solicitat să identifice cumpărători de peste hotarele Republicii Moldova, a acestei
substanțe otrăvitoare pe care o comercializa la prețul de 12000 dolari SUA, pentru
un kilogram, iar venitul obținut ilegal să-1 împartă între membrii grupului criminal.
Ulterior, prin intermediul persoanei în privința căreia cauza penală este
disjunsă și se află la etapa de judecare, Schițco Ruslan a primit de la Caraiman
Roman o cantitate impunătoare de mercur, pentru a-l trece prin contrabandă și a-l
realiza peste hotarele Republicii Moldova.
Astfel, Schițco Ruslan împreună cu o persoană în privința căreia cauza penală
a fost disjunsă, întreprinzând acțiuni de identificare a cumpărătorilor substanței
2
otrăvitoare - Mercur, au stabilit relații cu persoane cu numele Oleg și Maxim din
Ucraina, care nu au fost identificate de organul de urmărire penală, cu care au avut
înțelegere de realizare a mercurului.
În continuare, persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă,
împreună cu Schițco Ruslan, acționând potrivit rolurilor stabilite, urmărind
realizarea unui scop infracțional unic, primind de la Caraiman Roman prin
intermediul unei persoane în privința căreia cauza penală este disjunsă și se află la
etapa de judecare, o cantitate nestabilită de substanță otrăvitoare - Mercur, l-au
ascuns asupra lor și intenționând să-l comercializeze la data de 28.06.2017, au
traversat punctul local de trecere a frontierei de stat „Clocușna-Sokireanîi”,
deplasându-se în Ucraina, trecând astfel prin contrabandă peste frontiera vamală a
Republicii Moldova, substanță otrăvitoare, tăinuind-o de controlul vamal prin
ascundere în locuri special pregătite.
Totodată, Schițco Ruslan, întreprinzând în continuare acțiuni de identificare a
cumpărătorilor substanței otrăvitoare - Mercur, din discuțiile avute cu persoana cu
nume Oleg din Ucraina, care nu a fost identificată de organul de urmărire penală,
referitor dacă cunoaște și alte persoane care doresc să procure mercur, a identificat
un alt potențial cumpărător al mercurului, căruia în perioada lunii iunie 2017 în or.
Ocnița, i-a transmis în două rânduri, două probe de mercur pentru aprecierea calității
și ulterior comercializarea peste hotarele Republicii Moldova.
Astfel, la data de 10.07.2017, Schițco Ruslan, acționând potrivit rolurilor
stabilite, urmărind realizarea unui scop infracțional unic, aflându-se în or. Ocnița, i-
a transmis unei persoane în privința căreia cauza penală a fost disjunsă o cantitate de
aproximativ 500-600 grame de substanță otrăvitoare - Mercur, care la rândul său și-
a asumat obligația de a o transmite peste frontiera vamală a Republicii Moldova,
prin tăinuirea de controlul vamal.
În continuare, la data de 10.07.2017, aproximativ la ora 12:00, persoana în
privința căreia cauza penală a fost disjunsă, primind de la Schițco Ruslan cantitatea
de aproximativ de 500-600 grame substanță otrăvitoare - Mercur, care se afla într-o
sticlă de culoare cafenie, a ascuns-o într-un pachet de polietilenă de culoare neagră,
în secțiunea roții de rezervă a portbagajului automobilului de model Opel Astra, cu
numărul de înmatriculare xxxxxx, cu care s-a deplasat la punctul local de trecere a
frontierei de stat „Clocușna-Sokireanîi”, situat în s. Clocușna, r-nul Ocnița,
traversând astfel frontiera vamală a Republicii Moldova cu Ucraina. Astfel, după
trecerea frontierei vamale a Republicii Moldova, persoana în privința căreia cauza
penală a fost disjunsă a fost reținută în flagrant de către colaboratorii organelor de
drept, iar în cadrul pecheziției automobilului menționat a fost depistată și ridicată
cantitatea de aproximativ 500-600 grame de substanță otrăvitoare - Mercur, care se
afla într-o sticlă de culoare cafenie, ascunsă în loc special pregătită, într-un pachet
3
din polietelenă de culoare neagră, în secțiunea roții de rezervă din portbagajul
automobilului de model „Opel Astra”, cu numerele de înmatriculare xxxxxx.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procurorul în
Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, oficiul
„Nord”, Gratii Tudor, care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea stabilirii
pedepsei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care lui Caraiman Roman și Schițco Ruslan să le fie
stabilite pedepse sub formă de 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis.
