1ra-755/2018 — art. 314 alin. 1, art. 165 alin. 2 lit. b, d CP

1ra-755/2018 — art. 314 alin. 1, art. 165 alin. 2 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-755/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

25 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători –Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Boico Victor, Bejenaru Iurie

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Pascal Veronica în numele inculpatului Basarab Rodion și de către avocatul

Zaharia Procopie în numele inculpatului Basarab Mihail, prin care solicită casarea

sentinței Judecătoriei Cimișlia din 03 noiembrie 2015 și a deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2017, în cauza penală privindu-i pe

Basarab Rodion Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în r-nul xxxx, s. xxxx.

Basarab Mihail Xxxxxx, născut la xxxxx, originar

din r-nul xxxxx, s. xxxx și domiciliat în or. xxxx, str.

xxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

1.1. Basarab Mihail, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 314 alin. (1), art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i

aplicată pedeapsa în baza:

- art. 314 alin. (1) Cod penal, de 2 ani închisoare;

- art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, de 7 ani 6 luni închisoare, cu privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții de gestionare a întreprinderilor, instituțiilor,

organizațiilor pe termen de 3 ani;

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, a fost stabilită lui Basarab Mihail pedeapsa definitivă

sub formă de 8 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea

1

de dreptul de a ocupa anumite funcții de gestionare a întreprinderilor, instituțiilor,

organizațiilor pe termen de 3 ani.

Potrivit prevederilor art. 85 alin. (1) Cod penal la pedeapsa stabilită lui

Basarab Mihail a fost adăugată partea neexecutată a pedepsei numite prin sentința

Judecătoriei Cimișlia din 23.06.2014, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 8 ani

închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții de gestionare a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor pe

termen de 3 ani și amendă în mărime de 500 unități convenționale, ce constituie

10000 lei, care se vor executa de sine stătător.

1.2. Basarab Rodion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. a), b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de

7 ani și 6 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții de gestionare a întreprinderilor, instituțiilor,

organizațiilor pe termen de 3 ani;

Potrivit prevederilor art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa stabilită lui

Basarab Rodion a fost adăugată partea neexecutată a pedepsei numite prin sentința

Judecătoriei Cimișlia din 11.07.2014, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 7 ani și 6

luni închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții de gestionare a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor pe

un termen de 3 ani și amendă în mărime de 600 unități convenționale ce constituie

12000 lei, care se vor executa de sine stătător.

în perioada de timp, sfârșitul lunii noiembrie 2011 - iulie 2012, urmărind scopul

exploatării prin muncă și servicii forțate a lui xxxxxx, folosindu-se de poziția

vulnerabilă a acestuia, manifestată prin situația precară din punct de vedere a

supraviețuirii sociale, prin înșelăciune, sub pretextul angajării la muncă plătită, l-a

recrutat și l-a transportat pe xxxxx la stâna de ovine și capre, situată în extravilanul

satului Topala, raionul Cimișlia. Basarab Rodion l-a adăpostit pe Xxxxxx la stâna

din localitatea menționată, unde, l-a impus, contrar voinței sale, să presteze diferite

lucrări, iar aproximativ după o săptămână de muncă, Basarab Rodion urmărind

același scop al exploatării prin muncă și servicii forțate a lui Xxxxxx, sub pretextul

unor datorii neachitate de către Xxxxxx, care ar fi rezultat din pierderea caprelor

primite pentru îngrijire, a cărei mărime nu a fost stabilită în mod rezonabil, l-a silit

să muncească, fără a-i achita salariul pentru munca prestată. Astfel, Basarab

Rodion, creând pentru victimă datorii în mod nejustificat și știind că acesta nu le

poate restitui, l-a impus la efectuarea muncii de îngrijire a oilor și caprelor și

acordarea a altor servicii de îngrijire a teritoriului unde este amplasată stâna, fără a-

l remunera pentru aceasta și i-a sechestrat și telefonul mobil de model „Nokia” cu

costul de 1200 lei. Prin metodele menționate, Basarab Rodion l-a exploatat prin

muncă și servicii forțate prestate în beneficiul său pe Xxxxxx, iar de fiecare dată

2

când Xxxxxx fugea de la stână, îl aducea silit înapoi la stână, unde acționând cu

același scop - de exploatare prin muncă neplătită și servicii forțate prestate în

folosul său, în continuare, invocându-i despre existența unei datorii care nu a fost

stinsă, amenințându-l cu aplicarea violenței și aplicând violența, exprimată prin

aplicarea loviturilor cu pumnii și picioarele și cu un cablu peste diferite regiuni ale

corpului, închizându-l de mai multe ori într-un frigider de pe teritoriul stânei, l-a

ținut în servitute pe Xxxxxx contrar voinței acestuia, l-a întreținut în condiții

forțate de muncă neplătită și l-a obligat să presteze munca de îngrijire a ovinelor și

caprelor și servicii de îngrijire a teritoriului unde este amplasată stâna.

Basarab Mihail, în luna ianuarie 2013, acționând împreună și de comun

acord cu fratele său Basarab Rodion, urmărind scopul exploatării prin muncă și

servicii forțate, s-a deplasat în s. xxxxx, raional xxxx, la domiciliul lui Chișleac

Maria, unde locuia Xxxxxx și folosindu-se de poziția de vulnerabilitate a victimei,

manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, prin

înșelăciune, sub pretextul angajării la muncă în calitate de cioban la stână, unde va

fi bine plătit, l-a recrutat pe Xxxxxx.

Ulterior, a doua zi, Basarab Rodion, acționând împreună și de comun acord

cu fratele său Basarab Mihail, urmărind scopul exploatării prin muncă și servicii

forțate, s-a deplasat în s. Selemet, raionul Cimișlia, la domiciliul lui Chișleac

Maria, unde locuia Xxxxxx și folosindu-se de poziția de vulnerabilitate a victimei,

manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, l-a

transportat pe Xxxxxx la stâna de oi din extravilanul satului Topala, raionul

Cimișlia.

Ulterior, Basarab Mihail și Basarab Rodion, acționând împreună și de

comun acord, urmărind scopul exploatării prin muncă și servicii forțate, l-au

adăpostit pe Xxxxxx în localul stânei de oi din extravilanul satului Topala, raionul

Cimișlia, apoi prin amenințarea cu aplicarea și aplicarea violenței fizice și psihice

nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, în scopul întoarcerii unei datorii

a cărei mărime nu a fost stabilită în mod rezonabil, fără ai achita salariul cuvenit,

contrar voinței sale l-au impus la muncă forțată până la începutul lunii iunie 2013,

când Xxxxxx a reușit să evadeze și să se ascundă timp de aproximativ o

săptămână.

Ulterior, la 17.06.2013, Basarab Mihail și Basarab Rodion, acționând

împreună și de comun acord, urmărind scopul exploatării prin muncă și servicii

forțate, s-au deplasat în s. xxxx, raionul xxxxx la domiciliul lui Chișleac Maria,

unde locuia Xxxxxx și aplicând forța fizică, l-au urcat pe ultimul într-un automobil

și l-au transportat forțat la stâna de oi din extravilanul s. Topala, raionul Cimișlia,

unde prin aplicarea violenței fizice și psihice nepericuloase pentru viață și

sănătatea persoanei, în scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu a fost

stabilită în mod rezonabil, fără a-i achita salariul cuvenit, contrar voinței sale l-au

3

impus la muncă forțată până la 27.06.2013, când a fost eliberat de către

colaboratorii de poliție.

Basarab Mihail, fiind învinuit în cauza penală nr. 2013515093, pornită la 19

iunie 2013 de către organul de urmărire penală al SUP a Centrului de Combatere a

Traficului de persoane al INI al IGP al MAI de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 165 al. (2) lit. b) Cod penal - trafic de ființe umane, adică recrutarea,

transportarea și adăpostirea unei persoane, în scop de exploatare prin muncă

forțată, acțiuni săvârșite prin înșelăciune, abuz de poziția de vulnerabilitate a

victimei, amenințare cu aplicarea și aplicarea violenței fizice și psihice

nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, care se afla spre examinare în

fond în Judecătoria Cimișlia, dându-și seama și înțelegând caracterul prejudiciabil

al acțiunilor sale criminale, având scopul determinării la depunerea declarațiilor

mincinoase a părții vătămate Xxxxxx, la 10 ianuarie 2014 s-a deplasat în s.

Selemet, raionul Cimișlia, unde în preajma unui magazin s-a întâlnit cu Xxxxxx

căruia i-a promis că îi va oferi până la ședința de judecată suma de 2000 lei pentru

a depune declarații mincinoase în favoarea sa în ședința de judecată și altă sumă de

2000 lei după darea declarațiilor în favoarea sa, astfel determinând pe partea

vătămată Xxxxxx la depunerea declarațiilor mincinoase.

Basarab Mihail și Basarab Rodion, în luna februarie 2013, acționând

împreună și de comun acord, urmărind scopul exploatării prin muncă și servicii

forțate, s-au deplasat în s. xxxx, raionul xxxx la domiciliul lui Xxxxxxx și

folosindu-se de poziția de vulnerabilitate a victimei, manifestată prin situația

precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale și prin starea sănătății, fiind

bolnav cu diagnoza retardare mentală moderată, prin înșelăciune, sub pretextul

angajării la un loc de muncă bine plătit, l-au recrutat pe Xxxxxxx, apoi l-au

transportat la stâna de oi din extravilanul satului Topala, raionul Cimișlia.

Ulterior, Basarab Mihail și Basarab Rodion, acționând împreună și de comun

acord, urmărind scopul exploatării prin muncă și servicii forțate, l-au adăpostit pe

Xxxxxx în localul stânei de oi din extravilanul satului Topala, raionul Cimișlia,

apoi prin amenințarea cu aplicarea și aplicarea violenței fizice și psihice

nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, în scopul întoarcerii unei datorii

a cărei mărime nu a fost stabilită în mod rezonabil, fără a-i achita salariul cuvenit,

contrar voinței sale l-au impus la muncă forțată până la începutul lunii iunie 2013,

când Xxxxxx a reușit să evadeze.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Basarab Mihail în baza art.

165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, după indicii calificativi – recrutarea,

transportarea, adăpostirea unei persoane, cu consimțământul acesteia, în scop de

exploatare prin muncă sau servicii forțate, săvârșită prin înșelăciune și abuz de

vulnerabilitate, amenințare cu aplicarea și aplicarea violenței fizice și psihice

nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, inclusiv prin răpire, în scopul

4

întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu este stabilită în mod rezonabil, asupra a

două persoane, de două persoane.

De asemenea, acțiunile inculpatului Basarab Mihail pe episodul din 10

ianuarie 2014, au fost calificate de prima instanță în baza art. 314 Cod penal, ca

determinarea părții vătămate la depunerea de declarații mincinoase prin

promisiunea de oferire de bunuri.

Totodată, prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Basarab Rodion în

baza art. 165 alin. (2) lit. a), b), d) Cod penal, după indicii calificativi – recrutarea,

transportarea, adăpostirea unei persoane, cu consimțământul acesteia, în scop de

exploatare prin muncă sau servicii forțate, săvârșită prin înșelăciune și abuz de

vulnerabilitate, amenințare cu aplicarea și aplicarea violenței fizice și psihice

nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, inclusiv prin răpire, prin

servitute, în scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu este stabilită în mod

rezonabil, de către o persoană care anterior a săvârșit o faptă prevăzută la alin. (1),

asupra a două persoane, de două persoane.

