1ra-848/2018 — art. 145 alin. 2 lit. e,i,j CP

Dosarul 1ra-848/2018

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

20 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecătorii – Constantin Alerguș, Victor Boico

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de circumscripție UTA Găgăuzia Andronic Natalia prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 23

ianuarie 2018 și de inculpatul Cîrlan Mihail, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Cimișlia, sediul central din 19 octombrie 2017 și deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Comrat din 23 ianuarie 2018, în cauza penală în privința

lui

Onu Ruslan XXXXX,

născut la XXXXXX, originar și domiciliat în s. XXXXX, r-nul

XXXXXX

Cîrlan Mihail XXXXX,

născut la XXXXX, originar și domiciliat în s. XXXXX, r-nul

XXXXX

și

Pascari Radu XXXXX,

născut la XXXXXX, originar și domiciliat în s. XXXXX,

r-nul XXXXXX

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

1.de la 08.09.2017- până la 19.10.2017 (instanța de fond);

ordinar).

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

examinată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în baza art.

3641 Cod de procedură penală, au fost condamnați:

Onu Ruslan și Cîrlan Mihail în baza art. 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, la

10 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, fiecare;

Pascari Radu în baza art. 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, la 11 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Cererea acuzatorului de stat privind încasarea în mod solidar din contul

1

inculpaților în beneficiul statului cheltuielile judiciare pentru efectuarea

expertizelor judiciare în sumă de 18 409 lei, a fost respinsă ca neîntemeiată.

de comun acord cu Cîrlan Mihail și Pascari Radu la 14 februarie 2017, aproximativ

la 2330 urmărind scopul de a-l omorî pe minorul Rusu Ion, l-au dus pe ultimul

într-o fâșie forestieră amplasată la o distanță de aproximativ 100 m. de satul s.

Marienfeld, r-nul Cimișlia, unde i-au aplicat multiple lovituri cu mâinile și

picioarele peste diferite părți ale corpului, după care Onu Ruslan și Cîrlan Mihail

l-au imobilizat pe Rusu Ion, iar Pascari Radu l-a apucat cu mâinile de gât și l-a

sugrumat.

parțială a sentinței în latura civilă, în partea încasării cheltuielilor judiciare și

pronunțarea unei noi hotărâri cu dispunerea încasării din contul inculpaților în

mod solidar cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea expertizelor

judiciare în mărime de 18 409 lei.

În argumentarea soluției solicitate s-a invocat că prima instanță urma să

încaseze cheltuielile de judecată din contul inculpaților în beneficiul statului, or

aceste cheltuieli au fost suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în

prezenta cauză și în conformitate cu prevederile art. 229 Cod de procedură penală,

urmează a fi încasate în mod solidar de la inculpați, deoarece acestea constituie

cheltuieli judiciare în sensul art. 227 Cod de procedură penală.

2018 apelul declarat de acuzatorul de stat a fost respins ca nefondat.

stabilite circumstanțele cauzei de către organul de urmărire penală prin

ordonanțele din 16.03.2017 și din 29.03.2017 s-a dispus efectuarea expertizelor

medico-legale și psihiatrice, astfel că respectivele cheltuieli urmează a fi trecute în

contul statului, deoarece normele procedurale nu prevăd achitarea de către

condamnați a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizei obligatorii.

Tot aici, instanța de apel a reținut că dispoziția art. 229 Cod de procedură

penală, nu obligă instanțele de judecată de a pune în sarcina persoanei

condamnate toate cheltuielile judiciare suportate în cadrul urmăririi penale. La

acest capitol Colegiul a stabilit că inculpații nu sunt angajați în câmpul muncii și

nu au surse de venit, iar starea materială a acestora nu le-ar permite achitarea

sumei solicitate de procuror, or din lipsă de mijloacelor financiare asistența

juridică inculpaților le-a fost acordată de avocat care acordă asistență juridică

2

garantată de stat. La fel, instanța a menționat, că inculpații au fost condamnați la

pedeapsa închisorii pe un termen îndelungat, prin urmare Colegiul în

conformitate cu prevederile art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, a

considerat că circumstanțe enumerate în ansamblu constituie un temei de eliberare

a inculpaților de la plata cheltuielilor judiciare.

contestat-o cu recurs ordinar, care invocând temeiul de drept prevăzut la art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată argumentând că,

hotărârea contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, deoarece

concluzia instanței de respingere a solicitării privind încasarea din contul

inculpaților în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 18 409 lei

pentru efectuarea expertizelor judiciare este neargumentată.

Motivele invocate de instanța de apel privind respingerea solicitării

procurorului de încasare a cheltuielilor judiciare pe motiv că inculpații nu sunt

angajați în câmpul muncii, nu au surse de venit, sunt condamnați la pedeapsa

închisorii pe un termen îndelungat și au beneficiat de asistență juridică garantată

de stat, nu se regăsesc în prevederile art.227, 229 alin. (1) Cod de procedură penală

și aceste cheltuieli urmau a fi încasate din contul inculpaților.