În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:
- instanța de judecată nu a ținut cont de personalitatea inculpaților și
circumstanțele în care au comis infracțiunea. Nefiind întemeiate concluziile instanței
de judecată cu privire la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal;
- prima instanță urma să țină cont de obiectul material al infracțiunii, care
reprezintă substanță otrăvitoare - Mercur, care este periculoasă pentru populație și
mediul înconjurător. Probele administrate în cadrul urmăririi penale indică direct
asupra faptului că Schițco Ruslan și Caraiman Roman au contribuit în calitate de
organizatori la săvârșirea infracțiunii, reunindu-se cu complicii săi și organizându-
se în prealabil pentru a comite infracțiunea. Astfel, inculpații având un rol
determinant în comiterea infracțiunii. Pe cale de consecință, în speță, sunt întrunite
toate condițiile și premisile legale de a fi aplicate lui Caraiman Roman și Schițco
Ruslan pedepse sub formă de închisoare cu executare. Orice altă soluție, reieșind din
circumstanțele cauzei și personalitatea făptuitorilor, este nemotivată și neechitabilă
ce nu va contribui la corectarea condamnatului, precum și la prevenirea săvârșirii de
noi infracțiunii atât din partea inculpaților cât și din partea altor persoane. Nefiind
respectate prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, care este normă
imperativă a legii.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 decembrie 2017,
a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința fără modificări.
3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că potrivit materialelor
cauzei, atât la faza urmăririi penale, cât și în cadrul dezbaterilor judiciare în prima
instanță, inculpații Caraiman Roman și Schițco Ruslan au recunoscut integral fapta
săvârșită, depunând declarații benevol în ce privește circumstanțele comiterii ei.
Mai mult, instanța de apel a notat că starea de fapt reținută și de drept
apreciată, concordă cu probele administrate și examinate în ședința de judecată,
instanța încadrând just acțiunile inculpatului Caraiman Roman în baza art. 42 alin.
(3), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal și acțiunile lui Schițco Ruslan în baza art.
42 alin. (2), (3), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. Probele verbale, coroborează
întru tot cu cele material-scrise administrate pe caz, cărora prima instanță le-a dat o
apreciere obiectivă în corespundere cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură
4
penală, detaliat expunându-le în conținutul sentinței de condamnare, fapt pentru care
expunerea lor repetată rămâne a fi inutilă.
Totodată, instanța de apel a indicat că a respins ca nefondate argumentele
procurorului privind aplicarea neîntemeiată a prevederilor art. 90 Cod penal,
suspendarea condiționată a executării pedepsei, deoarece prima instanță legal și în
conformitate cu circumstanțele cauzei a dispus suspendarea executării pedepsei.
Mai mult, instanța de apel a atestat că prima instanță la stabilirea categoriei și
termenului pedepsei penale a dat deplină eficiență dispozițiilor art. 61 și 75, 77 Cod
penal, ținând cont de gravitatea ei și urmările prejudiciabile survenite.
Subsidiar, instanța de apel a conchis că prima instanță la stabilirea pedepsei
lui Schițco Ruslan, a ținut cont de circumstanțele cauzei, de circumstanțele atenuante
și cele agravante, și corect în conformitate cu prevederile art. 78 alin. (4) Cod penal,
a ales acest termen la limita medie fără a coborî pedeapsa la limita minimă de doi
ani și fără a ridica pedeapsa la limita maximă de 6 ani 8 luni.
În continuare, instanța de apel a precizat că prima instanță corect a ales
termenul de pedeapsă și în privința lui Caraiman Roman, deoarece în privința
acestuia la fel există un concurs între circumstanțele agravante și cele atenuante,
fiind corect aplicată pedeapsa închisorii la limita de patru ani.