3.1. Avocatul Curtev Alexandr în numele inculpatului Basarab Rodion și în

numele inculpatului Basarab Mihail, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei

noi hotărâri de achitare a inculpaților.

În argumentarea apelurilor a invocat aceleași motive și anume:

- în cadrul cercetării judecătorești de către acuzatorul de stat nu au fost

prezentate probe suficiente pentru a demonstra vinovăția lui Basarab Rodion și

Basarab Mihail în comiterea infracțiunilor, iar prima instanță a adoptat o sentință

bazată numai pe presupuneri;

- partea acuzării nu a prezentat careva probe prin care se demonstrează faptul

că acțiunile inculpaților întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 165 Cod

penal, deoarece lui Xxxxxx, Xxxxxx și Xxxxxx, înainte de a fi angajați, le-au fost

explicate condițiile de muncă, ei au convenit asupra salariului ce i se cuvine pentru

munca prestată, ce a fost respectat de inculpați și acceptat de părțile vătămate, care

au declarat că s-au deplasat cu automobilul fraților Basarab, deoarece locul de

muncă se afla în altă localitate la o distanța de 70 metri de satul Topala, r-nul

Cimișlia. Părțile vătămate aveau posibilitate reală de a comunica despre încălcarea

drepturilor lor, personal sau prin telefoane mobile, cu atât mai mult că pe teritoriul

stânei veneau și alte persoane și anume colaboratori ai poliției, inspecției muncii,

ceea ce a comunicat martorul Roșca Vasile și alți martori audiați în instanță, care

au declarat că nu a văzut la părți vătămate careva leziuni corporale, nu au auzit ca

Basarab Rodion să amenințe pe cineva cu răfuială fizică, iar potrivit proceselor

verbale ale Inspecției muncii Cimișlia întocmite în urma controalelor la stâna ce

aparține fraților Basarab, s-a constatat că angajatorul nu informează în scris

5

salariații despre părțile componente ale salariului, ceea ce confirmă faptul că

părțile vătămate au fost remunerate pentru munca prestată;

- inculpatul Basarab Rodion la locul de trai se caracterizează pozitiv, potrivit

caracteristicii eliberate de Primăria s. Topala la 05.10.2015, nu se află la evidența

medicului narcolog sau psihiatru, are loc permanent de trai și de muncă, la

întreținere un copil minor, iar inculpatul Basarab Mihail la locul de trai se

caracterizează pozitiv, potrivit caracteristicii eliberate de Primăria s. Topala la

05.10.2015, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru;

3.2. Avocatul Zaharia Procopie în numele inculpaților Basarab Rodion și

Basarab Mihail, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri de

achitare în privința lui Basarab Rodion și Basarab Mihail.

În argumentarea apelului declarat, avocatul Zaharia Procopie a invocat că:

- instanța de judecată a considerat că inculpatul Basarab Mihail a comis

infracțiunea prevăzută de art. 314 alin. (1) Cod penal, adică determinarea părții

vătămate Xxxxxx la depunerea de declarații mincinoase prin promisiune de oferire

de bunuri, deși faptul dat nu și-a găsit confirmare direct în cadrul ședinței de

judecată, reieșind din materialul probator al cauzei, și conținutul declarațiilor părții

vătămate Xxxxxx, a martorului Roșca Vasile și Pușnei Ion date în cadrul urmăririi

penale și în cadrul cercetării judecătorești, acestea sunt contradictorii, iar instanța

de judecată urma să dea aprecierea cuvenită tuturor circumstanțelor cauzei, a

motivării asupra faptului admiterii unor probe și respingerii altora, prin prisma

respectării principiilor contradictorialității în procesul penal și a liberei aprecieri a

probelor, astfel persoanei acuzate urmând a-i fi asigurate toate garanțiile necesare

apărării sale;

- nici o probă examinată în cadrul ședinței de judecată nu indică direct

asupra faptului că Basarab Mihail împreună cu Basarab Rodion au comis traficul

lui Xxxxxx și Xxxxxx, și că Basarab Rodion a comis traficarea lui Xxxxxx în

perioada noiembrie 2011-iulie 2012;

- partea vătămată Xxxxxx a menționat, că el benevol a mers să lucreze la

Basarab Mihail, iar despre faptul, că acesta are nevoie de lucrători i-a menționat

Roșca Vasile, el benevol s-a înțeles cu Basarab Mihail să-i achite salariul de 1500

lei pe lună, acest fapt a fost confirmat și de fratele lui Xxxxxx, Pușnei Ion;

- instanța de judecată urma să dea apreciere corectă în continuare

veridicității mențiunilor lui Xxxxxx și Xxxxxx asupra faptului maltratării acestora

de către frații Basarab, de ce nu s-au adresat organelor de urmărire penală pe faptul

dat, nu au fost supuși expertizării medico-legale privind constatarea gradului

cărorva leziuni corporale. Fără nici o apreciere din partea instanței de judecată a

fost lăsată plângerea depusă prin intermediul lui Roșca Vasile din numele lui

Xxxxxx, nefiind prezentă o careva semnătură de preîntâmpinare din partea acestuia

(f.d. 4, vol. I);

6

- potrivit celor relatate de participanții la proces, părțile vătămate aveau

posibilitate reală de a pleca de la stâna fraților Basarab;

- în cadrul examinării cauzei s-au constatat vădite contradicții în declarațiile

martorilor date în cadrul ședinței de judecată, cu cele din cadrul urmăririi penale și

anume Roșca Vasile, Chirilescu Angela, Iacoban Mariana, Storojov Vasile, care de

fapt în marea majoritate confirmă că fiind angajați la frații Basarab, la stâna de oi,

nu au fost maltratați ei sau altcineva, nu erau ținuți forțat pentru a munci, fiind

angajați ca ciobani, li se procurau produse alimentare pentru a-și prepara hrană,

aveau condiții unde să doarmă, și că Xxxxxx avea telefon mobil pentru contactare,

aveau posibilitate reală de a se deplasa la magazine în sat după produse alimentare

sau vin;

- urmau a fi apreciate critic declarațiile martorilor Pușnei Ion, fratele lui

Xxxxxx și a martorilor Chișleac Maria, Codreanu Nina, Ninicu Nicolae, deoarece

acestea sunt rude între ei, frați, verișori, nepoți ale părților vătămate;

- declarațiile martorului Răcilă Ion nu au fost apreciate obiectiv, acesta a

confirmat instanței, că vița de vie a fost păscută de caprele ce aparțin fraților

Basarab, și a aflat de la lucrătorii stânei, că responsabil în acea zi de pașterea

acestora a fost Xxxxxx, care i-a recunoscut faptul dat, urmând astfel să-i fie

restituit prejudiciul produs, Xxxxxx menționând că nu dispune de surse financiare

pentru a recupera prejudiciul, dar a semnat pe recipisa privind restituirea a câte

1000 de lei pe lună în sumă totală de 3000 lei prejudiciul cauzat.

3.3. Inculpatul Basarab Rodion, care a solicitat casarea sentinței, deoarece se

consideră nevinovat. Careva motive în argumentarea apelului nu a prezentat.

3.4. Avocatul Pascal Veronica în numele inculpatului Basarab Rodion a

depus apel suplimentar, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului, deoarece nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

În argumentarea apelului declarat a invocat că:

- la 27.06.2013 (f.d. 42), inculpatul a fost pus sub bănuială în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, iar la 28.06.2013 a fost

pus sub învinuirea pe același articol;

- instanța urma să țină cont de prevederile art. 113 Cod penal, potrivit cărora

stipulările din rechizitoriu să fie raportate la circumstanțele incriminate în speță.

Rechizitoriu de învinuire este pe alin. 2 lit. b), iar învinuirea adusă în baza

ordonanței în alin. 2 lit. d) constituie o încălcare a art. 6 p. 1 CEDO;

- organul de urmărire penală și instanța de judecată au admis încălcarea

prevederilor art. 281 Cod de procedură penală, deoarece au înaintat o învinuire

neclară, neconcretă și declarativă, fapt ce contravine și prevederilor art. 7 Cod de

procedură penală;

7

- din interpretarea dispozițiilor art. 165 Cod penal, rezultă că infracțiunea

este realizată prin întrunirea cel puțin a 5 categorii de acțiuni: recrutarea,

transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane. Acțiunile trebuie

să fie comise în scop de exploatare comercială, prin muncă sau servicii forțate în

sclavie etc. Poate fi incriminată infracțiunea numai dacă a existat intenția directă,

fapt care nu a fost probat de acuzare și care nu s-a confirmat prin declarațiile

martorilor, or cele relatate de părțile vătămate pot fi încadrate numai în raporturi de

muncă civile, sau în cel mai rău caz în art. 168 Cod penal (munca forțată), mai

mult ca atât, declarațiile date de ultimii sunt contradictorii, fapt demonstrat prin

procesele-verbale de confruntare și urmează a fi criticate și sub aspectul

neelucidării contradicțiilor dintre declarațiile martorilor și părților vătămate;

- un litigiu de muncă a fost transformat vădit intenționat în infracțiune,

analizând toate probele în ansamblu s-a constatat încălcarea și art. 10 din Codul

muncii - nu a fost respectată obligația să asigure salariaților condițiile de muncă

corespunzătoare cerințelor de protecție și igienă a muncii. Pentru aceste abateri,

atât IF cât și IM stabilesc sancțiuni angajatorului și nicidecum nu este rolul sau

sarcina OUP de a interveni.

2016 au fost respinse apelurile declarate, ca nefondate, cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că declarațiile

inculpaților Basarab Rodion și Basarab Mihail precum că nu au comis fapte

infracționale, nu corespund adevărului, sunt mincinoase și sunt făcute în scopul de

a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele comise, deoarece se combat de

întreaga sistemă de probe analizate, care sunt pertinente, concludente, utile și

veridice și coroborează între ele.

Instanța de apel a considerat că, prima instanță a analizat obiectiv cumulul

de probe, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului Basarab

Rodion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. a), b), d) Cod

penal, și vinovăția inculpatului Basarab Mihail în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d), art. 314 alin. (1) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a conchis că argumentele invocate în cererile de apel

depuse de apărători în numele inculpaților, precum că, sentința primei instanțe este

ilegală, cu caracter formal, cu aprecierea unilaterală a probelor, bazată pe

presupuneri, se combat prin însuși conținutul sentinței care corespunde

prevederilor art. 389 Cod de procedură penală și cuprinde analiza în parte și în

cumul a probelor cercetate în ședința de judecată, fiind argumentată și încadrarea

juridică a acțiunilor inculpaților.

Cu referire la pedeapsă, instanța de apel a atestat că prima instanță la

stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate

8

cu prevederile art. 7, 75, 61 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celor vinovați, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și de scopul pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților.

5.1. Avocatul Zaharia Procopie în numele inculpatului Basarab Mihail, care

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a

lui Basarab Mihail, pe motiv că faptele acestuia nu întrunesc elementele

infracțiunii.

În motivarea recursului a indicat aceleași motive ca și în apel descrise la pct.

3.2 din prezenta decizie, suplimentar invocând că prin învinuirea adusă de către

organul de urmărire penală, cât și prin concluziile constatate de către prima

instanță menținute de către instanța de apel în privința calificării acțiunilor lui

Basarab Mihail o consideră absolut una pripită, incorectă, bazată pe presupuneri,

or, nici un martor audiat, a căror declarații au stat la baza învinuiri aduse lui

Basarab Mihail și nici o altă probă administrată în cadrul dosarului menționat nu a

demonstrat direct vinovăția inculpatului. La caz, instanța de apel urma să dea o

apreciere adecvată a obiectului juridic nemijlocit, a laturii obiective și subiective,

dacă fapta a fost comisă de inculpat sau nu, dacă fapta acestuia întrunește

componentele de infracțiune, a fost sau nu dovedită vinovăția acestuia de cele

incriminate pentru ca în final să fie constatată o concluzie corectă, de achitare.