În speță instanța de apel contrar prevederilor art. 101, 394, 414 Cod de

procedură penală n-a indicat temeiurile care au dus la respingerea apelului

declarat, prin urmare hotărârea contestată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

6.1 Împotriva hotărârilor judecătorești a declarat recurs ordinar inculpatul

Cîrlan Mihail, care fără a invoca nici un temei de drept prevăzut la art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală, solicită, casarea acestora cu pronunțarea unei noi

hotărâri și stabilirea unei pedepse mai blânde argumentând, că sancțiunea normei

penale în baza căreia a fost condamnat prevede pedeapsa închisorii de la 8 la 12

ani, iar instanțele de fond i-au stabilit 10 ani și 6 luni închisoare și nu au luat în

considerație faptul că dânsul a recunoscut vina, a contribuit la descoperirea

infracțiunii, iar cauza a fost examinată în procedură simplificată

în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.

7.1 Cu referire la recursul declarat de acuzatorul de stat

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

3

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în

recurs sunt vădit neîntemeiate.

Prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, stipulează că instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie indicate de

recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnaților.

Drept temei pentru recurs procurorul a invocat prevederile art. 427 alin.(1)

pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot

fi atacate cu recurs când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, solicitând casarea hotărârii contestate în partea cheltuielilor

judiciare cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

În esență, recurentul critică decizia instanței de apel în latura civilă, indicând

că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea

încasării cheltuielilor de judecată, însă Colegiul penal constată că instanța de apel

a motivat cerințele acuzatorului de stat ce ține de cheltuielile judiciare, fiind

expusă soluția în decizie (f.d.269, vol.II).

Astfel, autorul invocând prevederile art. 227 și 229 alin.(1) Cod de procedură

penală, solicită încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizelor,

motivând că legea prevede ca inculpatul să suporte cheltuielile judiciare.

La cele invocate, instanța menționează, că aceste argumente ale recurentului

sunt neîntemeiate, deoarece dispozițiile art.143 alin.(1) Cod de procedură penală,

prevăd că expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru

constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul

când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză, totodată fiind relevante

și alin.(2) ale normei date, care stipulează că, plata expertizelor judiciare efectuate

în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul bugetului de stat.

Drept urmare celor nominalizate, se indică că în cazurile când expertiza a

fost dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată

la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor

fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat, dar nu a inculpatului,

după cum indică procurorul.

Totodată, instanța remarcă că prin Legea nr.316 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018, alin.(2)

al art. 143 Cod de procedură penală a fost abrogat, însă aceasta nu are nici o

4

aplicabilitate în speța dată, deoarece expertizele efectuate la caz, au avut loc până

la modificările parvenite în norma sus indicată.

Astfel, Colegiul penal consideră că instanța de apel în mod just și echitabil a

stabilit că cheltuielile judiciare solicitate de acuzatorul de stat în sumă totală de

18409 lei pentru efectuarea expertizelor medico-legale nr. 48 din 25.04.2017, nr. 48

din 26.05.2017, nr.81 din 13.06.2017 și nr.214 din 04.08.2017, în prezenta cauză

(f.d.39-43, 51-54, 60-64, 74-79, vol.I), sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi

penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea

vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt

trecute în contul statului, iar normele procedurale nu prevăd achitarea din contul

condamnatului a cheltuielilor judiciare care constituie cheltuieli de expertiză.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei

în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.

414 - 419 Cod de procedură penală, iar temeiul invocat de recurent prevăzut în art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare din punctul

de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de

recurs în decizia instanței de apel, în sensul casării hotărârii judecătorești și prin

urmare, se impune inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit

neîntemeiat.

7.2 Referitor la recursul ordinar declarat de inculpatul Cîrlan Mihail

Din conținutul recursului declarat de inculpatul Cîrlan M., rezultă că acesta

critică hotărârile instanțelor de fond în partea stabilirii pedepsei, considerând că la

numirea acesteia nu s-a ținut cont de toate circumstanțele atenuante prezente în

speță.

Potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs

sentințele în privința cărora persoanele indicate în art.401 nu au utilizat calea

apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac. Persoana care

nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a

înrăutățit situația.

Potrivit acestei norme, rezultă că pentru a ataca cu recurs ordinar o hotărâre

judecătorească, partea în cauză urma să utilizeze anterior calea ordinară de atac.

Din materialele cauzei rezultă, că sentința Judecătoriei Cimișlia din 19

octombrie 2017, prin care Cîrlan M. a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit.

e), i), j) Cod penal, nu a fost contestată de către inculpat cu apel, astfel acesta a fost

de acord cu încadrarea faptelor și pedeapsa stabilită, iar soluția adoptată de către

instanța de apel nu i-a înrăutățit situația.

5

Prin urmare, se constată că inculpatul Cîrlan M. nu a utilizat calea ordinară

de atac –apelul și nu are temei legal de a depune recursul ordinar.

În asemenea condiții, recursul ordinar declarat este inadmisibil, din motiv că

inculpatul Cîrlan M. nu a utilizat calea ordinară de atac – apelul, drept urmare

acesta nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute la art. 430 pct. 5) Cod de

procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 23 ianuarie 2018, în cauza penală în

privința lui Onu Ruslan, Cîrlan Mihail și Pascari Radu, de procurorul în

Procuratura de circumscripție UTA Găgăuzia Andronic Natalia, ca fiind vădit

neîntemeiat, iar cel declarat de inculpatul Cîrlan Mihail, deoarece nu corespunde

cerințelor de conținut prevăzute în art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 iunie 2018.

Președinte Nadejda Toma

Judecătorii Constantin Alerguș

/ Victor Boico

6