Instanța de apel a considerat că argumentul procurorului privind necesitatea
ridicării termenului de pedeapsă la limita de 5 ani nu poate fi admis, menționând că
atât în privința lui Schițco Ruslan, cât și în privința lui Caraiman Roman nu
prevalează circumstanțele agravante față de cele atenuante pentru a impune
necesitatea ridicării termenului de pedeapsă aproape de limita maximă, fiind corect
ales acest termen de prima instanță la limita medie. Din conținutul apelului depus nu
este clară poziția acuzatorului de stat și care anume circumstanțe urmează a fi
reținute de instanța de apel în sensul ridicării termenului de pedeapsă.
De asemenea, instanța de apel a stabilit că nu este clară poziția acuzării și în
latura ce ține de necesitatea executării reale a pedepsei închisorii stabilite lui Schițco
Ruslan și Caraiman Roman. Procurorul în apel a solicitat înăsprirea pedepsei și
dispunerea executării reale a închisorii cu înlăturarea art. 90 Cod penal, citând un șir
de noțiuni indicate în Codul penal, fără a face o analiză a circumstanțelor și fără a
ține cont de aceste circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei comise de
Schițco Ruslan și Caraiman Roman și în coroborare cu personalitatea acestora fac
posibilă corectarea lor fără a executa real pedeapsa închisorii.
La acest capitol, instanța de apel a menționat că inculpații au recunoscut în
totalitate actul de învinuire au recunoscut vinovăția și se căiesc sincer în cele comise.
Procurorul face trimitere la categoria infracțiunii și rolul inculpaților în comiterea
acestei infracțiuni, însă a trecut cu vederea circumstanțele cauzei și anume faptul, că
alți participanți în această cauză nu au fost identificați evitând răspunderea penală,
iar alții resping actul de învinuire fiind disjungată cauza în procedură separată.
5
Instanța de apel a conchis că prima instanță corect a dat apreciere acestor
circumstanțe și corect a dispus suspendarea executării pedepsei, deoarece nu este
corect de a aprecia la același nivel inculpații Schițco Ruslan și Caraiman Roman cu
alte persoane din prezenta cauză penală, care se eschivează de la organul de urmărire
penală sau care resping actul de învinuire. Astfel, instanța de apel a considerat
posibil corectarea acestora fără a executa real pedeapsa închisorii, or pedeapsa
închisorii reală solicitată de procuror, este prea severă și nu este proporțională
circumstanțelor cauzei.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul
în Procuratura de circumscripție Bălți, care indică temeiurile de recurs prevăzute de
art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală și solicită casarea parțială a
sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi
hotărâri prin care inculpaților Shițco Ruslan și Caraiman Roman să le fie stabilite
pedepse de 4 ani închisoare, cu executare și excluderea aplicării prevederilor art. 90
Cod penal.
În argumentarea recursului, recurentul invocă că:
- decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;
- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;
- prima instanță incorect a aplicat față de inculpații Caraiman Roman și
Schițco Ruslan prevederile art. 90 Cod penal, deoarece în speță lipsesc circumstanțe,
care ar permite instanței de a aplica în privința inculpațlor, prevederile normei date;
- aplicarea pedepsei penale reale sub formă de închisoare față de inculpații
Caraiman Roman și Schițco Ruslan, nu are scop de a umili persoana, ci de a o corecta
și de-a preveni comiterea de noi infracțiuni din partea acestora pe viitor. Pedeapsa
aplicată inculpaților este prea blândă și nu va atinge scopul, nu va restabili echitatea
socială
- la stabilirea pedepsei, instanțele de judecată, nu au luat în considerare,
gravitatea faptelor săvârșite, pericolul social sporit al faptelor, scopul pedepsei
penale care urmărește corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de
noi fapte, atât din partea inculpatului cât și de alte persoane, obiectul material al
infracțiunii, care reprezintă substanță otrăvitoare, periculoasă pentru populație și
mediul înconjurător;
- în speță, erau întrunite toate condițiile și premisele legale de a-i aplica lui
Caraiman Roman și Schițco Ruslan pedepse sub formă de închisoare cu executare;
- asupra acestor argumente din apelul procurorului reflectate supra, instanța
de apel nu s-a expus;
- prima instanță, dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei cu
închisoarea în privința inculpaților, nu a indicat în hotărâre motivele condamnării cu
suspendare condiționată a executării pedepsei;
- erorile comise de prima instanță au fost menținute și de instanța de apel;
6
- prima instanță și instanța de apel nu au clarificat obiectiv circumstanțele
cauzei examinate, adoptând decizii ilegale.
Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit
constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze
parțial hotărârea, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre dacă nu se
agravează situația condamnatului.
Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent,
fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate. Or, art. 427 alin. (1) Cod
de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi atacate cu recurs
ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la
judecarea cauzei.
În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de
procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecînd apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor
invocate în apel.
Colegiul penal lărgit menționează că recurentul, drept temeiuri pentru
declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de
procedură penală, care stipulează că „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor
legale” ce s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, reținând în acest
sens următoarele argumente.
În atare circumstanțe, luând în considerare că recurentul nu contestă starea de
fapt stabilită de prima instanță și menținută de instanța de apel și nici încadrarea
juridică a acțiunilor inculpaților, Colegiul penal lărgit nu se va expune referitor la
aceste aspecte, dar va analiza motivele recurentului referitor la chestiunea motivării
individualizării și aplicării suspendării condiționate a executării pedepsei pe o
perioadă de probațiune de 4 ani a pedepselor de 4 închisoare stabilite inculpatului
Caraiman Roman în baza art. 42 alin. (3), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, iar
lui Schițco Ruslan în baza art. 42 alin. (2), (3), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal,
și anume contrabanda cu substanța otrăvitoare - Mercur, temeiuri pentru recurs
prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, ce s-au confirmat
în urma cercetării materialelor cauzei, reținând în acest sens următoarele argumente.
Astfel, cu privire la constatarea instanței de apel din deciziei sa (f.d. 67-68,
vol. IV), în care aceasta menționează că „prima instanță corect a ținut cont că
7
inculpații și-au recunoscut vinovăția și au acceptat examinarea cauzei în procedură
simplificată, și a dat apreciere acestor cirscumtanțe și corect a dispus suspendarea
executării pedepsei, deoarece nu este corect de a aprecia la același nivel inculpații
Schițco Ruslan și Caraiman Roman cu alte persoane figurante care se eschivează
de la organul de urmărire penală sau care resping actul de învinuire și instanța de
apel a considerat posibilă corectarea acestora fără a executa real pedeapsa
închisorii, deoarece atât Schițco Ruslan cât și Caraiman Roman sunt la prima
abatere, au recunoscut vina și se căiesc sincer de cele comise”, Colegiul penal lărgit
atestă că este una generală, neconcretă și inadmisibilă, deoarece potrivit art. 90 Cod
penal, instanța de judecată poate dispune suspendarea condiționată a executării
pedepsei aplicate inculpatului, motivând obligatoriu condamnarea cu suspendare
condiționată a executării pedepsei, ținând cont de toate circumstanțele cauzei.
În acest context, instanța de recurs ordinar atestă că contrar prevederilor art.
61 alin. (2), 75 Cod penal, ambele instanțe ierarhic inferioare nu au ținut cont de
faptul că infracțiunea comisă de inculpați este o infracțiune gravă, iar prin săvârșirea
infracțiunii cu substanța otrăvitoare – Mercur, în cantitate de 45 kg, au pus în pericol
viața și sănătatea oamenilor precum și mediul înconjurător și eronat au concluzionat
că scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectarea inculpaților și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lor cât și a altor persoane, se
va atinge fără executarea reală a pedepselor cu închisoarea.
Colegiul penal lărgit mai statuează că în cadrul condițiilor suspendării,
persoana inculpatului interesează sub raportul periculozității sale, decurgând, în
primul rând, din faptă și din împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, iar în al
doilea rând, din persoana infractorului, care trebuie studiată pentru a se putea
constata dacă acesta se poate corecta fără executarea pedepsei.
Pentru ași formula o astfel de convingere, instanța trebuie să efectueze o
analiză completă a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportarea sa
în viața socială, la locul de muncă, înainte și după săvîrșirea faptei, în timpul
judecății etc.
Mai mult, potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o
măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a
condamnatului și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale,
corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din
partea condamnatului, cât și a altor persoane.
Conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de
săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea
specială a prezentului cod, în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a
prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată
ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de
8
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de
condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor
alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în
care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea
scopului pedepsei.
Ulterior, după individualizarea pedepsei și stabilirea duratei și cuantumului
acesteia, în cazul stabilirii unei pedepse sub formă de închisoare, continuă
operațiunea de individualizare, dar sub aspectul de executare a pedepsei deja
stabilite, prin numirea tipului de penitenciar și soluționarea chestiunii dacă pedeapsa
stabilită inculpatului trebuie să fie executată real ori, sub raportul personalității
acestuia de a se corecta și reeduca, poate fi formulată concluzia că scopul pedepsei
se poate atinge și prin aplicarea suspendării executării pedepsei în privința
vinovatului pe un termen de probațiune stabilit de instanța de judecată.
În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit remarcă că aplicarea
prevederilor art. 90 Cod penal – suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu
reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de
a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia.
La caz, potrivit materialelor cauzei rezultă că ambele instanțe ierarhic
inferioare au dispus în temeiul art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată a
executării pedepselor de 4 ani închisoare stabilite în privința inculpaților Caraiman
Roman și Schițco Ruslan pe o perioadă de probațiune de 4 ani. În virtutea celor
menționate, Colegiul penal lărgit reține că această concluzie este greșită, or în
rezultatul săvârșirii de către inculpații Caraiman Roman și Schițco Ruslan a unei
infracțiuni grave, obiect material al căreia a constituit substanța otrăvitoare –
Mercurul, ce reprezintă pericol major pentru populație și mediul încojurător, iar
aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a
executării acesteia nu va duce la realizarea scopului preventiv-educativ a legii
penale.
Prin urmare, rejudecând cauza, ținând cont de circumstanțele cauzei,
gravitatea infracțiunii săvârșite care se califică ca una gravă, obiectul material al
infracțiunii substanța otrăvitoare – Mercur în cantitate de 45 kg, rolul inculpaților la
comiterea acestei infracțiuni, organizator - Caraiman Roman, iar Schițco Ruslan în
calitate de autor și organizator, au acționat împreună cu alte persoane formând un
grup criminal organizat, instanța de recurs ordinar conchide că urmează a fi casată
sentința primei instanțe și decizia instanței de apel în partea aplicării prevederilor
art. 90 Cod penal, și urmează a fi stabilită lui Caraiman Roman în baza art. 42 alin.
(3), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, pedeapsa de 4 ani închisoare, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar lui Schițco Ruslan în baza art. 42 alin.
(2), (3), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, cu excluderea aplicării prevederilor
art. 90 Cod penal, deoarece doar prin executarea reală a pedepsei, inculpații vor
9
conștientiza gravitatea acțiunilor lor, precum și va fi atins scopul legii penale de
restabilire a echității sociale, de corectare a inculpaților, precum și prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestora, cât și a altor persoane.
Totodată, Colegiul penal lărgit specifică că, în speță, sunt respectate
exigențele art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, privitor la neagravarea situației
condamnaților, menționîndu-se că urmează a fi diferențiată noțiunea de
individualizare a pedepsei de noțiunea de individualizare a executării pedepsei. Prin
actul de individualizare a executării pedepsei cu suspendarea executării instanța
pune pe cel condamnat în situația de „condamnat cu executarea pedepsei condiționat
suspendată”. În acest mod suspendarea condiționată a executării pedepsei se arată a
fi o problemă privind executarea pedepsei dat fiind faptul că obiectul suspendării
este executarea pedepsei. Astfel, se suspendă executarea pedepsei și nu aplicarea
pedepsei.