5.2. Avocatul Pascal Veronica în numele inculpatului Basarab Rodion, care

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri, cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului a invocat că:

- infracțiunea poate fi incriminată numai dacă a existat intenția directă, fapt

care nu a fost probat de acuzare și contrar declarațiilor martorilor, care nu au fost

apreciate ca probe nici de prima instanță, nici de instanța de apel;

- din interpretarea dispozițiilor art. 165 Cod penal rezultă că infracțiunea este

realizată prin întrunirea cel puțin a 5 categorii de acțiuni: recrutarea, transportarea,

transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane. Acțiunile trebuie să fie comise

în scop de exploatare comercială, prin muncă sau servicii forțate în sclavie etc.

Poate fi incriminată infracțiunea numai dacă a existat intenția directă, fapt care nu

a fost probat de acuzare și care nu s-a confirmat prin declarațiile martorilor, or cele

relatate de părțile vătămate pot fi încadrate numai în raporturi de muncă civile, sau

în cel mai rău caz în art. 168 Cod penal (munca forțată), mai mult, declarațiile date

de ultimii sunt contradictorii, fapt demonstrat prin procesele-verbale de confruntare

9

și urmează a fi criticate și sub aspectul neelucidării contradicțiilor dintre

declarațiile martorilor și părților vătămate;

- instanța urmează să țină cont de prevederile art. 113 Cod penal, prin care

este necesar ca stipulările din rechizitoriu să fie raportate la circumstanțele

incriminate. În speță este un rechizitoriu de învinuire pe alin. (2) lit. b), iar

învinuirea adusă în baza ordonanței în alin. (2) lit. d), ce este o încălcare a art. 6 p.

1 CEDO;

- organul de urmărire penală și instanța de judecată au admis încălcarea

prevederilor art. 281 Cod de procedură penală, deoarece au înaintat o învinuire

neclară, neconcretă și declarativă, fapt ce contravine și prevederilor art. 7 Cod de

procedură penală.

decembrie 2016, au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia

instanței de apel din 13 aprilie 2016, și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a constatat că instanța

de apel și-a motivat soluția fără a face o analiză a tuturor probelor în ansamblu care

dovedesc sau nu vinovăția inculpaților, fiind efectuată doar o apreciere vagă a

acestora, cu ignorarea prevederile art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) - (4) Cod de

procedură penală, care indică că, verificarea probelor este o activitate a instanței

privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe

care le conține proba cu realitatea obiectivă.

În același sens, instanța de recurs ordinar a menționat că instanța de apel deși

a descris declarațiile martorilor audiați în instanța de fond, nu a intrat în esența lor,

fără a concretiza unele aspecte de fapt care rezultă din acestea.

Instanța de recurs a mai reținut că pe episoadele de trafic de ființe umane, în

învinuirea înaintată inculpaților în baza acestui articol, se regăsește și norma art.

168 Cod penal (red.1961), iar o învinuire neclară, neconcretă și declarativă

contravine prevederilor art. 7 Cod de procedură penală.

De asemenea, referindu-se la norma citată, alta de cât cea în baza cărora au

fost recunoscuți vinovați inculpații, instanța de recurs a atestat că la încadrarea

menționată s-a referit și avocatul Pascal Veronica în apelul său, însă instanța de

apel a omis să se expună asupra acestui motiv, ca de alt fel ignorând și afirmațiile

apelanților referitor la actul de control al Inspecției muncii nr.131 din 06.08.2013

potrivit cărora s-a stabilit că: „ … persoanele sunt angajate fără contract de muncă

nu se duce tabelarea orelor de muncă, are loc achitarea salariului însă cu

încălcarea prevederilor art.142 Codul muncii…”.

Tot la acest capitol, instanța de recurs ordinar a notat că prima instanță deși

descrie în sentință conținutul acțiunilor principale și celor adiacente din cadrul

infracțiunii specificate la alin. (1) art. 165 Cod penal, cât și a scopului special, însă

10

nu le adaptează pe toate la condițiile din speță, fiind doar o încercare în acest sens,

instanța nu a intrat în esența acestor acțiuni, având o idee preconcepută de a fi

adaptate speței date, idee preluată și de către instanța de apel, or apelul constituie o

continuare a judecării fondului cauzei, legea prevede posibilitatea ca instanța să

dea o nouă apreciere probelor administrate în fața primei instanțe. Efectul

devolutiv nu promovează o reeditare de către instanța de apel a judecății care a

avut loc în prima instanță, ci o nouă judecată, cu caracter autonom, care are ca

obiect reexaminarea acelor dispoziții din hotărâre, care au fost greșit soluționate.

Cât privește recrutarea, instanța de recurs ordinar a conchis că părțile

vătămate în speță au fost angajate (sinonim al recrutării) la muncă, în calitate de

ciobani, nu prin înșelăciune, violență, amenințarea cu violență etc. Chiar dacă

ulterior inculpații au recurs la asemenea procedee, ele nu vor fi în legătură cauzală

cu angajarea (recrutarea), prin urmare va lipsi intenția unică complexă,

caracteristică unei infracțiuni complexe. Transportarea părților vătămate la locul de

muncă a fost liberă, dependentă de conduita acestora, iar adăpostirea lor într-un loc

ferit pentru a nu fi descoperiți de către reprezentanții organelor de stat sau de terțe

persoane care ar putea denunța traficul, la caz nu s-a constatat, iar instanțele de

fond au atribuit această acțiune inculpaților.

Referitor la învinuirea înaintată inculpatului Basarab Mihail în baza art. 314

Cod penal, instanța de recurs ordinar, lecturând declarațiile părții vătămate Xxxxxx

(f.d.169-173, vol. V), a martorilor Roșca Valeriu (f.d.196-200, vol. V) și Roșca

Vasile (f.d. 2-4, vol. V) și declarațiile date de către aceștia în cadrul urmăririi

penale, a evidențiat divergențe, nefiind clar pentru ce Basarab Mihail i-a propus

suma de 4000 lei lui Xxxxxx, când ultimul, potrivit declarațiilor date în prima

instanță, a estimat suma de 4000 lei pentru lucrul efectuat timp de 4 luni la stână.

Astfel, instanța de recurs ordinar a concluzionat că instanța de apel urma să-

și expună punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și

menționate în cererile de apel, în baza evaluării proprii, juste, a probelor

administrate în cadrul urmăririi penale, a celor readministrate în condiții de

oralitate, nemijlocire și contradictorialitate la etapa cercetării judecătorești și a

celor administrate, cu respectarea dreptului la apărare al părților la această fază

procesuală, și ca urmare să rețină corect starea de fapt, vinovăția sau nevinovăția

inculpatului și încadrarea juridică a faptelor acestuia, iar erorile procesuale admise

de către instanța de apel cad sub incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală.

2017, au fost admise apelurile declarate, casată parțial sentința în partea aplicării

prevederilor art. 85 Cod penal, în privința inculpaților Basarab Mihail și Basarab

Rodion, și pronunțată o nouă hotărâre în această parte, cu excluderea din sentință a

prevederilor art. 85 Cod penal.

11

Astfel, s-a decis ca Basarab Mihail recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, să-i fie aplicată pedeapsa de

2 ani închisoare și în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pedeapsa de 7 ani

6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții de gestionare a

întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor pe un termen de 3 ani, și că urmează să-

și execute pedeapsa definitivă, stabilită în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru

concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, de 8 ani închisoare

cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții de gestionare a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor pe un termen de

3 ani.

De asemenea, s-a decis ca Basarab Rodion recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. a), b), d) Cod penal, urmează să-și

execute pedeapsa stabilită de 7 ani 6 luni închisoare, în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții de gestionare a întreprinderilor,

instituțiilor, organizațiilor pe un termen de 3 ani.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute fără modificări.

7.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel rejudecând cauza a constatat că

deși inculpații nu și-au recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor imputate,

aceasta se confirmă prin probele cercetate în cadrul ședinței primei instanțe,

verificate prin citire în instanța de apel, și anume:

- declarațiile părții vătămate Xxxxxx (f.d. 32-33, 169-173, vol. V);

Instanța de apel a reținut că declarațiile date de partea vătămată Xxxxxx sunt

concludente și pertinente, corespund celor date la urmărirea penală, inclusiv și în

cadrul confruntării cu inculpații, fiind neschimbate, date sub jurământ, careva

temei de a nu le crede, lipsește, prima instanță întemeiat le-a pus la baza sentinței

de condamnare, iar argumentele apărării și declarațiile inculpaților nu corespund

realității, având scopul de a se eschiva de răspundere penală.

Astfel, s-a mai notat că din procesele-verbale de confruntare efectuate între

partea vătămată Xxxxxx și inculpații Basarab Mihail și Basarab Rodion întocmite

la 09.07.2013 și la 11.07.2013, rezultă, că ambii și-au susținut declarațiile date

anterior (f.d. 155-166 vol. l).

Totodată, s-a indicat că se confirmă situația de vulnerabilitate a părții

vătămate, prin informația parvenită de la Primăria s. Selemet, raionul Cimișlia cu

privire la evaluarea stării sociale a părții vătămate Xxxxxx (f.d. 17-18, vol. I).

- declarațiile martorului Pușnei Ion (f.d. 35-36, vol. V);

Instanța de apel a precizat că declarațiile martorului Pușnei Ion sunt neschimbate,

date sub jurământ, fiind preîntâmpinat de răspundere penală pentru darea

declarațiilor false, care corespund celor date la urmărirea penală și în procesul

confruntării, procesul-verbal de confruntare efectuată între martorul Pușnei Ion și

Basarab Rodion din 18.07.2013 (f. d. 167-169, vol. I), potrivit căruia și-a menținut

12

declarațiile și a declarat că după ce fratele Xxxxxx a fugit de la stână, frații

Basarab au venit la el acasă, în ogradă, l-au apucat pe fratele Xxxxxx de gât și de

picioare și cu forța l-au urcat în mașină. Fratele plângea și nu dorea să plece cu ei.

În același sens, instanța de apel a indicat că le consideră veridice, corespund

circumstanțelor stabilite și confirmă vinovăția inculpaților.

Argumentele apărării precum, că există divergențe în declarațiile martorului

Pușnei Ion date la urmărirea penală și în prima instanță, sunt lipsite de suport, or,

acestea nu sunt contradictorii, iar la nenumăratele întrebări, ale apărării, martorul a

confirmat că susține declarațiile date la urmărirea penală, și a declarat, că a povestit

la poliție tot cum s-a întâmplat, cum a declarat și în prima instanță.

- prin declarațiile părții vătămate Xxxxxx (f.d. 50, vol. V);

- declarațiile succesorului părții vătămate Xxxxxx, Căpățînă Ion (f.d.130,

vol. I);

Astfel, instanța de apel a specificat că declarațiile date corespund celor

constatate, cu circumstanțele cauzei, confirmând vinovăția inculpaților anume de

comiterea traficului de ființe umane comis în privința fratelui său Xxxxxxx, care a

decedat.

- declarațiile părții vătămate Xxxxxx (f.d. 181-184, vol. V);

- declarațiile martorului Chișleac Maria (f.d. 38-39, vol. V);

Aceste declarații instanța de apel le-a considerat veridice, ce corespund

realității, fiind confirmate și prin alte probe, sunt concludente, neschimbate pe tot

parcursul urmăririi penale, inclusiv și în procesul de confruntare efectuată între

martorul Chișleac Maria și inculpații Basarab Mihail și Basarab Rodion din

18.07.2013, în procesul căruia ambii și-au susținut declarațiile date anterior (f.d.

170-173, vol. I).

- declarațiile martorului Chirilescu Angela (f.d. 40-41, 223-224, vol. V), care

fiind audiată suplimentar în cadrul primei instanțe, în rezultatul divergențelor

apărute, după citerea de către procuror al declarațiilor date de către martor la

urmărirea penală (f.d. 33-34, vol. I), ultima le-a confirmat și a declarat, că ceea ce

este scris în procesul verbal este corect (f.d. 224, vol. V).

- declarațiile martorilor Roșca Vasile (f.d.42-43, vol. V), Răcilă Ion (f.d. 44-

45, vol. V), Iacoban Mariana (f.d. 46, 219-222, vol. V), Carpenco Tatiana (f.d. 51,

vol. V), Codreanu Nina (f.d. 52, vol. V), Ninica Nicolae (f.d. 185-186, vol. V),

Storojov Vasile (f.d. 187-188, vol. V), Roșca Valerii (f.d. 197-198, vol. V),

Gherman Mihail (f.d. 226, vol. V), Gherman Gheorghe (f.d. 228-229, vol. V);

- plângerea lui Xxxxxx nr. 25 din 11.01.2014, conform căreia, Xxxxxx a

solicitat organelor de drept să ia măsurile cuvenite cu Basarab Mihail, care la data

de 10.01.2014, între ora 16:00 - 17:00, prin intermediul lui Roșca Vasile i-a propus

suma de 2000 lei până, și suma de 2000 lei după ședințele de judecată pentru a

depune declarații mincinoase în favoarea sa (f.d. 4, vol. IV);

13

- plângerea lui Xxxxxx nr. 50 din 22.01.2014 (f.d. 4, vol. III);

- nota informativă parvenită de la DASPF Cimișlia și ancheta socială din

10.02.2014 în privința lui Xxxxxx (f.d. 14-17, vol. III);

- ancheta socială a lui Xxxxxx, prin care se adeverește faptul că Xxxxxx face

parte din familie social vulnerabilă și este invalid de gradul II din copilărie (f.d.44-

49, vol. III);

- raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 623a - 2013 a lui

Xxxxxx, conform căruia se indică că acesta are „retardare mentală moderată” și el

poate corect recepționa evenimentele ce au loc cu el, putea percepe acțiunile asupra

sa și poate reda aceste evenimente, și în momentul exploatării nu putea să opună

rezistență (f.d. 67-80, vol. III);

- adresarea la telefonul poliției - 902 de la Căpățînă Ion, referitor la faptul că

la data de 16.08.2013 aproximativ la ora 20:00 - 21:00 a fost amenințat de către

frații Basarab Rodion si Mihail cu răfuiala fizică, pentru că a depus plângere în

privința lor referitor la faptul că ei nu s-au achitat cu fratele lui Xxxxxx (f.d. 75-80,

vol. III);

- declarațiile de la urmărirea penală a părții vătămate Xxxxxx (f.d. 30-32,

vol. I), Xxxxxx (f.d. 153-154, vol. I), a martorilor Chirilescu Angela (f.d. 34, vol.

I), Roșca Vasile (f.d. 35-36, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare efectuată între Xxxxxx și Basarab Rodion

din 11.07.2013, în cadrul căruia ambii și-au susținut declarațiile date anterior (f.d.

161-166, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare efectuată între Chișleac Maria și Basarab

Mihail din 18.07.2013 (f. d. 170-171 vol. I), conform căruia martorul și-a menținut

declarațiile și a confirmat că a văzut în iunie 2013 cum 2 persoane, unul dintre care

era Basarab Rodion, l-au apucat pe Xxxxxx de gât și de picioare și îl duceau spre

automobilul lor, ultimul cerea să-i dea pace;

- procesul-verbal de confruntare efectuată între Chișleac Maria și Basarab

Rodion din 18.07.2013 (f.d. 171-173, vol. I) conform căruia martorul și-a menținut

declarațiile și a confirmat că anume Basarab Rodion este unul din cele 2 persoane

care 1-a dus cu forța pe Xxxxxx în automobil în iunie 2013, ținându-l de gât și

picioare. Totodată inculpatul Basarab Rodion a obiectat și a declarat că n-o

cunoaște pe martorul Chișleac Maria;

- declarațiile părții vătămate Xxxxxx (f.d. 153-154, vol. I) Potrivit cărora a

declarat, că frații Basarab au venit la el acasă și i-au propus de lucru în calitate de

cioban cu salariul de 1000 lei pe lună, plus mâncarea, cazarea, el fiind în situația

materială grea a acceptat propunerea, ei l-au luat cu automobilul lor și l-au dus la

stână. Pentru lucrul efectuat n-a primit nici un ban, inventându-i datorie, împreună

cu el a lucrat și Xxxxxx, Roșca Vasile. Frații Basarab îl băteau, nu-i permiteau să

plece, îl băteau și pe Xxxxxx;

14

- prin procesul-verbal de confruntare efectuată între Xxxxxx și Basarab

Mihail din 09.07.2013, (f.d. 155-166, vol. I), potrivit cărora Xxxxxx își menține

declarațiile precum că, Mihail i-a propus să lucreze la el și el nu a acceptat, apoi a

acceptat, salariu n-a primit, însă i-a procurat țigări, zahăr și cafea, era bătut și vroia

să fugă. Apoi Mihail și Rodion au intrat în grădină și l-au luat cu automobilul la

stână, cu forța, de mâini și picioare, contra dorinței sale.

Astfel, instanța de apel a conchis că cumulul de probe pertinente și

concludente prezentate în sprijinul învinuirii și enumerate mai sus dovedesc în

întregime vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate, careva

temei de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu se atestă, deoarece ele au

fost obținute cu respectarea normelor de procedură penală și în ansamblu racordate

între ele, pe deplin dovedesc vinovăția acestuia în fapta imputată, or, declarațiile

martorilor și a părților vătămate corespund circumstanțelor stabilite, confirmă cu

certitudine vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunilor imputate, iar unele

mici divergențe apărute în cadrul examinării cauzei în prima instanță, au fost

înlăturate prin citirea declarațiilor date la urmărirea penală a părților vătămate și a

martorilor, care în rezultat le-au confirmat pe cele date la urmărirea penală, după

cum s-a menționat mai sus.

Totodată, instanța de apel a mai menționat că este solidară cu poziția primei

instanțe, precum că s-a stabilit cu certitudine că părțile vătămate au fost recrutate,

transportate, adăpostite de inculpați la stâna de ovine și capre ce le aparține

acestora, în scopul exploatării prin muncă și prestarea serviciilor forțate și anume

prin înșelăciune, sub pretextul oferirii unui loc de muncă decent, plătit, abuzându-

se de poziția de vulnerabilitate a acestora, care erau într-o situația materială precară

și starea sănătății, astfel fiind selectată anume persoana care are o situație precară

din punct de vedere a supraviețuirii sociale, aceștia nefiind angajați în câmpul

muncii, fiind lipsit de resurse sociale, fiind din familie cu situație materială dificilă,

Xxxxxx, nu dispune de locuință, locuind la fratele său, venitul familiei revenind

din angajarea ocazională la oamenii din sat (f.d. 17, vol. I), iar Xxxxxx fiind

vulnerabil și din cauza bolii mentale, cu diagnoza -retardare mintală moderată (f.d.

44-49, vol. II), fapt confirmat și prin raportul de expertiză psihiatrico-legală

ambulatorie nr.623a - 2013 a lui Xxxxxx, conform căruia se indică că acesta are

„retardare mentală moderată” și el poate corect recepționa evenimentele ce au loc

cu el, putea percepe acțiunile asupra sa și poate reda aceste evenimente și în

momentul exploatării nu putea să opună rezistență (f.d. 67-80, vol. II).

În acest sens, instanța de apel a mai indicat că starea de vulnerabilitate a

părților vătămate, precum și faptul că inculpații cunoșteau despre aceasta, a fost

probată în ședința de judecată prin declarațiile martorilor audiați în ședința de

judecată. Inclusiv, părțile vătămate au indicat expres că inculpații i-au asigurat că

15

vor fi angajați în câmpul muncii, vor fi asigurați cu hrană și adăpost și vor avea un

venit stabil.

Totodată, s-a reținut că succesorul părții vătămate Căpățînă Ion a confirmat

că inculpații i-au propus fratelui său Xxxxxx de a munci la stâna ce le aparține, cu

un salariu de 1300 lei lunar. Xxxxxx i-a povestit că la stână a fost bătut și avea

frică față de inculpați și salariul nu i-a fost achitat integral, din care cauză deseori

fugea de la stână.

Partea vătămată Xxxxxx a comunicat că Basarab Rodion i-a propus de a

munci la stână cu un salariu de 800 lei lunar. Plecând la stână a muncit 2-3 luni și

în acest timp a fost maltratat , fără a i se achita salariul, fiind învinuit de dispariția a

13 capete de animale, astfel i s-a stabilit o datorie, pe care ultimul nu avea

posibilitatea s-o achite, acesta fiind închis timp de 2 zile într-un frigider de pe

teritoriul stânei, fiind ținut în servitute până la achitarea datoriei, a fost amenințat

cu răfuiala fizică și aplicând forța fizică, pentru a-l ține în dependență în scopul

exploatării prin muncă.

În continuare, instanța de apel a atestat că inculpații, au transportat victimele,

abuzând de poziția de vulnerabilitate a acestora, în conștiința făptuitorilor trebuia

să se reflecte că ei realizează nu o transportare oarecare a persoanei, dar că această

transportare este o expresie a infracțiunii de trafic de ființe umane, deoarece

persoana transportată nu este liberă în conduita sa, ea este nevoită să se

conformeze voinței făptuitorului, fiind vulnerabilă, iar făptuitorul cunoaște că

victima este vulnerabilă, profită de vulnerabilitatea victimei și dorește să abuzeze

de respectiva poziție a victimei, pentru a putea realiza transportarea acesteia.

Instanța de apel a mai reținut că în ipoteza traficului de ființe umane,

înșelăciunea se referă la promisiuni, în acest sens, victima este indusă în eroare sau

îi este menținută eroarea că va presta o muncă decentă, plătită, în condiții de

legalitate. Însă, în realitate, făptuitorul nu are o asemenea intenție. În acest context,

instanța de apel a notat că părțile vătămate confirmă că inculpații le-au propus un

loc de muncă plătit și în condiții bune, însă în realitate părțile vătămate nu au fost

remunerate, cu excepția lui Xxxxxx care a fost parțial remunerat, în timpul muncii

fiind agresați fizic și amenințați cu aplicarea forței fizice pentru a-i exploata prin

muncă.

Totodată, ce ține de argumentele apărării precum, că pe toate episoadele

învinuirii este prezent consimțământul părților vătămate, care benevol au acceptat,

să presteze munca de ciobani la stâna de ovine, instanța de apel a invocat că nu pot

fi luate în considerare și nu înlătură răspunderea penală a inculpaților, menționând

că în speță s-a stabilit, că consimțământul victimelor în cazul dat a fost viciat,

nefiind liber, or, consimțimântul liber poate fi exprimat numai în situația în care

persoana nu este influențată prin abuz de poziția de vulnerabilitate. Chiar dacă

16

victima și-a exprimat consimțământul de a fi exploatată aceasta este irelevant,

întrucât făptuitorul a recurs la unul din factorii de viciere a consimțământului.