Subsidiar, se menționează că agravare a situației condamnatului se înțeleg
situațiile de schimbare a soluției din achitare în condamnare, de încadrare juridică la
o infracțiune mai gravă, sau un alt aliniat nou, literă, de înlocuire a sancțiunii cum ar
fi a măsurii educative în pedeapsă prevăzută de sancțiune, din amendă în închisoare,
prin mărirea cuantumului aceleiași pedepse ori adăugarea la pedeapsa principală a
pedepsei complementare, de aplicarea unor măsuri de siguranță la care nu fusese
inițial condamnat, de reținere în recurs a stării de recidivă, a concursului de
infracțiuni în loc de infracțiune continuată; situații de învinuire care esențial, după
circumstanțele reale, diferă de cea de la început ori orice altă modificare a învinuirii,
care afectează dreptul inculpatului la apărare.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit invocă că excluderea aplicării prevederilor
art. 90 Cod penal, în raport cu soluția prevăzută la art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod
de procedură penală, care stipulează că judecând recursul, instanța admite recursul,
casează hotărârea atacată, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se
agravează situația condamnatului, nu poate fi considerată o agravare a situației
acestuia, deoarece nu s-a făcut o altă reîncadrare a faptei în sensul agravării și nici
nu s-a dat o altă individualizare a pedepsei stabilite în același sens.
Mai mult, Colegiul penal lărgit notează că nu poate menține sentința primei
instanțe și decizia instanței de apel nici în partea admiterii cheltuielilor judiciare
solicitate de procuror pentru efectuarea expertizelor judiciare în prezenta cauză, și
urmează să caseze sentința primei instanțe și decizia instanței de apel și să rejudece
cauza în această parte, din următoarele considerente.
În acest sens, se indică că prevederile art. 227 Cod de procedură penală,
reglementează care anume cheltuieli sunt incluse în categoria cheltuielilor judiciare,
în această listă nefiind însă incluse cheltuielile suportate pentru efectuarea
expertizelor judiciare.
10
Astfel, se relevă că prevederile alin. (3) a art. 75 din Legea nr. 68 din
14.04.2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, stipulează
expres că: „În cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt
suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) din Codul de procedură penală al Republicii
Moldova”.
În această ordine de idei, se reține că potrivit prevederilor art. 142 alin. (2)
Cod de procedură penală, - „Părțile, din inițiativă proprie și pe cont propriu, sunt în
drept, prin intermediul organului de urmărire penală, al procurorului sau al
instanței de judecată, să înainteze instituției publice de expertiză judiciară/biroului
de expertiză judiciară o cerere privind efectuarea expertizei judiciare pentru
constatarea circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea
intereselor lor”.
În acest context, se atestă că în prezenta cauză penală ordonatorul expertizelor
chimice a fost organul de urmărire penală (f.d. 127-128, 144 vol. II), fără a exista o
asemenea cerere din partea părții apărării, din care considerente urmează să fie
respinsă solicitarea procurorului în privința plății cheltuielilor pentru efectuarea
expertizelor în prezenta speță din contul inculpaților.
În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că recursul procurorului
urmează a fi admis, confirmîndu-se temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427
alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, sub aspectul că hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea aplicării suspendării
condiționate a executării pedepselor cu închisoarea stabilite, precum și admiterii
solicitării procurorului de încasare a cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor de
la inculpați.
Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, casează în partea aplicării prevederilor art.
90 Cod penal și încasării cheltuielilor de judecată sentința Judecătoriei Edineț (sediul
Central) din 03 octombrie 2017 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți
din 20 decembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe Caraiman Roman xxxxx,
Schițco Ruslan xxxxx rejudecă cauza în această parte, pronunțând următoarea
hotărâre.
Caraiman Roman xxxxx se consideră condamnat în baza art. 42 alin. (3), 46,
248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la 4 ani închisoare cu executare în penitenciar de
tip semiînchis.
11
Schițco Ruslan xxxx se consideră condamnat în baza art. 42 alin. (2), (3), 46,
248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la 4 ani închisoare cu executare în penitenciar de
tip semiînchis.
Termenul executării pedepsei lui Caraiman Roman xxxx și Schițco Ruslan
xxxx de calculat din ziua reținerii cu includerea în termen a arestării preventive din
10 iulie 2017 până la 03 octombrie 2017.
Se respinge solicitarea procurorului de a încasa de la inculpații Caraiman
Roman xxxx și Schițco xxxx 5040 lei ca cheltuieli judiciare pentru efectuarea
expertizelor în cadrul urmăririi penale.
În rest, se mențin prevederile hotărârilor atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 06 iulie 2018.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
Țurcan Anatolie
Boico Victor
12