Mai mult, instanța de apel a notat că în ședință s-a constatat că Xxxxxx a fost

lipsit de libertate pe o perioadă de timp, fiind închis într-un frigider de pe teritoriul

stânei în legătură cu datoria pe care i-a stabilit-o Basarab Rodion, astfel se

confirmă exploatarea prin servitute. După evadarea părților vătămate Xxxxxx și

Xxxxxx, inculpații, din nou, urmărind scopul exploatării prin muncă, ținând cont

de poziția de vulnerabilitate a acestora, i-au răpit de la locul de trai și i-au

transportat la stâna de ovine, unde au fost exploatați prin muncă.

În continuare, instanța de apel a respins argumentele apărării precum că în

acțiunile inculpaților poate fi prezentă doar componența infracțiunii prevăzute de

art.168 Cod penal, iar prima instanță nu și-a argumentat soluția în acest sens,

menționând că art. 168 Cod penal prevede răspundere penală pentru munca forțată,

fără a fi prezente elementele constitutive ale traficului de ființe umane prezente la

caz, adică când persoanele sunt în relații de muncă fără a fi prezente elementele de

trafic (abuz de poziție de vulnerabilitate, recrutare, transportare, adăpostire, prin

înșelăciune, inclusiv prin răpire).

La același capitol, s-a notat că art. 168 Cod penal poate fi aplicat de unul

singur, dacă, în prealabil, nu a fost săvârșită nici una dintre infracțiunile prevăzute

la art. 165 Cod penal, circumstanțe ce la caz nu se regăsesc, ci dimpotrivă se

dovedește cu certitudine comiterea de către inculpați anume a traficului de ființe

umane cu semnele calificative incriminate în învinuirea modificată în sensul

agravării în cadrul examinării cauzei în fond după conexarea a cauzelor penale în

privința inculpaților (f.d. 46-48, vol. IV).

Instanța de apel a conchis că s-a dovedit cu certitudine că părțile vătămate

Xxxxxx, Nenicu Ion și Xxxxxx, au fost recrutați, transportați, prin abuz de

vulnerabilitate, înșelăciune (promițându-le achitarea salariului, acordarea spațiului

locativ pentru trai decent, ulterior, sub diferite pretexte, inventate, nu le-a achitat

careva sume bănești ), în scop de exploatare prin muncă forțată, ulterior, după ce

partea vătămată a fugit, inculpații s-au deplasat la el acasă și cu forța l-au îmbarcat

în automobil și l-au dus la stână, acțiuni ce nu pot fi încadrate în baza art. 168 Cod

penal, ci confirmă că aceștia au comis infracțiunea prevăzută de art. 165 Cod

penal, fapt confirmat prin declarațiile părții vătămate Xxxxxx și a martorilor

Pușnei Ion și Chișleac Maria, care au confirmat că au văzut cum frații Basarab l-au

apucat pe Xxxxxx de gât și picioare și l-au dus spre automobil, ultimul cerând a fi

lăsat în pace, declarații ce au fost confirmate și în procesul verbal de confruntare.

La fel, instanța de apel a reținut că sintagma „cu sau fără consimțămîntul

acesteia”, utilizată în dispoziția de la alin. (1) art. 165 Cod penal, se referă la

consimțământul victimei la recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau

primirea ei, în scop de exploatare. Legiuitorul nu are în vedere consimțământul

17

victimei la exploatare, din moment ce exploatarea propriu-zisă depășește cadrul

infracțiunii prevăzute la alin. (l) art.165 Cod penal, deci este irelevantă în

conjunctura infracțiunii date.

Astfel, instanța de apel a considerat ca nefondate argumentele apelanților,

inclusiv și a avocatului Pascal Veronica, precum că în învinuirea înaintată

inculpaților în baza art. 165 Cod penal, se regăsește și norma art. 168 Cod penal

(red. 1961), iar învinuirea fiind neclară, neconcretă și declarativă, contravine

prevederilor art.7 Cod de procedură penală, făcând referire la actul de control al

Inspecției muncii nr. 131 din 06.08.2013 potrivit cărora s-a stabilit că: „ ...

peroanele sunt angajate fără contract de muncă nu se duce tabelarea orelor de

muncă, are loc achitarea salariului însă cu încălcarea prevederilor art.142 Codul

muncii...”.

De asemenea instanța de apel a respins argumentele apărării că: „în acțiunile

inculpaților nu se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 165 Cod

penal, acestea fiind niște raporturi juridice de muncă sau încadrate în baza art.

168 Cod penal, potrivit actului de control al Inspecției muncii nr. 131 din

06.08.2013 s-a stabilit că: „ ... persoanele sunt angajate fără contract de muncă

nu se duce tabelarea orelor de muncă, are loc achitarea salariului însă cu

încălcarea prevederilor art.142 Codul muncii...Totodată a fost menționat că

Xxxxxx nu a fost angajat oficial prin încheierea contractului de muncă, durată

zilnică a timpului de muncă depășește 12 ore prin ce se încalcă drepturile

muncitorilor, muncitorii nu sunt informați în scris de către angajator despre

salariul primit, nu a fost stabilită o durată redusă a timpului de muncă de 30 ore

pe săptămână, dat fiind faptul că Xxxxxx este invalid de gradul II din copilărie”,

precizând la acestea că actul de control al Inspecției Muncii a fost întocmit în baza

sesizării de către Centrul de Trafic de persoane, după pornirea urmăririi penale pe

faptul traficului de ființe umane în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, deci

constatările date nu exclud atragerea la urmărire penală a inculpaților pentru

infracțiunea de trafic de ființe umane și nu exclud atragerea la răspundere

contravențională pentru încălcarea legislației muncii, dacă astfel de încălcări au

fost depistate, or, după cum s-a menționat, traficul de ființe umane la caz este o

infracțiune formală și se consideră consumată din momentul recrutării victimelor,

totodată prezența și altor circumstanțe ca transportarea, adăpostirea, în scop de

exploatare prin muncă, acțiuni săvârșite prin înșelăciune, abuz de vulnerabiliate a

victimelor, amenințarea și aplicarea violenței fizice și psihice nepericuloase pentru

viața și sănătatea personei, consumarea acțiunii adiacente - exploatarea prin muncă

forțată, nu exclude răpsunderea penală pentru infracțiunile comise.

Totodată, instanța de apel a respins argumentele apelanților precum, că nu au

fost înlăturate contradicțiile din declarațiile martorilor Roșca Vasile, Chirilescu

Angela, Iacobina Mariana, Storojov Vasile cât și a părților vătămate din prima

18

instanță de cele la urmărirea penală, or instanța de apel a constatat că divergențele

invocate de apărare, au fost înlăturate, deoarece, după citirea declarațiilor date la

urmărirea penală și procesul-verbal de confruntare, martorii și părțile vătămate au

susținut declarațiile date la urmărirea penală, iar divergențele stabilite nu schimbă

esența celor declarate la urmărirea penală, atât părțile vătămate, cât și martorii, la

urmărirea penală au dat declarații concludente și pertinente, care le-au confirmat și

în procesul confruntării cu inculpații, care confirmă vinovăția inculpaților de

comiterea anume a traficului de ființe umane, cu scop de exploatare prin muncă și

determinarea de către Basarab Mihail a părții vătămate Xxxxxx la depunerea de

declarații mincinoase prin promisiune de oferire de bunuri.

Argumentele apărării precum că inculpatul Basarab Mihail nu a comis

infracțiunea prevăzută de art. 314 alin. (1) Cod penal, și că suma de bani oferită lui

Xxxxxx a fost pentru achitarea muncii prestate de către acesta, instanța de apel le-a

repins ca nefondate, menționând că acestea se combat prin declarațiile părții

vătămate Xxxxxx și a martorilor Roșca Vasile și Pușnei Ion din prima instanță, și

anume Xxxxxx fiind audiat a declarat că „La el s-a adresat Basarab Mihail și i-a

propus suma de 4000 lei. Basarab Mihail i-a indicat că îi va da suma de 4000 lei

pentru a spune organelor de drept că nu a fost bătut de frații Basarab, că a mințit.

Cu propunerea lui Basarab Mihail nu a fost de acord, la discuția dintre ei a fost

prezent și Roșca Vasile.”

Martorul Roșca Vasile fiind audiat a declarat că, „Basarab Mihail îi va da

2000 lei daca retrage cererea de la poliție și după judecată i-a promis că îi va da

încă 2000 lei. Xxxxxx i-a comunicat că nu dorește să primească careva sume de

bani de la Basarab Mihail”.

Pușnei Ion fiind audiat a declarat că: „frații Basarab i-au propus bani

fratelui său Vasile pentru a nu face declarații la judecată”.

Subsidiar, instanța de apel a constatat ca fiind dovedită vinovăția

inculpatului Basarab Mihail în baza art. 314 Cod penal, indicând că aceasta este

confirmată prin declarațiile părții vătămate Xxxxxx (f.d. 169-173, vol. V), a

martorilor Roșca Valeriu (f.d. 196-200, vol. V) și Roșca Vasile (f.d. 2-4, vol. VI),

care, pentru înlăturarea divergențelor apărute, după citirea de către procuror a

declarațiilor date de către aceștia în cadrul urmării penale, și-au confirmat

declarațiile date anterior, conform cărora s-a constatat, că Basarab Mihail i-a

propus lui Xxxxxx suma de 4000 lei anume pentru ca ultimul să-și schimbe

declarațiile în judecată pentru a-i exonera de răspundere pe inculpați pentru

comiterea infracțiunii imputate de trafic de ființe umane, iar acestea se confirmă și

prin materialele cauzei penale și anume: plângerea lui Xxxxxx, scrisă la data de

11.01.2014 (f.d. 4), circumstanțele date fiind confirmate prin declarațiile date la

urmărirea penală și ulterior în prima instanță. Mai mult, instanța de apel a conchis

că lipsește careva temei de a nu crede declarațiile respective, care corespund

19

circumstanțelor cauzei, iar afirmațiile apărării precum, că suma de 4000 lei este

salariul lui Xxxxxx pentru lucru efectuat timp de 4 luni la stână, nu au fost

acceptate or instanța de apel a notat că ulterior inculpatul Basarab Mihail după

eliberarea sa din stare de arest, cu scopul de a se eschiva de răspundere penală

pentru infracțiunea de trafic de ființe umane, care este una deosebit de gravă, 1-a

influențat pe partea vătămată Xxxxxx să-și schimbe declarațiile, promițându-i

suma de 4000 lei. Totodată, instanța de apel a reținut, că faptul că la momentul

adoptării sentinței părțile vătămate nu aveau careva pretenții materiale față de

inculpați, nu-i absolvă pe ultimii de răspundere și pedeapsă penală pentru cele

comise.

În concluzie, instanța de apel a constatat că prima instanță și-a argumentat

soluția de condamnare conform prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură

penală, care stipulează că fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, adoptând o sentință legală și

întemeiată, iar argumentele apelanților fiind lipsite de suport legal și de fapt,

urmează a fi respinse cu menținerea sentinței de condamnare a inculpaților.

Cu referire la pedepsele stabilite, instanța de apel a atestat că corespund

circumstanțelor stabilite, fiind luate în considerare prevederile legii privind

individualizarea pedepsei.

În acest sens, instanța de apel a specificat că prima instanță corect a

individualizat pedeapsa stabilită inculpatului Basarab Rodion, aplicându-i o

pedeapsă echitabilă pentru infracțiunea comisă, ținând cont de personalitatea

acestuia, de circumstanțele cauzei, de faptul că inculpatul Basarab Rodion conform

art. 16 Cod penal, a comis o infracțiune deosebit de gravă, anterior a fost

condamnat, are la întreținere un copil minor și se caracterizează mediocru.

Cât privește pedeapsa stabilită inculpatului Basarab Mihail, instanța de apel

a notat că prima instanță a reținut întemeiat, că conform art. 16 Cod penal, a comis

o infracțiune deosebit de gravă și una mai puțin gravă, anterior a fost condamnat și

se caracterizează negativ, se eschivează de la instanța de judecată, fiind anunțat în

căutare, și ținând cont de scopul pedepsei penale, definit prin art. 61 Cod penal,

acesta poate fi atins numai prin condamnarea inculpatului la pedeapsă sub formă

de închisoare, pedeapsă ce implică o suferință pe măsură a-și atinge scopul de

constrângere, reeducare, exemplaritate și înlăturare temporară a inculpatului din

societate pentru a-și revizui atitudinea de valori sociale și comportamentul față de

membrii societății.

Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a interveni în sentință,

casând sentința parțial, în partea aplicării prevederilor art. 85 Cod penal, în privința

inculpatului Basarab Mihail și inculpatului Basarab Rodion, pronunțând o nouă

hotărâre în această parte, privind excluderea din sentință a prevederilor art. 85 Cod

20

penal, din considerentul că apărarea a prezentat probe ce confirmă că amenda

stabilită inculpatului Basarab Mihail prin sentința Judecătoriei Cimișlia din

23.06.2014 în mărime de 500 unități convenționale și amenda stabilită inculpatului

Basarab Rodion prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 11.07.2014 în mărime de

600 unități convenționale, au fost achitate, iar pedeapsa a fost executată integral și

la moment lipsesc temeiuri de aplicare a prevederilor art. 85 Cod penal și în

această parte sentința urmează a fi casată cu excluderea aplicării art. 85 Cod penal.

8.1. Avocatul Pascal Veronica în numele inculpatului Basarab Rodion, la

06.12.2017, în care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.

6), 8), 12) Cod de procedură penală și solicită casarea acesteia, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea motivată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța

de fond și apel au admis erori grave de fapt și de drept, care au afectat soluția

instanței;

- fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.

165 alin. (2) lit. d) Cod penal;

- instanța de apel, la rejudecare, fără a supune analizei circumstanțele de fapt

reținute și constatate de o instanță supremă, admite o eroare gravă, care se

echivalează cu nerezolvarea fondului apelului;

- instanța de apel indică în decizie că declarațiile părților vătămate corespund

cu cele date anterior, sub jurământ, contrar probelor din dosar, însă în ședința de

apel nici o parte vătămată sau martor nu a fost audiat;

- conform procesului-verbal de contravenție administrativă nr. 020087/31

din 18.07.2013, Basarab Radion a fost atras la răspundere contravențională pentru

încălcări admise la angajarea muncii unui invalid din copilărie cu retard mintal

(f.d. 23, vol. II). Astfel, Inspecția Muncii, dar și Centrul pentru combaterea

traficului de persoane al MAI, verificând legalitatea atragerii la muncă a unor

persoane de către inculpat, a constatat încălcări ale Codului muncii, dar nu o

infracțiune. Instanța de apel a respins argumentele apărătorilor ca neîntemeiate,

motivând că prima instanță s-a expus asupra existenței fiecărui element al

infracțiunii și că propunerea de muncă constituie o recrutare, ce este o concluzie

eronată;

- în cadrul cercetării judecătorești din prima instanță și cea de apel nu au fost

acumulate un ansamblu de probe pertinente, concludente și utile din care ar fi

posibil de stabilit că fapta recurentului întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, iar probele au fost

apreciate eronat de ambele instanțe;

21

- inculpatul a fost condamnat în baza art. 165 alin. (2) lit. a), b), d) Cod

penal, iar lit. a) se prevede calificativul - de către o persoană care anterior a

săvârșit o faptă prevăzută la alin. (l), însă Basarab Radion nu a mai săvârșit o astfel

de infracțiune, deoarece nu există nici o sentință de condamnare;

- de către acuzare nu a fost probată intenția inculpatului de a comite

infracțiunea de trafic de ființe umane, contrar declarațiilor martorilor, care nu a fost

apreciate corect de către instanțele de judecată;

- nu s-a dat apreciere faptului că Xxxxxx a revenit la munca de cioban pentru

a achita o datorie martorului;

- organul de specialitate – Inspecția muncii prin scrisoarea nr. 62 din

04.03.2014, organul de supraveghere a respectării legislației muncii definește și

stabilește cert că a avut loc o muncă nedeclarată;

- în procesul-verbal de audiere a martorului sintagma „procesul-verbal este

scris din cuvintele mele..” este scris de organul de urmărire penală;

- analizând cele relatate de părțile vătămate, acțiunile lor pot fi încadrate

numai în raporturi de muncă civile, sau recalificate în art. 168 alin. (1) Cod penal

(munca forțată);

- din probele analizate rezultă încălcarea și a art. 10 din Codul muncii și

anume că nu a fost respectată obligația să asigure salariaților condițiile de muncă

corespunzătoare cerințelor de protecție și igienă a muncii. Pentru aceste abateri,

atât IF cât și IM stabilesc sancțiuni angajatorului și nu este rolul sau sarcina OUP

de a interveni;

- au fost admise încălcări privind respectarea dreptului la apărare, din

considerentul că rechizitoriul este întocmit pe comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar în ce temei a fost condamnat și pentru alin.

(2) lit. a) Cod penal, însă o ordonanță de punere sub învinuire în sensul de agravare

nu a fost înaintată niciodată în ședințele de judecată, iar instanța de apel nici nu a

examinat acest aspect;

- instanța urmează să țină cont de prevederile art. l13 Cod penal prin care

este necesar că stipulările din rechizitoriu să fie raportate la circumstanțele

incriminate, or în speță este prezent un rechizitoriu de învinuire pe alin. (2) lit. b)

Cod penal, iar învinuirea adusă în baza ordonanței în alin. (2) lit. d). Ce este o

încălcare a art.6 pag. l, 3 CEDO;

- OUP și instanța de judecată au admis încălcarea prevederilor art. 281 Cod

de procedură penală, deoarece au înaintat o învinuire neclară, neconcretă și

declarativă, fapt ce contravine și prevederilor art. 7 Cod de procedură penală, iar

instanța de apel printr-o frază generală a respins ca neîntemeiat acest argument;

La 11.01.2018, avocatul Pascal Veronica în numele inculpatului Basarab

Rodion declară recurs ordinar suplimentar, în care invocă ca temei de recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 13) Cod de procedură penală, argumentând că:

22

- a intervenit o lege mai favorabilă condamnatului și anume modificarea

Codului penal prin legea nr 163 din 20.07.17, în vigoarea din 20.12.2017;

- instanța de apel nu s-a expus argumentat asupra aplicării art. 75 Cod penal,

și instanța de apel nu s-a expus asupra aplicării art. 79 Cod penal, invocat de

apărare.

8.2. Avocatul Zaharia Procopie în numele inculpatului Basarab Mihail, care

menționând ca temeiuri de recurs prevederile art. 427 alin. (1), pct. 8), 12) Cod de

procedură penală, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de

apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie reîncadrate acțiunile lui

Basarab Mihail din art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, în baza art. 168 Cod

penal, cu aplicarea prevederilor Legii cu privire la amnistie și încetarea procesului

penal, precum și achitarea lui Basarab Mihail de sub învinuirea de comitere a

infracțiunii prevăzute de art. 314 Cod penal, pe motiv că fapta acestuia nu

întrunește elementele infracțiunii.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- concluziile instanței de judecată expuse în sentință, cât și ale instanței de

apel expuse în decizia pronunțată contravin cu circumstanțele pricinii , iar probele

administrate nu dovedesc faptele incriminate lui Basarab Mihail, drept rezultat

fiind pronunțate hotârâri ilegale;

- prima instanță a calificat, iar instanța de apel a menținut concluzia că

inculpatul Basarab Mihail a comis infracțiunea prevăzută de art. 314 alin. (1) Cod

penal, adică determinarea părții vătămate Xxxxxx la depunerea de declarații

mincinoase prin promisiune de oferire de bunuri, deși faptul dat nu și-a găsit

confirmare direct în cadrul ședințelor de judecată, reieșind din materialul probator

al cauzei, și conținutul declarațiilor părții vătămate Xxxxxx, a martorului Roșca

Vasile și Pușnei Ion date în cadrul urmăririi penale și în cadrul cercetării

judecătorești acestea sunt contradictorii;

- instanțele de judecată urmau să dea aprecierea cuvenită tuturor

circumstanțelor cauzei, a motivării asupra faptului admiterii unor probe și

respingerii altora, prin prisma respectării principiilor contradictorialității în

procesul penal și a liberei aprecieri a probelor, astfel persoanei acuzate urmând a-i

fi asigurate toate garanțiile necesare apărării sale, aceste momente accentuate de

către apelant au fost ignorate de către instanța de apel;

- concluzia primei instanțe susținută și nesupusă aprecierii obiective de către

instanța de apel asupra faptului că inculpatul Basarab Mihail prin refuzul de

nerecunoaștere a vinovăției a manifestat o modalitate de a se eschiva de la

răspunderea penală este incorectă, deoarece potrivit art. 21 alin. (1) Cod de

procedură penală nimeni nu poate fi silit să mărturisească împotriva sa ori

împotriva rudelor sale apropiate, a soțului, soției, logodnicului, logodnicii sau să-și

recunoască vinovăția;

23

- atât prin învinuirea adusă de către organul de urmărire penală, cât și a

concluziilor primei instanțe, menținute de către instanța de apel în privința

calificării acțiunilor lui Basarab Mihail pe episoadele invocate sunt pripite,

incorecte, or acțiunile acestuia au fost eronat interpretate, ori probele administrate

nu dovedesc faptele incriminate lui Basarab Mihail în temeiul art. 165 alin. (2) lit.

b), d) Cod penal, dar corect ar fi fost încadrarea acțiunilor inculpatului în temeiul

art. 168 Cod penal „ munca forțată” (red. 1961);

- pe episodul de trafic de ființe umane față de Basarab Mihail a fost înaintată

o învinuire neclară, neconcretă și declarativă, care contravine art. 7 Cod de

procedură penală;

- atât în cadrul primei instanțe, cât și în apelul declarat de către avocați în

interesul inculpaților a fost ignorată afirmația acestora referitor la actul de control a

Inspecției muncii nr. 131 din 06.08.2013, potrivit căruia sa stabilit că „ persoanele

sunt angajate fără contract de muncă, nu se duce tabelarea orelor de muncă, are

loc achitarea salariului însă cu încălcarea prevederilor art. 142 CM al RM”;

- deși prima instanță, instanța de apel descrie în sentință acțiunile principale

și cele adiacente din cadrul infracțiunii specificate la alin. (1) art. 165 Cod penal,

cât și a scopului special, însă nu le adaptează pe toate la condițiile din speță, fiind

doar o încercare în acest sens, instanța nu a intrat în esența acestor acțiuni, având o

idee preconcepută de a fi adaptate speței date, ori legea prevede posibilitatea ca

instanța să dea o nouă apreciere probelor administrate în fața primei instanțe, ori în

cadrul instanței de apel reprezintă o nouă judecată, cu caracter autonom, care are ca

obiect reexaminarea acelor dispoziții din hotărâre, care au fost greșit soluționate;

- în cadrul ședinței de judecată s-a constatat cert că părțile vătămate în speță

au fost angajate la muncă, în calitate de ciobani, nu prin înșelăciune, violență,

amenințarea cu violența. Chiar dacă ulterior inculpații au recurs la asemenea

procedee, ele nu vor fi în legătură cauzală cu angajarea (recrutarea), prin urmare va

lipsi intenția unică complexă , caracteristică unei infracțiuni complexe;

- transportarea părților vătămate la locul de muncă a fost liberă, dependentă

de conduita acestora, iar adăpostirea lor într-un loc ferit pentru a nu fi descoperiți

de către reprezentanții organelor de stat sau de terțe persoane care ar putea denunța

traficul, la caz nu s-a constatat, iar prima instanță a atribuit această acțiune

inculpaților;

- cât privește învinuirea adusă lui Basarab Mihail în baza art. 314 Cod penal,

potrivit declarațiilor părții vătămate Xxxxxx, a martorilor Roșca Valeriu și Roșca

Vasile și declarațiile date de către aceștia în cadrul urmăririi penale, de asemenea

evidențiează divergențele, ori nu este clar pentru ce Basarab Mihail i-a propus

suma de 4000 lei lui Xxxxxx, când ultimul, potrivit declarațiilor date în prima

instanță și în instanța de apel a estimat suma de 4000 lei pentru lucrul efectuat la

stână timp de 4 luni;

24

- prima instanță și instanța de apel și-au argumentat soluția de condamnare

fără să aprecieze fiecare probă în parte și să se expună asupra admisibilității sau

inadmisibilității acesteiea. Și deși s-a făcut trimitere la art. 101 alin. (l) Cod de

procedură penală, care stipulează, că fiecare probă urmează să fie apreciată din

punct de vedere a veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, aceste prevederi legale nu au fost respectate;

- instanța de judecată urma să-și expună punctul de vedere asupra fiecărei

probe aduse în sprijinul învinuirii, urmând să examineze cauza în raport cu

legislația și practica națională, și să-și expună clar argumentele privind prezența

sau lipsa vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate;

- nici o probă examinată în cadrul ședinței de judecată din prima instanță, și

nemijlocit în instanța de apel, nu indică direct asupra faptului că Basarab Mihail

împreună cu Basarab Rodion au comis traficul lui Xxxxxx și Xxxxxx;

- prima instanță și instanța de apel au dat o apreciere incorectă veridicității

declarațiilor lui Xxxxxx și Xxxxxx asupra faptului maltratării acestora de către

frații Basarab, de ce nu s-au adresat organelor de urmărire penală pe faptul dat, nu

au fost supuși expertizării medico - legale privind constatarea gradului cărorva

leziuni corporale pe cazul dat;

- în cadrul examinării cauzei s-au constatat contradicții în declarațiile

martorilor din ședința de judecată, cu cele din cadrul urmăririi penale și anume

Roșca Vasile, Chirilescu Angela, Iacoban Mariana, Storojov Vasile, care de fapt în

marea majoritate confirmă că fiind angajați la frații Basarab la stâna de oi nu au

fost maltratați, nu erau ținuți forțat pentru a munci, fiind angajați în calitate de

ciobani, li se procura produse alimentare pentru a-și prepara hrană, aveau condiții

unde să doarmă și că Xxxxxx avea telefon mobil pentru contactare, aveau

posibilitate reală de a se deplasa la magazine în sat după produse alimentare. S-au

întâmplat cazuri când vița de vie a cetățenilor a fost păscută de caprele și oile ce

aparțin fraților Basarab;

- atât de către prima instanță, cât și de către instanța de apel urmau a fi

apreciate critic declarațiile date de către martorii Pușnei Ion, fratele lui Xxxxxx,

Chișleac Maria, Codreanu Nina, Nenicu Nicolae acestea fiind rude între ei, frați,

verișori, nepoți.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul care

pledează pentru inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate și

menționează că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corespunzător

corect a încadrat acțiunile făptuitorului.

Cu referire la afirmațiile recurenților că în acțiunile inculpatului nu au fost

întrunite elementele infracțiunii, temei pentru declararea recursului prevăzut de art.

25

427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, procurorul notează că faptul

nerecunoașterii vinovăției și dezacordul cu calificarea juridică a acțiunilor

făptuitorului, este o modalitate de apărare, de eschivare de la răspunderea penală și

nu constituie temei pentru casarea hotărârilor contestate.

Totodată, indică că din conținutul recursurilor se evidențiază că recurenții de

fapt își motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a

probelor, însă motivele de reapreciere a materialului probator nu se conțin în

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Mai mult, preciziează că instanța de apel a apreciat probele prin prisma art.

101 Cod de procedură penală și a înlăturat omisiunile reținute de instanța de recurs,

conform art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală.

Cât privește recursul suplimentar declarat de avocatul Pascal Veronica în

numele inculpatului Basarab Rodion, indică că urmează a fi respins ca inadmisibil,

or a fost depus peste termen.

În acest sens, indică că potrivit materialelor cauzei, decizia motivată a

instanței de apel a fost pronunțată la 28.11.2017 (f.d. 138, 172 vol. VII), iar la

30.11.2017, sub semnătură, copia deciziei a fost înmânată recurenților (f.d. 173,

vol. VII), din ce rezultă că termenul de declarare a recursului a expirat la

30.12.2017, iar recursul suplimentar a fost declarat la 11.01.2018 (f.d. 190, vol.

VII), adică peste termenul stabilit de lege.

opinia expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi

respinse ca inadmisibile din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

10.1. Cu referire la recursul suplimentar declarat la 11.01.2018 de

avocatul Pascal Veronica în numele inculpatului Basarab Rodion, Colegiul

penal lărgit indică că în conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală,

termenul de atac cu recurs a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei.

La caz se reține că, decizia motivată a Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 16 octombrie 2017, a fost pronunțată la 28 noiembrie 2017 (f.d. 138,

26

vol. VII), fiind înmânată la 30.11.2017 copia acesteia inclusiv și avocatului Pascal

Veronica, pentru ce aceasta s-a și semnat în recipisa de primire (f.d. 173, vol. VII).

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că termenul de declarare a

recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțate integral la 28 noiembrie

2017 a expirat pe 29 decembrie 2017.

În acest context, Colegiul penal lărgit reține că la 11 ianuarie 2018, conform

ștampilei Curții Supreme de Justiție, secția grefă Colegiul penal de pe foaia

recursului declarat (f.d. 190, vol. VII), avocatul Pascal Veronica în numele

inculpatului Basarab Rodion a depus recurs ordinar suplimentar împotriva deciziei

instanței de apel, ce este evident peste termenul legal de declarare a recursului

ordinar.

Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că recurentul a invocat că recursul dat

reprezintă un supliment la recursul declarat la data de 07.12.2017, ce nu poate fi

acceptat, din considerentul că termenul de recurs este absolut și are caracter

imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita

calea de atac, iar recursul ordinar declarat după expirarea termenului (chiar dacă

este denumit ca supliment la recursul declarat în termen – după cum invocă

recurentul (f.d. 190, vol. VII)), se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-

penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede

posibilitatea de repunere în termen a recursului sau depunerea suplimentelor la

recursurile ordinare declarate în termen, deja după expirarea termenului legal de 30

zile de la pronunțarea deciziei instanței de apel.

În consecință, Colegiul penal lărgit conchide, că recursul ordinar suplimentar

declarat la 11 ianuarie 2018, de către avocatul Pascal Veronica în numele

inculpatului Basarab Rodion urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind declarat

peste termen.

10.2. Cu referire la recursurile ordinare declarate în termen de către

avocatul Zaharia Procopie în numele inculpatului Basarab Mihail și la

07.12.2017 de către avocatul Pascal Veronica în numele inculpatului Basarab

Rodion.

La caz se reține, că potrivit textului recursurilor, recurenții invocă temeiurile

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, sub

aspectele că: „nu au fost întrunite elementele infracțiunii și că faptei săvârșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită”, iar recurentul Pascal Veronica mai invocă și

temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în

sensul că: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a

admis o eroare gravă de fapt și de drept, care au afectat soluția instanței”, precum

și încălcarea art. 6 §1, 3 CEDO.

27

Verificând legalitatea deciziei instanței de apel atacate sub aceste aspecte,

Colegiul penal lărgit reține că motivele invocate de recurenți în susținerea acestor

temeiuri de recurs nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, sau nu

prezintă interes pentru jurisprudență.

10.3. Referitor la argumentele invocate de avocatul Pascal Veronica în

numele inculpatului Basarab Rodion:

Astfel, în privința temeiului de recurs invocat, prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că: „instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt și de drept,

care au afectat soluția instanței”, Colegiul penal lărgit constată că nu este incident

în speță, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală

și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante, invocate

în apelurile declarate de partea apărării, întemeindu-și soluția în baza probelor

examinate de prima instanță, verificate și apreciate corect și de instanța de apel

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizie (f.d.

150-162, vol. VII), decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își

întemeiază soluția corectă de menținere a sentinței primei instanțe, în partea

condamnării inculpaților Basarab Mihail în baza art. 314 alin. (1), 165 alin. (2) lit.

b), d) Cod penal și a lui Basarab Rodion în baza art. 165 alin. (2) lit. a), b), d) Cod

penal, precum și casării sentinței în partea aplicării prevederilor art. 85 Cod penal,

or în speță au fost administrate probe directe și pertinente care confirmă vinovăția

ambilor inculpați în comiterea infracțiunilor imputate, fără a se admite erori grave

de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate.

Totodată, ce ține de critica recurentului Pascal Veronica că în privința

inculpatului Basarab Rodion a fost încălcat art. 6 §1, 3 CEDO, prin înaintarea unei

învinuiri neclare, din motiv că rechizitoriul este întocmit pe comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar inculpatul Basarab Rodion a

fost condamnat inclusiv și în baza la lit. a) a aceluiași articol, fără să existe o

ordonanță de punere sub învinuire în sensul agravării înaintată în ședința de

judeactă, Colegiul penal lărgit constată că este inadmisibil, or din materialele

cauzei rezultă că la 19 octombrie 2015 (f.d. 50-51, 80 vol. VI), inculpatului

Basarab Rodion, sub semnătură, i-a fost prezentată ordonanța de modificare a

acuzării în ședința de judecată în sensul agravării ei, acesta fiind învinuit de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. a), b), d), g) Cod penal,

acesta declarând că învinuirea nou adusă îi este clară și vina nu și-o recunoaște, în

prezența avocatului Curtev Alexandru.

Cu referire la critica recurentului, precum că: „instanța de apel, la

rejudecare fără a supune analizei circumstanțele de fapt reținute și constatate de o

28

instanță supremă, admite o eroare gravă de fapt, care se echivalează cu

nerezolvarea fondului apelului”, Colegiul penal lărgit atestă că este o interpretare

subiectivă a recurentului ce nu poate fi acceptată, or coraportând partea descriptivă

a deciziei instanței de apel cu constatările instanței de recurs ordinar, se reține că

instanța de apel a luat în considerare indicațiile instanței de recurs ordinar și prin

prisma acestora și a probelor cercetate și verificate în instanța de apel, a adoptat

soluția corectă în prezenta cauză penală, fără a admite careva erori grave ce ar

justifica intervenirea în decizia acesteia.

La fel, la alegațiile recurentului, precum că: „instanța de apel indică în

decizie că declarațiile părții vătămate corespund cu cele date anterior, sub

jurământ, contrar probelor din dosar, însă în ședința de apel nici o parte vătămată

sau martor nu a fost audiat”, Colegiul penal lărgit notează că nu pot fi acceptate,

or după cum rezultă din decizia instanței de apel (f.d. 150-158, vol. VII), aceasta

indică că a verificat prin citire în instanța de apel probele examinate în cadrul

ședinței instanței de fond și anume declarațiile părților vătămate Xxxxxxxxxxxx,

Xxxxxx și a martorilor Pușnei Ion, Chișleac Maria, Chirilescu Angela, Roșca

Vasile, Răcilă Ion, Iacoban Mariana, Carpenco Tatiana, Codreanu Nina, Ninicu

Nicolae, Storojov Vasile, Roșca Valerii, Gherman Mihail, Gherman Gheorghe,

succesorului părții vătămate, Căpățână Ion, pe care le-a apreciat just prin prisma

cerințelor stipulate în art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, fără a admite careva erori la

acest capitol.

Totodată, cât privește argumentele recurentului, precum că Inspecția Muncii

în prezenta speță a constatat numai încălcarea normelor din Codul muncii, dar nu o

infracțiune, precum și că conform procesului-verbal de contravenție nr. 020087/31

din 18.07.2013, Basarab Rodion a fost atras la răspundere Contravențională pentru

încălcări admise la angajarea și prestarea muncii a unui invalid din copilărie,

Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel s-a expus argumentat asupra acestui

aspect, menționând just în pct. 12 a deciziei (f.d. 159, vol. VII) faptul că

constatările Inspecției Muncii nu exclud răspunderea penală a inculpaților, or în

acțiunile lor s-a constatat prezența elementelor constitutive a infracțiunii de trafic

de ființe umane, ce se acceptă și se însușește de instanța de recurs ordinar.

Ce ține de critica recurentului, precum că: „inculpatul a fost condamnat în

baza art. 165 alin. (2) lit. a), b), d) Cod penal, iar lit. a) se prevede calificativul -

de către o persoană care anterior a săvârșit o faptă prevăzută la alin. (1), însă

Basarab Radion nu a mai săvârșit o astfel de infracțiune, deoarece nu există nici o

sentință de condamnare”, Colegiul penal lărgit constată că într-adevăr este greșit

incriminat indicele calificativ prevăzut de lit. „a” în speța dată, dar acest temei nu a

fost invocat în apel de partea apărării și conform prevederilor art. 427 alin. (2) Cod

29

de procedură penală, acest temei nu mai poate fi invocat în recurs ordinar. Se mai

invocă că excluderea acestui indice calificativ nu ar prezenta o importanță pentru

speța dată, fiindcă acțiunile inculpatului Basarab Rodion corect au mai fost

calificate în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, iar pedeapsa stabilită de 7

ani 6 luni închisoare, este în mărime aproape de minimul sancțiunii – 7 ani, ce este

echitabil în speța dată.

10.4. Referitor la argumentele invocate în recursul ordinar declarat de

avocatul Zaharia Procopie în numele inculpatului Basarab Mihail:

În privința criticii recurentului, precum că: „concluzia primei instanțe

susținute și nesupuse aprecierii obiective de către instanța de apel asupra faptului

că inculpatul Basarab Mihail prin refuzul de nerecunoaștere a vinovăției a

manifestat o modalitate de a se eschiva de la răspunderea penală, este incorectă,

ce contravine art. 21 alin. (1) Cod de procedură penală”, Colegiul penal lărgit

stabilește că este declarativ, or în conținutul sentinței primei instanțe (f.d. 88- 111,

vol. VI), nu este menționată o asemenea concluzie.

De asemenea, cât privește alegația recurentului că: „atât în prima instanță,

cât și în instanța de apel a fost ingnorată afirmația referitor la actul de control al

Inspecției Muncii nr. 131 din 06.08.2013, prin care s-a constatat încălcarea

prevederilor art. 142 Codul muncii”, Colegiul penal lărgit conchide că nu poate fi

acceptat, or instanța de apel s-a expus motivat pe acest aspect, în pct. 37 (f.d. 167,

vol. VII), iar o nouă reluare a acestor argumente nu mai este necesară.

Cu referire la alegațiile recurentului, precum că: „deși prima instanță,

instanța de apel descrie în sentință acțiunile principale și cele adiacente din cadrul

infracțiunii specificate la alin. (1) art. 165 Cod penal, cât și a scopului special,

însă nu le adaptează pe toate la condițiile din speță, fiind doar o încercare în acest

sens, instanța nu a intrat în esența acestor acțiuni, având o idee preconcepută de a

fi adaptate speței date, ori legea prevede posibilitatea ca instanța să dea o nouă

apreciere probelor administrate în fața primei instanțe, ori în cadrul instanței de

apel reprezintă o nouă judecată, cu caracter autonom, care are ca obiect

reexaminarea acelor dispoziții din hotărâre, care au fost greșit soluționate”,

Colegiul penal lărgit constată că reprezintă opinia subiectivă a recurentului, ce nu

poate fi acceptată, or după cum rezultă din partea descriptivă a sentinței primei

instanțe și a deciziei instanței de apel contestate, ambele instanțe ierarhic inferioare

au constatat just fapta criminală comisă de inculpatul Basarab Mihail, calificând

corect acțiunile acestuia în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d), 314 alin. (1) Cod penal,

cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 113 Cod penal, coraportând just

circusmtanțele de fapt reținute cu normele legale, iar temeiuri de a interveni în

decizia instanței de apel sub acest aspect, nu se identifică de instanța de recurs

ordinar.

30

În privința criticilor recurentului, precum că: „cât privește învinuirea adusă

lui Basarab Mihail în baza art. 314 Cod penal, potrivit declarațiilor părții

vătămate Xxxxxx, a martorilor Roșca Valeriu și Roșca Vasile și declarațiile date

de către aceștia în cadrul urmăririi penale, de asemenea se evidențiează

divergențe, ori nu este clar pentru ce Basarab Mihail i-a propus suma de 4000 lei

lui Xxxxxx, când ultimul, potrivit declarațiilor date în prima instanță și în instanța

de apel a estimat suma de 4000 lei pentru lucrul efectuat la stână timp de 4 luni”

Colegiul penal lărgit atestă cu nu pot fi admise, or instanța de apel în decizia sa

(f.d. 168-169, vol. VII, pct. 40,41,41), a analizat corect aceste circumstanțe

esențiale invocate în apel prin prisma probelor administrate la prezenta cauză

penală, și s-a expus motivat asupra acestora, iar pentru a evita repetări inutile,

instanța de recurs ordinar, acceptă și însușește această motivare.

10.5. Referitor la argumentele similare invocate de avocatul Pascal

Veronica în numele inculpatului Basarab Rodion și de avocatul Zaharia

Procopie în numele inculpatului Basarab Mihail:

Astfel, Colegiul penal lărgit din analiza conținutului recursurilor declarate,

stabilește că ambii recurenți, prezentă argumente privind lipsa elementelor

infracțiunii prevăzute de art. 165 Cod penal, în acțiunile inculpaților Rodion Mihail

și Rodion Basarab, ce cad sub incidența temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, și că în cadrul cercetării

judecătorești din prima instanță și din instanța de apel nu a fost acumulat un cumul

de probe pertinente, concludente și utile, prin care ar fi dovedită vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane, precum și că

acțiunile inculpaților Basarab Mihail și Basarab Rodion puteau fi încadrate doar în

baza art. 168 Cod penal.

Prin urmare, în privința acestor critici, Colegiul penal lărgit conchide că

instanța de apel în decizia sa (f.d. 162 – 168, vol. VII), s-a expus argumentat

asupra acestor chestiuni esențiale supuse atenției sale, menționând just în urma

aprecierii prin prisma art. 101 Cod de procedură penală a probelor cercetate în

prima instanță, verificate în instanța de apel, că prima instanță corect a constatat că

în acțiunile inculpatului Basarab Mihail se întrunesc elementele infracțiunilor

prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d), 314 alin. (1) Cod penal, iar în acțiunile

inculpatului Basarab Rodion se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art

165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fără a fi prezente numai elementele infracțiunii

prevăzute de art. 168 Cod penal, deoarece în speță inculpații au comis acțiuni

stipulate de art. 165 Cod penal pentru infracțiunea de trafic de ființe umane, ce nu

se cuprind în componența stipulată la art. 168 Cod penal, cum ar fi acțiunile de

recrutare, adăpostire, transportare în scop de exploatare prin muncă, prin

înșelăciune și abuz de vulnerabilitate, amenințare cu aplicarea violenței și aplicarea

violenței fizice și psihice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, inclusiv

31

prin răpire, prin servitute, în scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărimi nu a fost

stabilită, privare de libertate, argumentare, care în virtutea corectitudinii ei și

pentru a evita repetări inutile se acceptă și se însușește de instanța de recurs ordinar

fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii

sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO,

deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19

aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Totodată, ce ține de argumentele recurenților, precum că inculpaților pe

traficul de ființe umane le-a fost înaintată o învinuire neclară, neconcretă și

declarativă, fapt ce contravine prevederilor art. 7 Cod de procedură penală,

Colegiul penal lărgit conchide că sunt neîntemeiate, or pe parcursul procesului

penal, în ședința de judecată din prima instanță (f.d. 30 - verso, vol. V), fiind dată

citirii de către procuror a învinuirii conform procedurii stabilite la art. 366 Cod de

procedură penală, ambii inculpați fiind asistați de avocatul Catana N., au răspuns

afirmativ că învinuirea le este clară, iar ulterior în ședința primei instanțe fiind

prezentate ordonanțele de modificare a învinuirii în sensul agravării (f.d. 48-51,

vol. VI), ambii inculpați fiind asistați de avocatul Curtev Alexandr, sub semnătură

au luat cunoștință cu acestea, însă careva obiecții privind neclaritatea învinuirii

înaintate nu au prezentat, menționând că învinuirea le este clară (f.d. 80, vol. VI).

La fel, se reține din analiza textului recursurilor ordinare declarate (f.d. 185-

189, 199-205, vol. VII) că acestea, primordial, sunt întemeiate pe dezacordul cu

aprecierea probelor de către instanțele ierarhic inferioare, precum și recurenții prin

motivele invocate fac o proprie analiză subiectivă a probelor apreciate de prima

instanță și instanța de apel, argumentând propria opinie precum că probele

administrate de partea acuzării și în special declarațiile părților vătămate și a

martorilor, nu demonstrează vinovăția inculpaților Basarab Mihail și Basarab

Rodion în comiterea infracțiunilor imputate și acestea nu au fost apreciate corect

de instanțele de judecată, în privința cărora Colegiul penal lărgit reține că nu pot fi

acceptate, din considerentul că aceste alegații nu cad sub incidența temeiurilor de

recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar

nu poate da o nouă apreciere probelor administrate în speță, ce este de competența

exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță

ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept

comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei, care în cauza dată nu s-

au identificat.

32

drept esențiale invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele

contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și

întemeiată, urmând a fi menținută, iar recursurile declarate urmează a fi respinse ca

inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul

Pascal Veronica în numele inculpatului Basarab Rodion și de către avocatul

Zaharia Procopie în numele inculpatului Basarab Mihail, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2017, în cauza penală

privindu-i pe Basarab Rodion Xxxxxx, Basarab Mihail Xxxxxx, cu menținerea

deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 06 iulie 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Boico Victor

Bejenaru Iurie

33